Toată lumea are păreri despre România-Kosovo

Întâmplarea a fost destul de bizară. Reprezentativa de fotbal a regiunii nerecunoscute de România Kosovo veneau aici cu speranța că ne bat bine de tot și au o șansă la primul loc în grupă. De ce România e silită să joace contra unei provincii pe care nu o recunoaște este un detaliu care îmi lipsește cu desăvârșire, dar UEFA a decis că e o idee bună să jucăm contra acestei selecționate după ce cu un an sau doi în urmă au fost întâmpinați cu salutul Kosovo je Srbija și nu le-a plăcut.

Dar ignorăm faptul că UEFA decide să se joace de-a politica și să ignore poziția oficială a statului român. Nu e prima care a făcut-o, până la urmă și Viorica Dăncilă, acest geniu politic împins în față de PSD, a fost printre cei care au vizitat în postură de oficial al statului român Priștina. Nu o să vorbim despre treaba asta. Dar trebuie s-o menționăm pentru că în momentul în care mai erau 2 minute de joc, unul din kosovari nemulțumit că toate încercările lor de a ne bate temeinic nu au fost încununate de succes s-a luat la harță cu Denis Alibec după care a spus că el nu mai poate, că sărmanul s-a simțit jignit când a auzit scandat din tribune „Serbia” și că pentru stresul emoțional pe care l-a resimțit auzind de două ori cuvântul Serbia el nu mai poate juca.

Sigur, ideea era să iasă jigniți de pe teren ca să câștige la masa verde cu 3-0. Problema fiind că, spre nefericirea lor, suporterii români nu prea și-au petrecut timpul jignindu-i pe kosovari așa cum își petrec influencerii kosovari timpul jignindu-i pe români.

Dar chiar și-așa, kosovarii au ieșit de pe teren testând până la urmă nivelul de confuzie din cadrul organizatorilor, UEFA. Și treaba a fost reușită deocamdată. Arbitrul, un danez uimit de faptul că așa ceva e posibil, nu a prea știut să reactioneze. A dat un ultimatum de cinci minute, după care unul de cinci minute, după care vreo câteva de două minute, dovedind că nici ultimatumurile nu mai sunt ce erau odată. Apoi, deși nu avem presă capabilă să urmărească subiectul acesta, știm că UEFA încă nu a emis un verdict în cazul comportamentului echipei kosovare. E greu de decis ce să faci cu derbedei de-ăștia, UEFA are regulamente și chestii, aparent aplicarea lor e o treabă mai dificilă. Mă gândesc că să discuți comportamentul unei reprezentative a unui stat fictiv e dificil, dacă era România cea care reacționa așa era deja exclusă din competiție.

Dar poate cei mai enervanți sunt românii care comentează treaba asta. Cred că nu am văzut nicio altă nație să-și înjure mai tare echipa națională după ce nici echipa națională nici suporterii echipei nu sunt vinovați pentru circul de pe Arena Națională. Înjurături la adresa lui Lucescu (marioneta lui Burleanu, aparent), înjurături la adresa echipei naționale - care poate că nu a excelat, dar s-a apărat admirabil, și cum Dumnezeu să zici ceva rău de Niță care și-a dat sufletul pe terenul ăla? Cred că nimic nu mi-e mai urât decât să văd românii înjurând România. Și e ciudat că fix ăia care se dau mari patrioți sunt ăia care înjură mai abitir, pe motiv că ei probabil știu mai bine ce înjură că au mai aproape de suflet sau ceva.

În fine, dacă e ceva mai dizgrațios ca plecarea kosovarilor de pe teren și abandonul meciului, acel lucru este reacția comentatorilor români online, care au zero respect față de națiunea lor. Că până la urmă nici nu conta ce a făcut naționala - oamenii erau pregătiți să înjure de România indiferent de rezultat. Că asta e realitatea frustrantă legată de oamenii ăștia: sunt acolo și la bine și la greu să ne reamintească că ei au o părere și trebuie s-o exprime.

Abia aștept moartea social-media. Cu cât vedem mai puțin din ce gândește fiecare om fără minte, cu atât mai bine ne va fi.