Creator de conținut

Nu-mi place denumirea de „creator de conținut”. Știu că mi se aplică, am un blog, două podcasturi (despre care am uitat să vă mai vorbesc) și în curând mai vin și alte chestii. Doar că ideea de „creator de conținut” mi se pare extrem de goală de… ehrm… conținut. Și mi s-a dat ocazia să reflectez de două ori asupra subiectului în ultimele 12 ore, deci hai să zic ceva pe tema asta.

Prima treabă care m-a pus pe gânduri e o discuție despre hipertext. Promisiunea hipertextului (HT din HTTP) era că textul acela e scris de un om și citit de un alt om. La un moment dat a avut loc o ruptură, dacă în anii ‘90 majoritatea internetului era construit de oameni care au scris literă cu literă lucrurile respective acolo, în anii ‘00 lucrurile au început să se schimbe.

Am stat să mă gândesc un pic ce s-a întâmplat atunci. Ideea de Web 2.0 era foarte populară - ideea că oricine poate contribui la o pagină cu comentarii și interacțiuni (like-uri, de exemplu) - dar ideea de web 2.0 era populară înainte ca oamenii să devină „creatori de conținut”. Blogurile, care nu pot exista decât în mediul 2.0, nu există fără interacțiune, chiar dacă există celebritate și fără interacțiune, vezi Maddox. Web 2.0 adaugă unelte - RSS, comentarii - care devin indispensabile pentru cineva care vrea să fie urmărit. Eu am tăiat comentariile, dar e o decizie foarte personală și controversată; am decis că nu doresc să mențin și întrețin o comunitate și că putem să vorbim în alte părți (sau, mai bine zis, aleg eu cu cine să vorbesc și în ce condiții). În fine, Web 2.0 nu transformă automat oamenii în creatori de conținut.

Creatorul de conținut apare atunci când conținutul e deconectat de creator. Creatorul de conținut este un mercenar care produce conținut pentru ca alții să îl consume. Poți reduce orice creație la relația de producător/consumator, dar metafora elimină elementul uman din ecuație. Și în momentul în care discuți despre creatorul de conținut discuți despre (de exemplu) un producător de cuvinte înșiruite. ChatGPT este un creator algoritmic de conținut. Existența creatorului de conținut pare fără rost, până nu adaugi elementul care face existența creatorului de conținut posibil.

Reclama.

Motivul pentru care e creat conținutul este să vândă reclamă. Aceasta e menirea creatorului de conținut - să umple cu conținut pagini, sau ecrane, sau panouri, și cu acel conținut să țină oamenii aproape pentru a le servi într-o formă sau alta o reclamă. Reclama e probabil cel mai popular mod de a finanța lucruri care altfel nu merită finanțate. Nu pentru că nu merită să existe, ci pentru că nimeni nu ar plăti prețul real pentru lucrurile bune pe care le aduce reclama. Informația reală și prezentată echilibrat costă. Comedia costă. Drama costă. Muzica costă. Lucrurile pe care le auzi, le vezi, le consumi gratuit costă și ele. Și nu, nu mă refer că costă abonamentul la internet. Nu, abonamentul la internet e prețul pe care-l plătești pentru a accesa gratuit lucrurile alea. Nu abonamentul tău la internet plătește pentru tot ce vezi și tot ce consumi.

Și aici vine partea a doua, ce scrie Vali aici. În primul rând, pentru că știu că sunt mulți contestatari, să stabilim o chestie: nu cred că Vali este creator de conținut, cel puțin nu pe zoso.ro. Motivul pentru care nu l-aș eticheta ca creator de conținut este că blogul ăla e totuși o vedere foarte personală care uneori (și mult prea rar) are reclame. Blogul ăla e o oglindă personală asupra lumii, că vă convine sau nu ce scrie acolo, omul își asumă ce se întâmplă acolo. Și da, încearcă să și trăiască din asta, și reușește, chiar dacă nu o să-l vedem prea curând cu Lambo la poartă.

Motivul pentru care m-a pus pe gânduri ce scrie Vali e că și eu mi-aș dori să fac asta. Să pot publica un episod de podcastul de istorie o dată la două săptămâni tot anul. Să facem 20-30 de Recenzii pe sezon. Să pot să plătesc editoarea podcasturilor un salariu confortabil, să-mi permit să-mi cumpăr cărțile necesare pentru documentare și să nu îmi fie frică de faptul că mâine o să trebuiască să-mi iau de mâncare și n-am cu ce. Mi-ar plăcea să fac chestia asta. Dar pentru ce fac eu (material nu neapărat foarte popular) relația e mai degrabă inversă - sunt sponsorul numărul unu pentru proiectele pe care le am, și pentru a le putea sponsoriza trebuie să muncesc. Suficient de mult încât timpul și energia pe care le dau proiectelor respective să fie foarte scumpe. Și le mulțumesc celor care contribuie pe Patreon cu donații, dar nu o să ies la pensie din ajutorul din afară.

Vali pomenește acolo de faptul că oamenii ezită să mai contribuie sau să mai sprijine financiar niște proiecte în momentul în care le zici că trăiești confortabil din sprijinul financiar. Și poate că problema esențială acolo este despre cine anume sunt cei care sprijină proiectele tale. Nu știu despre ce amic influencer vorbește acolo, ce fel de public are, dar nu știu foarte multă lume din zona de clasă mijlocie care să nu fie (mai ales acum) într-o formă sau alta de precariat. Care să nu fie întinși la maximum de una din cele mai incompetente guvernări din istoria recentă a României. Și pentru care ideea că altul o duce mai bine ca el din niște bani pe care i-ar putea direcționa în altă parte într-un mod poate mai satisfăcător…

Pentru că pot pune pariu că ce face amicul lui influencer nu e ceva fără care nu se poate trăi. Și nu neg, nici ce fac eu nu e ceva fără care nu se poate. Însă, de exemplu, cred că ceea ce face Vali e foarte necesar pentru binele societății - munca și eforturile lui au menținut un echilibru în zona de online, și nu numai că mă bucur enorm să văd că cineva face treaba pe care eu nu aș putea-o face, luând la bani mărunți comunicarea în online în general, ci și că apar o sumedenie de voci tinere care au văzut ce face Vali și au învățat să se uite dincolo de aparențe. Oameni care îl folosesc pe Vali ca inspirație.

Dar ce s-ar întâmpla dacă Vali ar apărea deodată cu Lamboul la poartă? Problema nu ar fi Lambo-ul, ci ce înseamnă el. Că Vali, ăla pe care îl sprijin pe Patreon, e ăla care nu a făcut compromisul pentru un Lambo. Și probabil ar fi un declic, un semn că stai. Nu pentru asta îl sprijineam. Și la fel cum s-ar întâmpla cu Recorder dacă ar face un clip elogiatoriu la adresa lui Ciolacu. Poate că problema cu creatorul de conținut de care vorbea Vali e că el explicând că o duce confortabil din banii celor care îl urmăresc a uitat cine sunt oamenii care îl sprijină și care îl urmăresc. Și uitând de ei i-a pierdut.

În fine. Asta e tragedia unui creator de conținut, mă gândesc. Creatorul de conținut depinde exclusiv de cine îi plătește acel conținut. Nu de cine îl consumă.