Delir neoconservator la Bogdan Stoica

Umblă pe TikTok acest delir neoconservator al lui Bogdan Stoica, unul din jurnaliștii din categoria „scandalul sunt eu” care deodată s-a trezit vorbind de la sine fără să-l verifice nimeni la ce vorbește. Iată delirul aici, dar, în principiu, Bogdan Stoica se plânge de tarele progresismului, o virează înspre Greta și ipocrizia ei după care explică cu educația cum stau lucrurile. E un tiktok de sub două minute dar la faza cu educația am cedat, deja e prea mult.

E util să înțelegem un pic ce se întâmplă pentru că ăsta e discursul spălat pe creier cu care a câștigat un infractor condamnat președinția Statelor Unite. Dacă acum trei săptămâni aș fi etichetat rapid ieșirea lui Stoica ca doar o altă elucubrație din zona aia anti-progresistă care prinde bine la scandal dar are zero substanță, mă simt obligat acum să mă opresc și să explic ce zice, ca să înțelegeți și voi dimensiunea minciunii.

1. Secvența e foarte scurtă dar vă rog să vă uitați cât de lipsită de substanță e acuzația la adresa progresismului ăsta. Bălmăjește ceva acolo despre cum, bănuiesc, angajații nu vor să muncească. E neclar de ce progresismul e de vină pentru faptul că angajații nu vor să muncească, care e acea idee progresistă care îl oprește pe angajat de la a munci - pe lângă faptul că am văzut din ce în ce mai mulți tineri în câmpul muncii. Aparent România a devenit peste noapte un rai progresist în care angajații își cunosc și cer drepturile, sau nu știu, chiar cer să fie tratați cu respect de către angajatori. Asta, în imaginația lui Bogdan Stoica, îndeamnă la anarhie (un alt termen pe care, fiind fost? jurnalist, nu-l stăpânește), și ne face o previziune á la Mama Omida că vor fi zece ani de anarhie după care vom da în dictatură. Bine, astea sunt cuvinte.
2. Evident, anarhia și dictatura se vor datora tot progresismului ăsta „pentru că suntem proști”. Nu știm ce e progresismul, dar Bogdan Stoica nu poate să facă decât o maimuțăreală în care cineva se plânge într-un mod penibil. Nu știu ce să zic, eu așa plângăcioși nu am auzit decât în zona de dreapta, unde progresismul închipuit face victime. Dictatura, însă, e clar necesară, zice Stoica, care vorbește din străfundurile experienței lui jurnalistice. Bine, boss, fie cum zici tu.
3. Dar are un exemplu! Greta Thunberg, aparent, a scos o boxă dintr-o mașină Diesel. Deci tot progresismul e Greta Thunberg? Ăla e progresismul? Că poate progresiștii nu prea sunt de acord cu scandalagiii de teapa Gretei, cel puțin nu prea cunosc progresiști care să fie de acord cu Greta sau cu tâmpiții ăia care aruncă cu diverse pe tablouri. Și e un pic mincinos să descrii o mișcare printr-un singur om care are influență zero. Nu funcționează nici când liderul mișcării și suprazeul ei e un infractor condamnat și violator.
4. După care dușmanul: educația de slabă calitate. Nu vedeți cum se învată mai puțin? Wow, stai, deci măsura pentru a preveni progresismul este să investești mai mult în educație, o idee pe care progresiștii o susțin? Wow. Cât de tâmpit să fii să zici toate prostiile astea? Nu de alta dar anti-progresiștii erau ăia cu „desființăm educația”, „profesorii sunt dușmanii” și alte panseuri de-astea.

Nu m-am uitat până la capăt. Nu am nervii atât de tari, din păcate, și mă aprind repede. Și, sincer, nu mă descriu ca progresist, în mod clar nu în modul delirant în care visează alde Stoica, dar nici în mod normal - sunt centrist, cu idei scoase mai degrabă din liberalismul clasic. Dar genul ăsta de idioțenii nu trebuie lăsate fără răspuns, pentru că ele sunt emise doar pentru a crea fantoma unui dușman inexistent, „progresismul”, care devine țapul ispășitor pentru toate rezultatele corupției morale și economice care ne-au dus în pragul crizei ce va urma.

E ușor să te lași sedus de discursul lui Stoica. Dacă nu pui sub semnul întrebării începutul e foarte ușor ideile să-ți scape de sub mână, și nici măcar nu trebuie să fii de acord cu el; dar alții vor prelua ideea, și o idee repetată de suficient de multe ori devine adevăr. Cunosc suficient de mulți oameni care cred că progresismul e dușmanul deși ei personal nu au fost vreodată direct afectați și nu cunosc pe nimeni real afectați de acest „progresism”. Dar în mintea lor dușmanul e cât se poate de real. Și cineva trebuie să vină, ca în Scooby Doo, și să vadă că sub cearșaf nu e o fantomă, ci e chiar un prostănac.