Apple, carbonul și buzunarul consumatorului

Hai să vorbim un pic despre neutralitatea celor de la Apple. E singurul buzzword pe care l-au mai aruncat anul ăsta, când s-au lăudat că au inventat cablurile USB-C (lăsați că o să inventeze și USB-3, 2 e suficient deocamdată). Totul neutru în carbon. Și-au întrerupt hiper-prezentarea chiar pentru un sketch tâmpit.

În mod normal aș fi zis „bravo lor că încearcă ceva”, dar sunt suficient de bătrân și trecut prin o tonă de buzzword-uri ca să mai cred în greenwashing-ul companiilor mari. Pentru reechilibrare, vă trimit să citiți un articol de pe New York Times despre cum arată partea cealaltă a neutralității în carbon, treaba aia care compensează pentru energia pe care o folosesc ăștia de la Apple. Pe scurt, este despre cum oamenii care au plantat copaci în Canada și-au dat seama că au plantat o bombă cu ceas - și rezultatul a fost absolut dezastruos, cu aproape 200.000 de kilometri pătrați incendiați.

Nu sunt primul care să vă povestească despre greenwashing și nu sunt primul care să se plângă de practicile celor de la Apple în general. Bănuiesc că pe lista celor de la Apple apare undeva în timeline „făcut fără muncă de sclavi” pentru 2080 sau „făcut să îți protejeze intimitatea” în 2100 (pentru că cine îi crede că iPhone-ul e făcut fără muncă de sclavi sau e un obiect care îți protejează intimitatea e extrem de naiv). Dar Apple și explică cum anume au reușit ei să facă Apple Watch-ul „carbon-neutral” pe larg. Au inventat ei niște materiale care existau neinventate până au început ei să le folosească în produsele lor, au plantat câmpuri cu panouri solare, treburi de genul ăsta. Nu știm exact care sunt consecințele pentru strategiile celor de la Apple pe termen lung. Nu vedem consecințele de peste 20-30 de ani pentru felul în care fac cei de la Apple carbon-offsetting. Nu știm pe unde se plantează bombe cu ceas. Ar fi mult mai util să facă niște produse mai rezistente în timp și mai reparabile - și nu doar pentru că altfel li se interzice să vândă în Europa. Că să nu ne facem iluzii, Apple a făcut pași spre a face produsele un pic mai reparabile și un pic mai compatibile cu restul doar de teama sancțiunilor, nu pentru că îi doare pe ei de consumatori.

Și hai să vorbim un pic și de preț, care nu e cu nimic neutru. Dispozitivul pe care l-au plimbat prin fața ochilor oamenilor costă de la 800 la 2000 de dolari - să ne înțelegem, punctul de echilibru nu va fi la mijloc, ci către partea de sus a spectrului. Primul iPhone se vindea la 500 de dolari și prețul era excesiv de mare pentru vremea respectivă.

Teoretic pe mine nu mă afectează prețul pe care îl impun cei de la Apple, doar că prețul este o chestie suficient de fluidă încât să afecteze prețurile pe care le impun și ceilalți producători. Așa că următorul telefon de la Samsung se va vinde cu același preț, poate cu 100 de dolari sub el. 1900 de dolari e suficient de mult oricum. Pentru ce? Pentru un telefon?

Nu e ca și cum telefonul ăsta face mult peste telefonul de acum 15 ani. Nu e ca și cum ar fi ceva hiper-brand-new în telefonul din anul 2023 care costă 2000 de dolari - e doar o variantă actualizată a telefonului din 2007. Are o cameră, are un ecran tactil, nu are mufă Jack, are antenă 5G (sper, nu am mai urmărit când Apple a inventat tehnologiile astea care stăteau neinventate în lipsa lor) spre deosebire de 2G în 2007 (da, remember no 3G în 2007? numai proștii puteau cumpăra așa ceva și au făcut-o). Ah, ce banc bun, și telefonul ăsta are în comun cu cel din 2007 faptul că nu are antenă 3G. Ce mai are în plus? 1 TB de spațiu? (că aia e marea diferență de preț). Practic Apple vinde cel mai scump chip de stocare de date din lume în momentul ăsta - cam 1000$ pe un terabyte.

Dar dacă e ceva ce nu înțeleg este strategia de preț. De ce e normal ca prețul telefoanelor să crească în halul ăsta? Teoretic astea erau produse de masă, nu era momentul să devină din ce în ce mai ieftine? Promisiunea capitalistă a mass-market-ului este că prețul scade în timp ce calitatea crește. Unde e mă capitalismul ăla mult promis?

Bănuiesc că diferența de la 50 de dolari, cât ar fi trebuit să coste un iPhone, și 2000, cât va costa, este dată toată pe carboni neutri. Altfel nu-mi explic. Inovație în materie de conectică, de telefonie, de ecran nu prea există. Dar Apple sunt în privilegiata poziție de a merge pe piață fără pic de opoziție, și asta se întâmplă când ți-ai făcut un miliard de sclaviutilizatori fideli, poți să le vinzi orice, la orice preț.

Și nu doar că Apple are un miliard de oameni captivi în ecosistemul lor, care depind pentru conectarea cu lumea de ei, ci alternativele sunt la fel de opresive. „People of the same trade seldom meet together, even for merriment and diversion, but the conversation ends in a conspiracy against the public, or in some contrivance to raise prices” spune un comunist celebru, Adam Smith. „The capricious ambition of kings and ministers has not, during the present and the preceding century, been more fatal to the repose of Europe, than the impertinent jealousy of merchants and manufacturers” mai spune el în alte locuri. Dar ce știa comunistul ăsta? Nu știa el cum să facă inutilizabil un produs doar pentru a vinde mai mult.