Music dump #006

Continuăm cu music-dump-ul nu pentru că nu am despre ce să scriu altceva pe blog, ci tocmai fiindcă am prea multe de scris pe blog, așa că mai bine punem niște muzică.

Ada Milea - Di la răsărit / Absurdistan + Republica Mioritică România

La început de 2000 Ada Milea era un fel de Tristan Tzara cu chitară și voce. Acum, e greu să o recomanzi pe Ada Milea. E greu pentru că Ada Milea părea amuzantă la început, după care toți s-au distanțat rapid de ea, și cred că și ea s-a distanțat rapid de ea. Nu știu de ce, dar parcă nu e la modă să spui că piesele Adei Milea sunt mișto. Și sunt. Ia auziți ce zice ea aici:

Di la rasarit apare
Di la rasarit apare
Soarele plin di răcoari
Soarele plin di răcoari

Și ni-ntreabă cu caldură
Și ni-ntreabă cu caldură
Di și-avem pi dânșii ură
Di și-avem pi dânșii ură

Haidiți frați să fașiem pașie
Haidiți frați să fașiem pașie
Ocșidentul nu ni place
Ocșidentul nu ni place

Zici că-i 2022, nu 2001. În fine, toți criticii Adei Milea sunt niște fanfaroni plini de aere, nu îi mai ascultați. Dacă românii influensări ar fi avut un pic de atitudine, Republica Mioritcă România era în topuri și Femurul era deja pe trei sferturi din clipurile de pe TikTok.

Sau uite ce zicea ea pe RMR:

Ar fi bun un război
Să mai rărească din când în când pe câțiva dintre noi
Lumea să se aerisească
Și să poată măcar câțiva să trăiască.

Doare.

Moonbyul - Backpack

Din Mamamoo doar Moonbyul pare că a mai rămas activă, pentru că și Solar a făcut o mică pauză; bănuiesc că așteaptă să i se termine contractul. Byulie însă participă în ceva talent-show și a mai scos câteva piese. Asta îmi place pentru că arată că are calitate și pe refren. Având în vedere că ea era repărița grupului, eu zic că sună excelent.

BVCOVIA, Deliric, Bazooka, Renvt0 - Shot

Deliric i-a trezit pe băieți din mizeria aia de trap fără versuri. Minte n-avea să le dea, dar le-a dat măcar un pic de idee de ce ar putea face altceva. Așa că i-a pus să facă un pic de hip-hop - e despre distracție, despre petreceri, deci e hip-hop așa cum trebuie să fie hip-hopul. Despre viață bună.

LL COOL J - Murdergram Deux ft. Eminem

LL Cool J parcă e din nou în 1989. Cu un flow rapid, care taie ca o mitralieră, îl face și pe Eminem să pălească.

Kendrick Lamar - Watch The Party Die (Black Air force)

Kendrick e supărat pentru că lumea s-a concentrat prea mult pe imediat și superficial, pe „party culture” și a uitat să mai gândească, să mai simtă, să mai aprofundeze. Cumva, dă de înțeles că în beef-ul recent, Drake e doar o țintă secundară. Ținta reală e publicul care a uitat să mai gândească.

Young Posse - 2Feast, 2Furious / Ate that

Old school ca la carte, cântat în coreeană, că acolo sunt producătorii care știu de unde să ia vibe-urile alea bune.

Nmixx - Tiny Desk Korea

Muzica coreeană are nevoie și ea de un tiny desk, dar care nu a reușit să prindă vizualizări până în momentul în care au venit Nmixx să cânte. Fetele fac legea în KPop, se pare.

Irina Rimes – Dudadu

Am stat mult să mă gândesc la treaba asta. Suspectez că motivul pentru care nu vedem foarte multe alte artiste românce de succes făcând ce face Irina Rimes este pentru că le e mult mai ușor să facă cosplay de escorte de lux, și Irina e prea rușinoasă ca să facă asta. Așa că preferă să muncească și să scoată hit după hit. Piesa asta e aproape hipnotică - și a prins rapid în zona de vocal trance unde începe să apară pe playlistele DJ-ilor mari. Și i-a făcut Steve Aoki remix? I-a făcut.

Ryujin (Itzy) - There is a light that never goes out (cover The Smiths)

E o rușine și că trebuie să vă spun că Ryujin e din Itzy, și că There is a light that never goes out e de la The Smiths. Dar, în fine, coverul e bunicel. Îmi place.

Hai că s-au strâns ceva. Până data viitoare.