Ce e de învățat din revolta din Ucraina

PopaCuScutul

Acum că tovarășa Timoșenko a fost eliberată putem să ne calmăm în legătură cu situația din Ucraina. Cîteva chestii merită reținute și cîteva reamintite (vorba lui Ovidiu), pentru ca nu cumva să ne îndrăgostim ca țară de un berbant care să ne și ‘iubească’ și să ne ia și banii.

În primul rînd, sunt sigur că nimeni nu și-a actualizat în urma incidentelor din Kiev imaginea despre ce se întîmplă în România. Sunt sigur că acum Băsescu tot un criminal care ne omoară a rămas, tot un om avid de putere și alte asemenea. Sunt sigur că nimeni nu a sesizat că în România de la Ion Iliescu și PSD nimeni nu a ordonat să se folosească muniție de război, și în afară de PSD și Năstase nimeni nu și-a tras Constituție care să-i dea puteri multiple. De fapt, mai aproape de tov. Ianukovici e Antonescu, care vrea să revizuiască Constituția pentru a pune puterea în mîna unei găști absolutiste, Parlamentul, adică. Desigur, dacă l-o alege cineva, o să înceapă să ne explice cît de important e echilibrul puterilor în stat și o să propună sporirea puterilor președintelui, dar încă nu am ajuns la gluma aia.

E ok să ne uităm la ei în ogradă ca să ne-o înțelegem pe-a noastră mai bine. Între timp, nu ați mai avut timp să vă revoltați că Ponta vă bagă o nouă taxă (pe locurile de parcare, 5 lei). Cred că pontimea sa ar fi dorit mai mult, dar a fost prea ocupat ca să se certe cu Antonescu, și nu a avut energie ‘să ne facă’.

Dintre lucrurile de reținut e clipul cu tipa aia drăguță care se plînge. 1080p, tragic, fata frumoasă, are succes. Important e să nu spui nimic, ci să dai de înțeles că lupta ta e pură, și să ceri like și share. Și musai să fie o fată frumoasă, ca să putem să simpatizăm și noi cu lupta poporului ucrainian.

Tot dintre lucrurile de învățat de-acolo este despre cum o revoluție poate fi furată. Ăștia mici care au tot ieșit din 2012 crezînd că fac mare brînză nu prea își dau seama cum a fost furată revoluția din decembrie ’89 de fix cei care i-au scos în stradă. În schimb, putem urmări cu oarecare detașare ceea ce se va întîmpla în următoarele zile în Ucraina.

Încă o chestie, pentru cei tineri. Ți se pare că 100 de victime sunt multe? În revoluția română au fost 1100. Oameni care au murit luptînd contra marxismului și comunismului. S-a auzit, Nicușor Dan? S-a auzit, Remus Cernea? S-a auzit, Claudiu Crăciun? S-a auzit, bă, fakerilor?

E bine că poporul ucrainian s-a ridicat contra unui tiran. Bravo lor, deși e cam greu să nu observi că Klitschko e atît de neamț că are și theme song făcut în Germania. Și e cam greu să nu observi că lucrurile s-au calmat după ce Obama și Putin au stat un pic să discute. Se elimină un prieten al Rusiei din Ucraina pentru (posibil) un prieten al Statelor Unite, semn că NATO ar vrea totuși o perdea de siguranță între Rusia și teritoriul NATO. Ucraina ar fi numa’ bună pentru așa ceva.

Și, evident, mai există și teza unei răfuieli între clanuri mafiote de tip răsăritean, pe care noi nu prea o pricepem. Lucrurile sunt tulburi acolo și nu m-ar mira ca ele să se întoarcă din nou într-o revoltă similară. E bine să nu sărim la concluzii acolo unde nu înțelegem ce se întîmplă. Pentru români, Ucraina e prietenul pe care îl salutăm cu o strîngere de mînă fermă, nu cu o îmbrățișare. Da, putem să comentăm despre un stat care își omoară cetățenii, dar nu putem pretinde că înțelegem real ce se întîmplă.

Dar între timp orice acțiune care împinge Rusia mai departe de noi e binevenită. Să ne bucurăm așadar. Și ca și concluzie să luăm această poză care ar trebui să ne spună care ar trebui să fie rolul Bisericii în societate.

Ca și concluzie, realitatea e că nu înțelegem foarte bine ce se întîmplă în Ucraina, că nu cunoaștem foarte bine condițiile care au dus la luptele de stradă, că deși nu ne convine, jumătate de Ucraină e rusofilă și jumătate e eurofilă. Și ar trebui să recunoaștem că ne e teamă de un război civil în Ucraina, pentru că e prea aproape de noi, și pentru că, la un moment dat, s-ar putea ca războiul civil să aducă la suprafață niște monștri.

Și nu aș fi foarte încîntat că Ianukovici a fost dat jos, că poate omul se întoarce cu sprijinul rușilor. Cuvîntul de ordine e “îngrijorat”. Dacă noi pînă acum am avut un vecin care își bătea nevasta și copiii și acum un copil s-a ridicat și i-a dat două în figură tatălui nu înseamnă că noi, ca vecini, o ducem mult mai bine.

PS: Adelin Petrișor arată o altă față a Iuliei Timoșenko.

Comments

Ce e de învățat din revolta din Ucraina — 7 Comments

  1. se pare ca specialistii in probleme aviatice si in situatii de urgenta s-au convertit abrupt in specialisti de politica externa. Daca te intreaba cineva numele a 2 presedinti ucraineni inaintea lui Ianukovici stii sa ii spui fara sa te uiti pe google? E bine ca ne pricepem sa aberam fara nici o baza. Televizorul face specialisti pe banda rulanta.

    • Te superi dacă-ți spun că în liceu aveam un fetiș pentru cei cu o memorie fantastică și reușeau să rețină toate datele din manual dar … cam atât? ^_^

  2. O corecție necesară. La noi, în 89 nu s-a ieșit împotriva comunismului și a marxismului. În primul rând pentru că pentru populație distincția capitalism-comunism era greu de înțeles dincolo de Dallas. S-a ieșit pur și simplu împotriva lui Ceaușescu. Am vaga impresie că dacă la Congresul XIV se făcea transferul nu am fi avut loviluția. Ce așteptări aveau revoluționarii (vorbesc de ăia reali, nu de emanați) era mai degrabă un sistem de tip sârbesc, un „comunism cu față umană”, cu program variat la TV și magazine pline. Citește „Proclamația de la Timișoara” și vei avea o imagine mai corectă a așteptărilor momentului.

    • Proclamația de la Timișoara a avut un caracter clar anti-comunist. Da, poate nu era foarte clar cu ce se dorea înlocuit comunismul dar clar nu mai doreau acel sistem. Iliescu a fost primit cu “Fără comuniști” când a apărut la balconul CC-ului, nu cu “Jos Ceaușescu”.

      Oricum, ce se întâmplă acum în Ucraina mai degrabă nu seamănă cu revoluția din ’89 ci cu o posibilă debarcare a unui viitor regim gen Năstase #2 – un regim pro Est, pro comunist al urmașilor “foștilor”, cu toate apucăturile tovarășilor de bine. Și o parte din ingredientele necesare pentru un astfel de regim deja sunt prezente.

  3. nu e nimic de invatat din revolta din Ucraina.
    istoria se repeta, are prostul asta obicei. doar ca nu-i sub forma unei revolutii ca acum mai mult de 20 ani in urma, nu mai e la moda.
    globalizarea continua. vesticii au nevoie de prospaturi in sistem. capetele de salam imputite nu mai prind asa de usor pe la noi.
    pasi marunti si siguri.

  4. “În revoluția română au fost 1100. Oameni care au murit luptînd contra marxismului și comunismului.”

    Un mare politician român zicea cam aşa: “Există aici, în aceasta sală, oameni care au murit în revoluţia din decembrie 1989” 😀