Nimeni nu ia în serios alertele

Din situația de la Crevedia, o localitate cunoscută cel mult din glumele celor care căutau un înlocuitor pentru Cucuieții din Deal, unul din episoadele cele mai interesante a fost legat de o nuntă care avea loc în apropiere. Sub 500 de metri distanță de explozie, informa artista care după aia a dat jos postarea. Și chiar dacă e foarte ușor să-i condamni pe cei care au făcut asta, mi-am dat seama că îi înțeleg pe oameni că și-au continuat nunta, chiar dacă eu nu aș fi făcut la fel.

Înainte să explic de ce, totuși, să presupunem că lucrurile s-au întâmplat cum zicea artista care a pus informația asta online. Că într-adevăr locația era la sub 500 de metri, și jandarmeria ar fi evacuat pe toată lumea pe o rază de 700 de metri. Nu știm sigur că lucrurile s-au întâmplat așa, avem doar informații aruncate de cineva care vroia să atragă atenția pe Facebook, deci nu e sigur (dacă există informații mai multe presa românească e incapabilă să transmită, să continue o poveste, să informeze mai departe). Dar și dacă s-a întâmplat, ar trebui să fim foarte supărați pe cei care erau responsabili cu evacuarea (deci ar trebui măcar o anchetă făcută, cineva s-o ia la întrebări pe artistă).

E iresponsabil, dar…

Să zicem că ești din Crevedia, și te căsătorești cu alesul sau aleasa. E Crevedia, dacă nu ești fiul primarului nu faci foarte multe notabile în viață, și în mod sigur nunta este momentul tău de glorie. Da, poate există lucruri bune în viitorul tău, dar nunta e acel moment pe care ți-l vei aminti mereu. Vârful. Nu că am ceva cu crevedienii, dar să păstrăm un pic de realism. Strângi câteva sute de oameni, faci ani de pregătiri pentru momentul ăsta. Vine un lache la tine și-ți zice că trebuie să mergi mai departe pentru că la 500 de metri distanță a explodat ceva. 500 de metri sunt ceva distanță, nu-ți explodează în curte. Ce faci, te iei după ce zice lache ăla, sau continui cheful?

Și, repet, trebuie să vă puneți în papucii oamenilor, chiar dacă nu vă convine. „Mai bine scap cu viață, nu merită o nuntă să fac asta”. Dacă aveți argumente de genul ăsta puneți frână, și gândiți-vă că ăla e singurul moment în care veți fi cu adevărat importanți în viață. Te-ai dus la biserică, ți-a pus popa coroană pe cap, te simți regele pământului, oamenii stau după fundul tău, tu decizi chestii, lucrurile se fac cum zici tu, faci cheful de chef care o să-ți scoată în sfârșit pârleala - după ani de mers la nunțile altora cu ultimii bani pe luna aia în buzunar, în sfârșit ești de partea care primește! Ăsta e Everestul tău, și un lache vine și zice că nu e bine. Explodează chestii. Ești în pericol. Te uiți unde e treaba, și 500 de metri sunt departe. Foarte departe. Nu încurci pe nimeni, nu simți că e treaba ta. Ba poate chiar te bucuri că l-a prins pe fiul primarului cu mizeria.

În contextul ăsta, zi-mi, ce faci. Zi sincer. Este momentul tău, ți-l refuzi, sau ți-l trăiești?

Eu zic că o să-l trăiești. O să-l trăiești pentru că ăla care te-a informat e un lache flaușat care nu știe ce vorbește, de ce ai avea încredere în el?

Nu avem încredere în capacitatea altora de a ne proteja

Pot pune pariu că dintre cei evacuați majoritatea își spuneau că ar prefera să nu plece că poate le fură chestii din casă, sau din curte, sau cine știe? Normal că nu o să ai încredere într-un reprezentant al statului român, al autorității. De ce ai avea? Când a făcut statul real ceva pentru a te proteja, pentru a te ajuta?

Și treaba asta se răsfrânge în toate sferele de activitate. Ieri căzuse de la căldură un individ pe un petec de iarbă la mine în cartier (da, există petece de iarbă în Brașov, e ciudat, dar se întâmplă!). A venit destul de rapid ambulanța, alertată de ceva trecători. Dar între timp omul, căzut la umbră, începuse să-și revină, așa că deși era incapabil să se ridice sau să stea în picioare, omul se lua la ceartă cu oamenii de la ambulanță că nu vrea să vină cu ei. Dacă ăia de la ambulanță plecau și ăla murea, cine era de vină? Păi ăia care munceau, nu ăla, că mortul e nevinovat, nu?

Dar, fiind în trecere, am stat să mă uit la oamenii care se strânseseră în jurul lui. În vârful de caniculă nimeni, dar nimeni nu avea o pălărie pe cap, sau o umbrelă. Nimeni. Toată lumea mergea prin căldura prânzului, în soare, fără să poarte nimic pe cap. Și asta mă duce cu gândul în altă parte.

Protecția muncii? Hai sictir.

Singurul loc unde vezi un român purtând echipament de protecție e în Anglia pe șantier.

Nu știu dacă ați observat, dar majoritatea oamenilor care lucrează muncă fizică încalcă cam toate normele de protecția muncii posibile. Ochelari de protecție când dai cu flexul? Cască pe cap când lucrezi pe șantier? Mănuși de protecție? Șanse sunt ca în 90% din timp să nu vezi treaba asta întâmplându-se „hai bă, dai cinci secunde cu flexul, ce-ți trebuie ochelari?”

Ai zice că e despre confortul personal, sau despre un soi de eficientizare a muncii în care românul vrea să fie mai eficient. La nivel superficial asta pare să fie, dar eu unul nu cred că e cazul. Nimeni nu respectă normele de protecția muncii, decât dacă e obligat, dacă cineva îi vânează zi de zi să vadă dacă sunt în regulă. De ce?

Din câte am observat, pentru că oamenii nu au încredere că măsurile respective trebuie să li se aplice lor. Ca în faza asta (via zoso), de ce să se chinuie să respecte regulile? Dacă știu ei că nu se întâmplă nimic… Și adevărul e că nu se întâmplă până când se întâmplă. Dar când se întâmplă cine e de vină? Oricând poți da vina pe altcineva. „Hai, dom’le, o dată n-a purtat și el echipamentul de asigurare”. Sau, repeți celebrul banc cu centura de siguranță: „vezi, ăsta care purta arată de parcă-i viu”.

Cu o țară campioană la premiile Darwin nu te pui. În fond, noi avem un partid care protestează contra vaccinării și care are 25% intenție de vot, din patru oameni din jurul tău unul vrea să mori în chinuri de o boală care poate fi prevenită.

Chiar, tu ești printre ăia care și-au dezactivat Ro-Alert?