Tineri de succes

Se ia un articol despre tineri de succes. Se analizează, și se concluzionează inteligent că mai bine bogat și sănătos decât sărac și bolnav.

Să zicem, se ia acest articol despre tinerii de succes din spatele lui Klaus Iohannis. Despre treaba asta am mai vorbit, dar nu toată lumea pricepe că social-media nu a făcut extraordinar de multe pentru Iohannis, dar ne place să umflăm subiectul că poate prindem și noi niște fonduri. Dar divaghez, hai să aflăm totuși mai multe despre antreprenorul nostru de succes.

Vorbim, desigur, despre cel care face banii dintre cei trei. Să nu vă închipuiți altceva, doi sunt sclaveți, unul e cu relații. Cum îl identificăm pe cel cu relații?

Radu Negulescu are 27 de ani. E serios și corect îmbrăcat. A început să câștige bani singur dinainte de a avea buletin și și-a înființat în primul an de facultate firma care a ajuns anul acesta în topul Deloitte Technology Fast 50 Central Europe

27 de ani și a început să câștige bani dinainte de a avea buletin. Cum câștigă bani un țacan de 13 ani, care nici măcar taxe nu poate să plătească? Eeeeeeeeeeexact.

În primul an de facultate înființează o firmă. Dacă țin bine minte, în primul an de facultate nu mi-am permis să-mi iau din bursă o pizza. Aia mi-am luat-o în anul doi de facultate, din primul salariu. Dar omul a înființat o firmă, despre care se povestește mai jos:

Radu Negulescu a fondat în urmă cu opt ani firma Trencadis, care are acum 50 de angajați, 3 birouri în România și a avut afaceri de peste 4 milioane de lei în 2014. Trencadis a pornit la drum când Radu Negulescu avea 19 ani și era în primul an de facultate, dar și în căutare de proiecte în care să lucreze: „Prietena unui prieten m-a rugat să refac un site pentru o cunoștință de-a ei. Așa am ajuns să fac site-ul primăriei Dragomirești din Maramureș. I-am rugat să mă recomande dacă sunt mulțumiți de munca mea şi ei m-au recomandat; așa am ajuns să fac site după site până când am realizat că am făcut peste 500 de site-uri de primării, atunci m-am oprit și am trecut pe licitațiile de proiecte mai mari din zona guvernamentală

Cuvintele cheie sunt îngroșate de către mine. Cu toții ne-am dori o prietenă a unui prieten care să ne roage să refacem un site pentru o cunoștință care întâmplător plătește cu chitanțierul statului.

Omul a făcut 500 de site-uri de primării. Și acum ziceți după mine: știți vreun site de primărie care să și funcționeze? Eeeeeeeeexact.

Are și testimoniale. Nu există pe pagina aia niciun client care să nu aparțină de statul român, cu o mare excepție: un stat mult mai puternic, statul albanez. Aș vrea să glumesc, dar nu glumesc. Așa că tinerii ăștia ambițioși, dinamici, frumoși, sunt doar infractorii economici de mâine. Niște oameni ridicați pe contracte cu statul, care știm foarte bine ce valoare ne-au adus în viața noastră. Doar știm, sunt site-urile a 500 de primării pe care le-au făcut, sunt pretutindeni în jurul nostru.

Mai recomandați tineri de-ăștia ambițioși?

 

Comments

Tineri de succes — 30 Comments

  1. Mda, acum cativa ani buni citeam – cu oarecare invidie – un articol elogios tot despre “tineri antreprenori”, RedPoint se numeau cu cifre de afaceri de ‘jde milioane. Am fost curios sa vad, ce au facut astia dom’le? Ce sa vezi: primul contract: site-urile CFR. Alea vechi. Pentru cine nu stie erau o inlantuire de “asa nu” in toate domeniile: programare, UI, functionalitate, ce vrei. Mai tarziu am aflat ca, evident, printr-un prieten al unui tata al unui coleg al unui frate, etc, etc…

    PS: hai ca m-am uitat, ia uite ce lista frumoasa de institutii publice. Siiiiigur au fost facute licitatii!

    http://theredpoint.ro/clienti-red-point/clienti-sector-public?lang=en

    Antreprenoriat, tata!

    PS: cine nu a vazut pana acum aplicatiile care veneau de la Finante, a trait degeaba.

    • eh… redpoint… cauta solcanu (tatal) cind in froma si in putere reprezenta pe timpul lui iliescu ce inseamna azi dragnea pentru psd.

    • la red point era sa fac o practica de vara si sa ma angajez cand eram prin facultate, dar ei nu cautau programatori atunci, cautau oameni care sa se duca prin scoli si sa faca instructaj la personal pentru nu stiu ce soft al lor

  2. Sebastian Ghita n-a inceput tot asa? Software economic de 1 milion usd pentru primaria Ploiesti unde era nasu-so; softul n-a functionat niciodata, dar a incasat banul.

  3. Tu ai dreptate, in principiu. Nu te poti numi antreprenor daca ai 70% din lucrari cu statul roman.
    Pe de alta parte, nu ne nastem egali. E normal sa fim ajutati de relatiile tatalui, de educatia mamei, de head-startul oferit de familie/relatii. Tinerii de care vorbeste articolul au valorificat totusi avantajul, spre deosebire de altii, vezi Placinta, Micula, etc.

  4. Am citit. Genial. Primul lucru care mi l-am zis in sinea mea: “Bă esti prost? Asta-i povestea vietii mele”
    La 19 ani faceam primul site din viata mea, care era site-ul primariei comunei martir Treznea (Salaj). Ca sa ma crezi, watch here: http://www.treznea.uv.ro (nu ma injura, era primul. Am invatat singur html in 2 luni si am folosit dreamweaver ca sa-l fac)
    Daca-mi aduc aminte bine le-am cerut 4 milioane. Mi-au dat numa’ doua.
    Dupa care, arc temporal peste 10 ani, uite-ma cum sunt aproape singurul producator de admisii auto aftermarket din Romania. Si nu apar in nici un ziar si nu zice nimeni ca-s de succes.

    Unde dracu’ am gresit?

    P.S. Site-ul firmei mele l-am facut tot eu. De data asta, autodidact in wordpress 😀

  5. Ce bou sunt, asa-i. Am fost eu tot timpul pe ideea ca mai bine se ocupa profesionistii de lucurile profi, nu sa ma bag eu peste. Na, uite profesionistii lu’ peste prajit.

    Ok. Promit ca dupa respawn o sa iau calea asta.

  6. Am lucrat la astfel de companii. Sa stiti ca banii se fac nu numai din urma livrabilelor, ci si din contractele de mentenanta la astfel de softuri. De exemplu, pentru un site de primarie se poate trece in contract o clauza de mentenanta de cateva mii de lei pe luna. La alte institutii, depinde si de marimea solutiilor, mentenanta costa si mai mult. Mentenanta, evident, nu se face, dar banii se incaseaza. Am vazut softuri facute de un programator in 2-3 luni care se vindeau la stat pe 1 milion de euro, multi bani fiind dizolvati in spagi si profit. Lucru care m-a determinat sa privesc altfel IT-ul, si anume ca factor de productie. Din pasionat de IT ca dezvoltator am inceput sa privesc IT-ul din punct de vedere economic si managerial, care mai departe m-a determinat sa urmez o alta traiectorie: management si antreprenoriat. Nu in stilul celor de mai sus. Inca sunt in curs de dezvoltare si doresc sa aduc la cunostinta ca acesti baieti au un rol important in piata de IT din Romania. Provoaca in noi acel sentiment de trezire la realitate. Daca ar lua ei contractele, le-ar lua multinationalele. Daca nu ne-ar fi angajat ei ca dezvoltatori, ne-ar fi angajat multinationalele. Daca n-ar face acele gogomanii pentru profituri uriase, n-am avea o palma peste fata pentru a ne trezi. Piata este libera, iar primariile inca au nevoi nesatisfacute. Unele accepta orice companie care aduce solutii ce optimizeaza procese si inlatura constrangeri sau imbunatatesc performante in activitatile actuale. Dar, se autoinvita acele compnaii mai sus amintite pentru a le oferi, nefiind altcineva pe piata pentru a cunoaste tot procesul. In primul rand trebuie plecat de la discutia cu primarii, fonduri de care dispun, analiza a problemelor, si chiar solutii propuse pe care ei nu le-ar putea cere din lipsa de competente analitice si manageriale.

    • Sunt de acord. Ar trebui să putem să împingem propuneri alternative, și ar fi interesant pentru mine dacă aș putea afla care sunt primăriile care au nevoi nesatisfăcute. Are cineva idee cum aș putea afla asta?

    • Ca sa le aflii, face parte din activitatea comerciala de vanzari, marketing (prospectarea pietei) si altele, tipic unei companii organizata pe compartimente, cu functiile adecvate. Vreau sa spun, mecanismele exista, trebuie doar studiate si aplicate. Recomand cartea “fundamentele managementului organizatiei” care explica atat factorii interni cat si externi care participa la elucidarea intrebarilor pe care le-ai pus. Activitatea economica este o stiinta, ca atare ea nu poate fi o activitate aplicata dupa ureche, sau punand intrebari pe un forum, ci studiind stiinta respectiva.

    • Poate totuși fac cunoștința cu prietena prietenului tipului de care vorbesc mai sus, poate că totuși, ea reușește să rezolve ceva pentru mine.

    • Poti apela, daca asta e singura modalitate pe care o cunosti. Relatiile acestea economice stat-privat prin tunuri fac parte dintr-o societate needucata in spiritul capitalismului. Vor exista astfel de firme capusa atata timp cat nu apar firme serioase care sa le subjuge prin excelenta, calitate a produselor si utilitate sporita. Aceste lucruri nu se fac printr-o executie de finete a produselor, ci printr-o aplicare a principiilor economice capitaliste. Stiu ca Romania nu face parte, iar firmele amintite sunt rezultatul hazardului economic. Cei care pot imbunatati situatia suntem toti, care avem libertatea de a studia si a aplica principii economice sanatoase. Cunosc firme capusa care au vrut sa intre pe piata privata, si nu au rezistat datorita mentalitatii si a singurului mod cunoscut de a face afaceri. Toti cetatenii sunt invitati sa invete cum se face business, sa patrunda initial in mediul privat dupa care sa aplice aceleasi reguli si in licitatiile cu statul. Daca banul si nu utilitatea serviciilor va conduce, evident ca vom continua sa avem servicii proaste. Sa nu uitam ca multe din serviciile pe care le avem exprima potentialul firmelor care le-au creat. Atata au putut. Iar uneori statul a apelat la serviciile unor astfel de companii pentru ca nu au avut variante mai bune. Ma rog, multe licitatii sunt aranjate, iar variantele mai bune sunt trecute cu vederea, in multe cazuri, recunosc. Dar uite ca acest tip de economie incepe sa se curete odata cu DNA-ul, si ramane loc pe piata pentru firmele serioase. Pe de alta parte, castigatorii licitatiilor pot fi contestati, am vazut licitatii aranjate unde n-au putut castiga doar cei doriti, ci 2-3 provideri in acelasi timp care au trebuit sa imparta felia. Cu cat ai o modalitate de a crea valoare mai mare, si diversificare, cu atat, ca si companie, poti bate prin utilitate multe licitatii aranjate. Dar acest lucru se face cum am spus, prin cunoasterea principiilor economice si a modurilor de a crea valoare, prin avantaje competitive bine calculate. Lucruri care nu sunt la indemana oricui, insa asta e singura posiblitate de a te “bate” cu antreprenorii de carton.

  7. Dorin, d-astia tineri si de succes sunt o gramada, tin minte acu` vreo multi ani cea mai tare femeie de afaceri din Brasov era duduia aia care are/avea Paradisul Acvatic…Fatuca e cu vreo cativa ani mai mica decat mine si imediat dupa terminarea facultatii a luat un elegant credit de 4 milioane de euro…P.A.T.R.U MILIOANE de euro, la 20 de ani si-un pic.
    Intamplator urmatoarea intrebare a fost “Dar tatal dumneavoastra nu v-a ajutat deloc?” si tatal ei era/este senator/deputat.

    • N-a luat ea creditul, l-a luat taică-su. Între timp au tot diluat povestea dar, pe vremea când a fost inaugurat parcul, ba chiar și înainte, știam că DIP era capul afacerii. Fata e acolo să aibă și ea un job.

  8. mda, oricum sa nu neglijam ca in viata oricarui om poate exista acest noroc de a avea o relatie. chestia neplacuta in primul rand e cand te dai rotund cu aceasta ocazie, inteleg, stie sa faca site-uri, cat de bine nu stiu (desi imi imaginez) alte proiecte vizibile mai are? sau si-a luat sfertu sau milionu de dolari/euro de pe siteuri de primarii si deja restul lucrurilor sunt mult mai usor de aranjat? pentru ca daca e sa calculezi 500 * 500euro/dolari(minim cam atat se ia pe un site) = 250k euro/dolari. iar cu banii astia deja nu mai trebuie sa lucrezi tu direct ci iti platesti oameni sa o faca, iar daca ai in continuare noroc (relatii) o vei duce mai mult decat decent fara sa lucrezi de la 9 la 6.
    ce e interesant e ca nici nu trebuie sa ai abilitati de dezvoltare software, daca ai relatii poti fi contractor pentru stat pentru proiectele necesare, tu dai proiectul unei firme, firma ia X, tu iei cat poti si restul e istorie.

  9. sincer, nu e mare chestie sa iti faci firma la 19 ani, am avut colegi de facultate care luau proiecte de pe rentacoder si alte site-uri si care si-au mai angajat vreo 2-3 cand au prins mai mult de lucru, unii s-au si lasat de facultate. in camin ai cam tot ce iti trebuie pentru proiecte de genul asta si pt freelancing, dar, cum ai zis si tu, cand majoritatea proiectelor le ai cu statul, esti dubios.

    • Cred că ar fi mai sănătos ca din ce în ce mai mulți tineri să aibe firme destul de repede. Dacă ar ajuta un pic și statul prin clarificarea birocrației, am vedea un spirit antreprenorial ceva mai dezvoltat.