Fact-checking, și de ce conservatorii îl urăsc
Fact-checking-ul este unul din lucrurile luate în vizor de noua administrație americană, spre satisfacția suporterilor conservatori care sunt extrem de deranjați de fact-checkers. Nu știam de obsesia asta a lor cu fact-checking-ul. O chestie de care nu auzisem până recent, când Elon Musk a făcut foarte mult scandal în legătură cu verificatorii de informație publici care îl tot contraziceau.
Povestea asta, din păcate, pornește de la jena săracului Elon Musk, care este contrazis constant de oameni online. Nu e nimic mai mult. Putem să luăm și ultimul schimb dintre Elon Musk și Thierry Breton, fostul comisar european preocupat cu supravegherea derapajelor rețelelor sociale în Europa. Elon a preluat o falsă traducere și a promovat-o ca informație reală.
Motivația lui Elon este de natură financiară, dar nu vorbește nimeni în mod direct de asta. În primul rând, ca Zuckerberg, și Elon se plânge de faptul că Uniunea Europeană aplică amenzi pentru că platformele lor sociale nu-și asumă responsabilitatea pentru răspândirea de informații false. Se pune în față ca pavăză „libera exprimare”, dar există o diferență între libera exprimare și dezinformare - dezinformarea, este cel mai des gândită pentru a atinge niște scopuri politice, financiare, sociale, sau de altă natură.
Să-l lăsăm pe Elon Musk în treaba lui. Să-l lăsăm pe Zuckerberg în treaba lui, să cerșească la Trump să nu-i mai dea amenzi Uniunea Europeană. Hai mai degrabă să vorbim despre noi.
De exemplu, câți oameni care i-au auzit mesajul lui George Simion de la Suceava au capacitatea de a-i și verifica spusele? Să vedem ce zice aici:
Orașul Suceava s-a înscris în lista orașelor de 15 minute. Iar până în 2030, și informația asta a apărut în toate știrile, cetățenii de aici trebuie să renunțe să consume carne, lactate și să folosească mașini. De asta plătesc ei abia un leu, dacă îl dau și pe ăla, pe litru de lapte producătorilor. Ca să dispară vacile care poluează planeta. Vom ajunge să mâncăm după planurile lor bolnave cu toții, insecte. georgesimion.ro
Fact-checking-ul este treaba pe care o face un jurnalist care ia afirmația asta, îi pune context, și explică ce anume este corect și ce nu în ea. Un exemplu de debunking pe minciunile lui Simion e făcut de factual.ro. Cât credeți că a durat să facă verificarea faptelor cel care a scris articolul ăsta de la factual.ro? Cât i-a luat lui Simion să spună minciuna asta?
Război asimetric
Problema reală cu toate afirmațiile astea e că ele vin în cascadă și au difuzare mult mai mare pentru că comunicarea are loc la sentiment, nu are timp de verificare rece și echilibrată. Nu mai găsesc clipul, dar la un moment dat Ștriblea a invitat votanți de-ai lui Georgescu să zică de ce votează un mincinos notoriu. La un moment dat sună o cucoană care zice că e din Marea Britanie (poate era, poate nu, dar să zicem că e), și începe să băzmească. Majoritatea minciuni, ușor verificate, dar gazda nu vrea să antagonizeze ascultătorul și o lasă să vorbească luând informația pe care o toarnă ca pe ceva real. La un moment dat tipa insistă cu minciunile ei până ajunge la punctul în care spune că fiica ei face școala cu o fată care pretinde că este hamster și că educatorii îi dau drumul afară să-și facă nevoile ca un hamster (minutul 6). Bine, tot dialogul ăla e halucinant, dacă vreți să vă spargeți monitorul de nervi ascultați minciunile alea cap-coadă.
Aia cu litiera este o minciună tipică frontului conservator, o s-o auziți repetată de multe ori de-acum încolo - e atât de prevalentă încât are o pagină de Wikipedia. Wikipedia, care iarăși e o chestie pe care Elon Musk o urăște probabil pentru că e ceva ce e construit „socialist” și funcționează. Dar despre astea într-o altă postare.
În fine, revenind la faza cu Ștriblea, problema e că în momentul în care a acceptat să se difuzeze mesajul doamnei „britanice” s-a folosit de platforma lui pentru a disemina o minciună fără să o corecteze; și oamenii pot rămâne cu impresia că treaba aia cu fata care pretinde că e hamster e reală. Asimetria e că mincinoasei georgiste i-a luat câteva secunde să disemineze minciuna, dar verificarea minciunii durează minimum câteva minute - dacă ai 100.000 de ascultători care aud informația aia, și ar verifica toți, și le-ar lua fiecăruia 2 minute în medie să verifice asta, ar fi în total 200.000 de minute-om pierdute. 3333.33 ore-om, sau 138.89 zile-om consumate pentru ca oamenii să nu rămână cu informația greșită, cu minciuna sfruntată. Pariul mincinos (corect, dealtfel) este că oamenii nu vor pierde două minute să verifice informația aia, mai ales că majoritatea nu au capacitatea să o facă, că informația asta a fost foarte puțin discutată în ziarele din România.
Fact-checking-ul deranjează și mă gândesc că Ștriblea nu a vrut să deranjeze mai mult decât o făcuse. Fact-checking-ul l-a deranjat și pe Trump în timpul singurei dezbateri televizate, când a început să delireze legat de imigranți care mănâncă pisicile oamenilor, și a fost întrerupt și contrazis de jurnaliști, inclusiv sunându-l pe primarul locului unde imigranții ar fi mâncat pisicile oamenilor. Contactul conservatorilor cu faptele este dureros, și umilitor. Reacțiile conservatorilor a fost nu „ah, deci Trump minte” - ci „de ce au verificat informația asta?”.
Așa că Trump e motivat contra fact-checking-ului. Pe de o parte, pentru că a fost personal ofensat de fact-checking, și a promis că va tăia toate fondurile de la stat pentru fact-checking. Dacă este așa cum mi-a arătat George Damian în UE, atunci e vorba de proiecte de cercetare pentru fact-checking automat pentru ce se vehiculează inclusiv în social-media. Ceea ce îmi amintește că trebuie să vă arăt link-urile pe care mi le-a dat George: primul e lista de proiecte de cercetare finanțate de Uniunea Europeană pe tema asta și celălalt e pagina cu centralizatorul pentru proiectele astea și o descriere a strategiei. Nu sunt cel mai în măsură să studiez eficiența acestei strategii. Dar, în ciuda a ceea ce se așteaptă de la mine, mă bucur că există strategia asta, chiar dacă întotdeauna banii publici sunt cheltuiți destul de prost, deci probabil că nu o să vedem rezultate extraordinare prea curând, deci îmi îngădui și ceva scepticism. Dar genul ăsta de efort e ca existența poliției - chiar dacă ia foarte mulți bani publici există șanse ca poliția să mai și oprească din infracțiuni, nu doar să participe la ele - nu e o soluție perfectă, dar e un început bun pentru un mediu mai sigur.
De ce urăsc conservatorii fact-checking-ul?
În principiu pentru că mint enorm, pentru că niciun om cu mintea întreagă nu ar putea să le creadă minciunile dacă ar cunoaște informațiile corecte. Foarte des mint cu cifre, cu statistici, prezentându-le scoase din context, și foarte des minciuna e strecurată între informații reale pentru a manevra emoțional auditoriul.
Și poate o să pară ciudat, și o să vă zici: dar nu se poate, conservatorii sunt creștini cel mai des, creștinismul nu interzice minciuna? E una din porunci! o să-mi ziceți, explicându-mi că e moral imposibil să ai un conservator care minte. Și o să vă zic că vă fac debunking și la treaba asta. Absolut nimic în religia creștină nu spune „să nu minți”. E un lucru pe care l-am înțeles foarte greu, pentru că a trebuit să reconciliez faptul că un prieten care îmbrățișase religia creștină mult mai ardent începuse în același timp să mintă cu seninătate.
Ei bine, porunca a noua este „Să nu depui mărturie mincinoasă”, și contextul are de-a face cu un tribunal pe care individul îl recunoaște. O să mai veniți la mine și cu Levitic 19, unde Dumnezeu i-a spus lui Moise să zică “Să nu furaţi şi să nu minţiţi, nici să nu vă înşelaţi unii pe alţii”. Ce am aflat eu este că ăsta nu e un imbold să nu mintă în general, ci să nu se mintă „între ei, unii pe ceilalți”, făcându-se o diferență între comunitate (evrei) și gentili, cei din afara comunității.
Evident, pentru debunking complet, trebuie să te uiți mai adânc. În epistola Sfântului Apostol Pavel către Efeseni, 4:25, zice așa: „Pentru aceea, lepădând minciuna, grăiți adevărul fiecare cu aproapele său […]”. Tot Pavel, către Coloseni, zice așa (3:9): „Nu vă mințiți unul pe altul, de vreme ce v-ați dezbrăcat de omul cel vechi laolaltă cu faptele lui”. Destul de clar aș zice eu, dar nu e cazul pentru cei care se pretind creștini doar pentru un efect emoțional, nimic mai mult. Dar chiar și acolo se poate spune că e vorba de „aproapele tău”, nu de niște proști pe internet, pe ăia poți să-i minți fără jenă.
Creștinismul e oricum pretextul conservatorismului, care urăsc tot ce e considerat „socialist”. Asta în condițiile în care Iisus a fost un pic mai socialist de felul lui, dar nah, nu ai cum să vorbești cu oameni cu creieri franjuri.
Un motiv secundar anti-fact-checking este și faptul că conservatorii au prosperat prin a interpreta dezmințirile ca validări. Dacă ceva este fact-checked și găsit fals, atunci e clar că e adevărat. Logica asta am văzut-o și la conservatorii români, dar și la publicul larg, analfabet-funcțional, care în momentul în care vede un subiect oarecare abordat într-o discuție publică își validează opinia legată de acel subiect indiferent de conținutul discuției pe acest subiect. Tu discuți că zvonul cu litierele pentru copii e fals, el înțelege că e adevărat doar pentru că tu ai folosit expresia „litiere pentru copii”.
Și conservatorii se bazează pe analfabetismul funcțional pentru creștere. De-asta sunt atât de mulți în România. Erau peste 40% la nivel de bacalaureat, după întreruperea școlii nivelul de alfabetizare scade, evident, și deci analfabetismul funcțional e mai mare la adulți. Cu alte cuvinte, (mult, probabil) peste 50%. Ei sunt majoritatea. Conservatorii sunt ferm convinși că pot controla morlocii, de-asta le hrănesc temerile și îi îndeamnă la ură. Din nou, Biblia e degeaba la ei, chiar dacă o invocă mai des decât ar trebui.
Noua lume curajoasă
Nu e cu droguri, e cu informație și emoții. Informațiile strică emoțiile. Zuckerberg a scăpat în sfârșit de sub control, și crede că poate să respire ușurat. (Paranteză): Mă amuză desființarea departamentelor DEI, care o să fie irelevantă, probabil. Departamentele DEI sunt o construcție corporată pentru a se proteja de opinia publică, și pariul lui Zuckerberg este că opiniei publice nu îi pasă de DEI acum. Probabil putea să facă treaba asta de acum doi ani și nu deranja pe nimeni.
Iar despre partea cu fact-checking-ul, că au anunțat că o să renunțe la serviciile fact-checkerilor independenți, o să afle curând că treaba aia o făcea ca să se protejeze pe sine, nu ca să protejeze publicul. Că acum, odată ridicat vălul de pe ochii naivilor și legitimizând orice minciună, oamenii o să înceapă să își dea seama că, stai, deci și aici se mințea în prostie? De fapt, minciuna cea mai mare a lui Zuckerberg e că făcea fact-checking pe informații.
Ce se schimbă cu anunțurile lui Zăhărel? Nimic. O căpușă a VC-ilor din Silicon Valley nu o să mai primească bani. VC-ii o să investească în alte căpușe. Sau poate o să mai pună niște bani și o să facă serviciul ăsta de fact-checking public pe bani. Totul e despre bani aici cu fact-checking-ul.