O ultimă postare politică pentru o perioadă mai îndelungată

În primul rând, dați-mi voie să încep cu o paranteză. Zilele astea mi-am făcut o reevaluare, genul de reevaluare pe care oamenii și-o fac în mod normal la final de an pentru că e o perioadă mai relaxată în care ar avea timp pentru astfel de lucruri. Pentru că mi-am rezervat această perioadă ca o perioadă de relaxare, a fost un moment prielnic să reflectez asupra senzației că 2025 a fost unul din cei mai proști ani posibili, și mi-am dat seama că problema nu e neapărat la mine. Da, am fost ca societate în pericol existențial - și suntem în continuare. Numai smintiții se pot bucura că au pus mâna pe megafon toți mincinoșii, și chiar dacă minciuna e trans-partinică, gândirea criminală e aproape exclusiv de partea celor care își spun suveraniști. Așa că să începem de la ei.

Izolaționiștii anti-români (așa-zișii suveraniști)

Principalii propovăduitori ai urii, acum s-au coagulat în jurul unui protejat al sistemului, un băiat de galerie care cumva scăpa de fiecare dată curat ca lacrima. Anul ăsta oamenii s-au gândit un pic mai tare de ce băiatul ăsta scăpa mereu curat ca lacrima, și s-au uitat nu doar la oamenii din jurul lui (toți securiștii), sau la familia lui (oameni din sistemul juridic) ci și la activitatea lui politică. Unde, nesurprinzător, a manifestat în sprijinul mafiei din justiție și contra celor care au încercat să demaște.

Problema pentru George Simion este că dacă sistemul de justiție începe să se curețe la un moment dat va trebui să apere în justiție niște afirmații super-mincinoase, și niște înșelătorii precum cea cu 35.000 de euro. S-a făcut un sondaj de opinie unde s-a întrebat pe ce bancnotă ar trebui să apară figura lui George Simion, și deși opțiunile erau bogate, de exemplu pe bancnota de 35000 de euro sau pe cea de 2 ruble, până la urmă a câștigat detașat varianta corectă, bancnota de 30 de arginți.

Ce cred că se va întâmpla dacă lucrurile vor fi lăsate să meargă de la sine este că mișcarea așa-zis suveranistă se va rupe sub propria greutate. De când a creat-o PSD ca „viitor partener de guvernare” nu i-a dat o formă care să poată să reziste, și există o limită la minciunile pe care serviciile secrete le pot băga în societatea de azi. Asta nu înseamnă că la anul nu va exista foarte multă inventivitate.

Mi-aș dori ca în loc de suveraniști (un pro-european e mai suveranist ca suveraniștii ăștia) să li se spună exact cum sunt. Izolaționiști, anti-români. Nu o să discut despre ridicarea curentului legionar, despre cum Legiunea e o organizație criminală teroristă și nu are nimic de-a face cu binele României. Și nici nu o să vorbesc despre foștii legionari ridicați la rang de sfinți ai închisorilor, că nu sunteți pregătiți de conversația asta.

Cine sunt aliații izolaționiștilor? Aici vine problema cea mai mare. Dacă acum un an și jumătate aș fi putut crede că e o combinație între Moscova și Libertății 14, acum sunt ferm convins că contributorul cel mai mare este fix latura din spectrul politic american care dorește să reaprindă războiul rece: MAGA.

Ce este MAGA și ce treabă are cu izolaționiștii?

Bleah. Nu mă faceți să spun din nou. Am scris anul ăsta cât pentru o sută de ani despre MAGA și magaricii lor. Dar de dragul rezumatului, MAGA este mișcarea care vrea să readucă în frunte o oligarhie foarte nemulțumită de lipsa de control pe care o au asupra prostimii. Speranța pe care o vând e că ei, „cei drepți”, „cei aleși”, vor fi neafectați. Acum, MAGA va eșua pe plan economic ca orice mișcare tiranică, numai că evoluția asta nu are loc la viteza la care au pus mâna pe putere. Primul episod de MAGA, cel cu Trump în conducere, s-a terminat cu o sumedenie de morți inutile în pandemie, despre care toată lumea acum crede că a fost planificată de Biden pentru că se uită că mandatul lui Trump s-a terminat în ianuarie 2021, când a și încercat să dea o lovitură de stat.

Doar că lovitura de stat a eșuat, Trump nu a pățit nimic, și asta a încurajat mișcări similare în Europa. Patru ani de opoziție și un Joe Biden în fruntea unui sistem rezistent la orice formă de reformă a dus la legitimizarea abuzurilor MAGA în momentul în care au preluat conducerea. Și abuzurile au venit, de la armată în stradă în orașele mari, orașele mari care încă resping extremismul pentru că în general sunt mai mulți oameni care știu să citească și mai puțini analfabeți funcțional.

Există un tipar pe care o să-l vedem și în România. Asta pentru că reforma lui Bolojan este gândită foarte prost, dar o să vorbesc un pic mai încolo de Bolojan și Nicușor Dan. Așadar ne uităm la ce ne așteptăm în următorii trei ani. O mulțime de influenceri foarte nervoși care încearcă să sădească ură. Mă aștept să apară și un proiect 2028 în care să ieșim din NATO (deocamdată dezafectat de Trump), din UE, și să intrăm în celebra comunitate economică cu SUA, Rusia și China. Bine, ei o să scrie acolo ce vor, oricum publicul lor nu știe să citească.

Dar uitați-vă la toate crimele MAGA și aduceți-le în context românesc. Nu, sigur, intrarea lui Simion la conducere nu va însemna 600.000 de morți ca aducerea lui Musk în sistemul de destructurare a statului american. Trebuie să păstrăm proporțiile. Dar mă aștept la armată în stradă, la delatori ajunși în poziții de conducere, și tot felul de lături de-astea. Problema e că Simion nu e nici la fel de prost nici la fel de leneș ca parazitul ăla de Trump, și problema numărul doi e că nu mai are ideologi de când i-a plecat Claudiu Heil Târziu. Nu e la fel de prost, e mai muncitor, asta înseamnă că muncește prea mult ca să aibă timp să gândească ceva coerent și e suspicios cu oricine e mai deștept ca el, ceea ce reprezintă o masă foarte mare de oameni. Cu care, vorba aia, nu știe ce să facă. Îi zic eu, în particular, dacă chiar are chef să afle. Și chiar dacă nu are.

Tiparul AUR s-a scris la Mar-a-Lago, nu la Moscova, și e mare păcat, că în realitate nu funcționează gluma aia cu „noi am cerut aurul României înapoi de la Moscova, ei ne-au trimis varianta asta second hand”. Dar o păstrez pe aia cu „noi am cerut aurul României înapoi de la Moscova, ei ne-au trimis 30 de arginți”. Îmi plac foarte mult glumele astea din cartea pe care pretind că au citit-o suveraniștii. Și vorbind de Moscova, care e principalul aliat al mișcării MAGA, hai să vorbim de mizerabilul șef.

Putin

Cât timp Putin e în viață lumea va fi în război. Cele două nu sunt legate, pentru că de exemplu dacă complotul Valkiria ar fi reușit, războiul tot ar fi continuat o vreme, dar suspectez că fără liderul magnetic al cultului anti-occidental care bântuie dinspre Rusia lucrurile ar fi ceva mai calme. Pentru Putin, războiul contra dușmanilor absconși din vest este de natură existențială - cât timp războiul ăsta continuă poate să continue justificarea crimelor contra propriului său popor.

Lui Putin i se pun în cârcă foarte multe aspecte din războiul informațional la care suntem supuși. Întotdeauna puterea lui a fost exagerată; dar aspectul despre care se vorbește insuficient de mult este homoeroticismul lui Vladimir Vladimirovici Putin. Sunt foarte multe lucruri care se pot spune despre vajnicii bărbați care luptă contra erodării virtuților tradiționale, dar Putin este modelul care inspiră, atrage, înnebunește. Vedeți, bărbații vajnici sunt incoruptibili, neseduși de societatea occidentală coruptă, ei vor să se retragă în munți să lupte pentru libertate, să înoate în lacul înghețat, să se bată cu tigrul siberian alături de Vladimir Vladimirovici.

Când realizezi atracția homoerotică de netăgădiut e momentul în care începi să-i dai dreptate, că într-adevăr putregaiul a ajuns adânc în inima păcătoasă a super-credincioșilor performativi de azi. Și pe principiul „îi acuzăm pe ceilalți de lucrurile pe care le facem”, neoconservatorii de azi vor să fie liberi să tânjească după Putin, Georgescu, Trump, acești bărbați adevărați cărora îi dedică inocența pe care nu vor s-o răspândească pe aventuri pasagere înainte de a ajunge în congres cu LIDERII. (Pentru cine e încă în dubiu căutați mărturia lui Bobby D de când îl cunoaște prima oară pe Păcălin Georgescu).

Și vreau să spun că nu sunt aici pentru a transmite ideea că astfel de relațiile trebuiesc tratate punitiv pentru că e o iubire între doi bărbați. Nu, nici gând. Unde cred că oamenii ăștia au nevoie de ajutor este în a înțelege că aspectul parasocial este cel care transformă pasiunea într-una bolnăvicioasă. Cu alte cuvinte, voi îl iubiți pe Putin, dar el nu o să vă sărute niciodată atât de pasional cum l-a sărutat Brejnev pe Honecker - decât dacă vă ridicați cu adevărat la nivelul acela.

Restul politicii

În România lucrurile sunt străvezii și o să continue să fie străvezii.

Avem PSD, un partid care duce stindardul fostei securități și care e disperată să-și asigure locul la furt fără pericol. Practic, PSD e o mafie imorală, care încă mai ține sub control suficiente resurse cât să-și cumpere peste 20% din voturi. Ăsta e motivul pentru care PSD e acum la putere, ăsta e motivul pentru care PSD va rămâne la putere și e motivul pentru care a inventat AUR pentru a da impresia că există cineva care nu e ei și care creează frici și le răspunde în același timp. PSD este autorul moral al AUR, și marele motiv pentru care nu face un guvern cu AUR în momentul ăsta e că chioșcarul ăla, Ciolacu, a aruncat pe prostii banii în speranța că-și cumpără scaunul de la Cotroceni. Ori acum PSD face opoziție din interiorul guvernului până când PNL își face suficient de mulți dușmani cât să nu mai ia peste 10% din voturi. PSD e un partid foarte curajos, care își arată corupția pe față când oamenii sunt deja în stradă, un act de sfidare pe care o să-l repete până când își găsesc un martir. Pentru că asta caută obsesiv PSD, un martir în jurul căruia să se reunească și să dea naibii toată vorbăraia asta cu justiția și anti-corupția.

PNL este partidul corupt care are însă organizația de partid funcțională și de la care oamenii decenți mai au așteptări vagi. Bolojan era asul din mânecă pe care l-a folosit; și după ce Bolojan se va termina (și se va termina), PNL va lua calea PNȚCD spre istoricitate. Singurul lucru care salvează partidul după mandatul lui Bolojan (care, apropos, se termină în 2026) este faptul că USR sunt prea scandalagii și dezorganizați.

USR este în momentul lui de criză din care nu e capabil să iasă. Criza USR a început din momentul în care băieții scandalagii ai lui Barna s-au bătut cu șmecherii lui Cîțu, ducând la moțiunea de cenzură și eliminarea USR de la guvernare. Lecția pare că a fost parțial pricepută de către USR, care ține cu dinții de guvernare pentru că sunt conștienți că singura lor șansă de a convinge în orice scrutin e să se întoarcă la programul inițial. Diana Buzoianu e acum marele erou al USR, cu Miruță mutat la Apărare și cu Irineu Darău pe post de „unul din puținii nepătați din partid” la Economie. USR învață cum se face politica mare, dar încă sună peste tot cacofonic și revanșist. E natural, pentru că USR e un partid de extracție din stradă: e un partid născut în scandal, din revoltă, nu din ideologie. Și spre deosebire de AUR, USR a decis că vrea să-i țină pe oamenii care știu să scrie și să citească, nu pe cei pe care îi prostești doar cu nervi și ură. Problema USR fiind că oamenii ăia care știu să scrie și să citească sunt mult mai exigenți, sau au și ei nevoi (a se citi corupție). Anticorupția e faină cât timp corupția mea e neafectată - asta e ceea ce face USR neatractiv și PNL/PSD atractive pentru oamenii vag educați.

Închei cu două studii de caz interesante.

Bolojan-salvatorul

Bolojan e singurul politician cu adevărat interesant din România - și nu o zic într-un sens bun. Bolojan e un om care și-ar fi dorit să evolueze în eșalonul doi, să-i învârtă pe alții, să miște lucrurile fără să iasă în față să răspundă întrebărilor. Din păcate a întârziat cam mult (vreo patru ani) cu numirea unui succesor la Oradea care să preia din lustrul schimbărilor prinse cu fonduri europene în orașul de pe malul Begăi (zic asta doar ca să enervez vreo doi orădeni). I s-a dus faima într-un fel în care nu se simte confortabil, și, simte el, prematur. Ar fi preferat semi-anonimatul, cred eu.

Dar, vedeți voi, ce îl face cu adevărat interesant pe Ilie Bolojan e că el ar fi trebuit să fie avatarul mișcării MAGA în România. Provine dintr-o zonă care e apropiată cultural de evanghelismul american și de logica „Dumnezeu indică prin bogăție faptul că meriți să ajungi în rai”. Bolojan și-ar fi dorit să fie chemat pe scena unei megabiserici de pastorul care escrochează comunitatea, nu să fie chemat să conducă țara de niște progresiști disperați. Și treaba asta se vede: de la încercarea de reducere a aparatului de stat la tăiatul avantajelor și așa insignifiante ale persoanelor cu handicap (aparent nu merită chestii, pentru că Dumnezeu i-a pedepsit cu handicapul). Nu spun că reducerea aparatului de stat nu e o mișcare necesară, spun doar că discursul care începe cu „tăiem” provine din zona aia politică pe care AUR o ignoră pentru că, spre deosebire de SUA, în România un partid nu poate să critice angajații de la stat și să ia peste 10% în alegeri.

Ce vreau sa spun e că Bolojan e format la școala de administrație și corupție a evangheliștilor americani, ceea ce e un pic mai bine decât Academia „Ștefan Gheorghiu”, dar nu cu mult. Și el e acum într-o situație nefericită: e obligat să implementeze măsurile cu care se lăuda, să trăiască prin ineficiența lor, și să vândă experimentul de austeritate ca pe un succes. Numai că nici cei din PNL nu vor ca el să reușească să se redreseze după mandatul ăsta de premier; PNL sunt ferm convinși că există și alt motiv pentru care mai există ca partid politic în afară de amăgirea că Bolojan poate salva ceva din economia României, distrusă de PSD și AURipa lor tânără.

Într-un fel mi-e milă de el, e un tip cu un profil moral interesant, și o dibăcie deosebită în a manevra din umbră aparatul administrativ de stat. Dar faptul că nu rezistă nici măcar atacurilor lui Grindeanu, un om care ar trebui să stea mai mult de vorbă cu procurorii decât cu presa, îmi dă de înțeles că nu va face mare lucru anul care urmează.

Nicușor Dan

Nicușor Dan încearcă să fie președintele tuturor românilor și, pentru asta, încearcă să cucerească votanții lui Georgescu și ai lui Simion (cei pentru care, notoriu, el e Mucușor) cu tot felul de cadouri absolut inutile. Asta deja îl costă în bazinul electoral care l-a votat, și doar amplifică ura pe care i-o poartă fanaticii auriști. El crede că invită la dialog, dar nimeni nu vrea să vorbească cu el din partea aia a spectrului politic. Și nu le va câștiga respectul nicicum, nu în climatul curent de ură.

Dar, în fine, ăsta e gambitul lui Nicușor Dan, cu riscul să se retragă în munții din Cotroceni ca înaintașii lui făgărășeni. O să vedem dacă e reușit, pariul meu e că nu, dar poate că pariul meu e prematur.

Astea fiind zise, toată lumea e extrem de dornică să-l compare cu Iohannis, însă sunt sigur că Nicușor Dan va munci. Nu ceea ce e important sau util acum, va munci pe niște subiecte importante și utile dacă restul societății va binevoi să se repare singură, vă rog. Nicușor Dan e un președinte democrat pentru o țară democrată integrată în structuri democratice, nu e un președinte pro-democrație într-o țară retrogradă care e manipulată înapoi înspre tiranie și izolare. Sunt curios dacă speră că primește un târg la fel de bun ca Regele Mihai într-o situație similară: un bilet de dus și un vagon de „chestii” pe care să le ia după el în Elveția. Nu cred. Nu are el flerul ăla.

Cum mi s-a modificat viziunea politică în 2025

Anul ăsta a fost o adevărată calamitate la nivel emoțional pentru mine. Cred că România e în pericol existențial iminent. Și, dacă e ceva ce s-a întâmplat anul ăsta pentru mine e că mi-am pierdut definitiv speranța. Și e deprimant.

Sentimentul e că ești planetar, dar Kwame s-a băgat în ceva afaceri cu pământ prin Dobrogea, Wheeler tocmai a vândut-o pe maică-sa, Linka face videochat și a intrat în parlament, Gi lucrează la ESZ Prahova și o doare-n cur de ape, și Captain Planet se bagă cu Duke Nukem în containerul cu deșeuri radioactive să poștească un blant. Rămâi tu cu cea mai bleagă putere și cu maimuța, și îți dai seama că ești cel mai inadecvat dintre toți pentru că chiar ții la valorile alea în care credeai la început.

Înțelesesem de ceva vreme că SUA nu ne este prietenă, dar nu mi-am dat seama ce mare dușman este până când Trump nu a venit să pună pe față toată mașinăria de război. Dar dacă e ceva ce am realizat e că idealurile mele sunt slabe tocmai pentru că nu am nimic decât cuvintele, decența și câteva idei în sprijinul meu. Pe termen lung eu voi câștiga, dar pe termen scurt, lumea asta e a celor corupți. Acum un an încă mai speram să mai trezesc niște oameni la realitate, dar nu, oamenii ăia sunt căzuți complet în povestea răului și a corupției personale. Viitorii mei delatori, sunt sigur că o să ne mai vedem, dar deocamdată o să vă las în pace. Măcar un an. Dacă nu cumva vă grăbiți să dați România la mezat, ceea ce nu m-ar mira.

Cum am mai zis în câteva rânduri mi-am pierdut speranța. Am înțeles că binele nu învinge decât în poveștile pentru copii. Dar astea sunt povești pe care le zicem copiilor, și încercăm ca societate să ținem cât mai mulți la nivelul ăla de naivitate. Realitatea e că formatul meu moral e incompatibil cu lumea politică, și am nevoie de o resetare.

Un an. Scapă și jigodiile de gura mea, să meargă să-și facă chip cioplit din icoana lui Codreanu. Sper doar să lase ursul să doarmă, și să nu-l deranjeze. E mai bine pentru mine, mai bine pentru ei.

Nu înseamnă că tac. Doar că o să mă concentrez pe alte lucruri. Am un proiect de publicat, două, stai, trei. În 2025 am făcut prea puține episoade de podcast de istorie sau Recenzii, am scris prea puțin despre orice altceva pe blog, am scris prea puțin pe teme tehnice, am ignorat niște aspecte personale, și eu, spre deosebire de jigodiile de influenceri, chiar am o muncă unde ceea ce produc e măsurabil, trebuie să ajungă la niște clienți care au niște așteptări de calitate, nu trăiesc doar ca fermier de nervi.

Dar pentru cei care citesc asta, nu uitați că chiar dacă nu mai există speranță, mai există rezistență.