Români care urăsc români pentru eșecul cu Schengen

O să vedeți zilele astea mulți români care se plâng despre tratamentul Austriei față de România. Austria refuză acum (decembrie 2022) accesul României în spațiul Schengen, pe o tehnicalitate nebuloasă și neargumentată suficient. Nu există recurs - Austria recurge acum la șantaj, și care sunt elementele șantajului e o informație pe care poate că e mai bine că nu scapă decât parțial din biroul MAE și SRI. E justificat plânsetul românilor? Da. De ceva vreme se simte de parcă Europa vine numai cu îndatoriri, cu corecții, cu „ce facem rău”. Iar argumentul că „nu ai șapcă” ne e binecunoscut - Austria îl aplică și ne simțim, la nivel personal, atacați.

Dar o să vedeți pe lângă cei care se plâng de tratamentul care ni se aplică și o mulțime de alți români care să explice, din înălțimea calului înaripat pe care se află, că „e vina noastră”, că suntem un popor de corupți, și că ar trebui să ne rezolvăm problemele. Și argumentul că îndeplinim de peste 10 ani criteriile de intrare în Schengen nu îi ajută pe oamenii ăștia să o lase mai moale cu criticile la adresa corupției românești.

De unde vin acești flăcăi atât de siguri că România nu intră în Schengen din cauza corupției vameșilor? În principiu ei vin din același loc din care venim noi ăștia dezamăgiți de faptul că rămâne fricțiunea la trecerea graniței. E o formă de a-și prezenta și ei dezamăgirea ca și noi - doar că o fac în singurul fel în care au fost educați să o facă: „nu, nu eu sunt de rahat, ci voi, ceilalți români, cei care mă trageți în jos”.

Dar asta se întâmplă pentru că o sumedenie de români nu au nicio altă cale de recurs intelectual. Nu există un răspuns foarte bun la ce se întâmplă aici - oamenii ăștia nu au nici cultura necesară pentru a discuta pe informațiile reale, pe ce se întâmplă, și, mai ales, nu au nicio cale de recurs. Nu cunosc cum pot interacționa cu legiuitorii, cu politicienii sau cu politicienii austrieci, de exemplu, nu știu cum pot trimite un mesaj către cei care au luat decizia ca România să nu intre în Schengen, sunt impotenți, practic, dar afectați, și simt nevoia să își plângă undeva durerea.

Și pe cine să dai vina? Austriacul nu te bagă în seamă, politicianul român nici atât. Tot ce ai tu e Facebook sau Twitter, și o scriitură cu nerv, și acolo oamenii care te enervează sunt români. Dezamăgirea ta e identică cu a lor, dar simți că tu ai fi meritat în Schengen - „nespălații ăștia de români nu sunt suficient de curați, așa cum sunt eu!!!”. Așa că ei sunt de vină, corupții!

Dacă s-ar fi interesat câtuși de puțin, dacă ar fi fost real preocupați de tema asta, ar fi văzut că diplomația românească chiar a muncit în direcția admiterii în Schengen. Sistemul vamal e pregătit - de mai bine de zece ani. Faptul că nu avem un as în mânecă pe care să îl arătăm de la depărtare Austriei, să o speriem un pic, așa cum își folosește ea această ocazie pentru a scoate niște avantaje economice de la România (că de la Croația mai mult ca sigur și-a scos, că treaba asta e pe bani) - asta e o altă problemă. Că nu ar trebui să avem o sperietoare pentru Austria.

Cât despre căile de a răspunde diplomației austriece, poate e timpul să căutăm fiecare din noi un răspuns. De exemplu, poate că e timpul ca românii transilvăneni să ceară reparații istorice pentru iobăgie. Nu zic că e o idee bună, ci că ar fi un început de discuție. Poate între noi, înainte să o discutăm cu foștii vechili.

Cu o singură idee vreau să rămâneți după postarea asta: că oamenii care se uită acum către semenii lor și le urlă că sunt corupți ar trebui să se uite mai atent la ce s-a întâmplat în realitate, să-și examineze un pic poziția, frustrarea, și să se întrebe dacă îl va lua cineva în serios când urlă atât de tare la ăia la fel de neputincioși ca el pe o temă care e mai degrabă superstiție.