De ce suntem aici (criza guvernamentală)

Asta e o notiță pentru mine, ca aducere aminte, după ce Nicușor Dan a numit un individ pentru a face un guvern. Aștept cu nerăbdare ca ăsta să-și depună mandatul, pentru că nah. Asta e. Între timp, izolaționiștii din a cincea coloană rusească câștigă voturi.

Așa, deci: noi l-am votat pe Nicușor Dan în speranța că e de bună credință, promisiune susținută de faptul că omul nu a făcut neapărat foarte mult rău. Bine, bucureștenii au încercat să explice că el de fapt nu a făcut mai nimic, dar la alegerile din 2025 nu prea am avut alte opțiuni. Chiar și-așa, a ieșit Nicușor, care și-a făcut prieteni cu experiență, printre care domnul Pahonțu, criminal la revoluție și înainte de revoluție.

Între timp, pentru că prieteniile se schimbă, după ce l-a pus inițial pe Bolojan premier (marea speranță a oamenilor cărora le mai păsa cât de cât de România), nu i-a mai convenit și a încercat să fie președinte-jucător. După ce încă de la început PSD-ul lui Grindeanu a făcut opoziție din interiorul guvernului, PSD și AUR au făcut o alianță pentru a-l debarca pe Bolojan cu sprijinul tacit al lui Nicușor Dan. PNL a decis ca de data asta chiar să se țină de cuvânt și să facă lucrul pe care ar fi trebuit să îl facă încă din anul 2010. Mai exact, să nu mai facă alianță cu PSD, și să-i lase să moară. PSD, acum, încearcă să reîncălzească ciorba naționalist-fascistă, fără să-și dea seama că asta deja fierbe bine de tot la partidul pe care-l creaseră pe post de balama, contra-partidă pentru USR, adică AUR.

Și de-atunci suntem într-o imposibilitate matematică de a face guvern. PSD a trecut de partea cealaltă a cordonului sanitar, este, așadar, un partid insalubru, la fel și cealaltă creație, AUR. Singura soluție este, așadar, pornirea alegerilor anticipate, dar Nicușor Dan e prea laș să ne ducă la anticipate.

Cum se va rezolva? În momentul ăsta, un guvern cu responsabilități restrânse este extraordinar de grozav pentru toată lumea. Important e ca Bolojan să nu facă ceva nesăbuit contra șobolanilor din cămară, cum chiar el îi numea foarte plastic. În rest, chiar și lui Grindeanu îi convine această stare de fapt, deși dacă juca corect acum era probabil prim-ministru conform „rotativei” pe care o negociaseră.

PSD rămâne la putere fără să aibă nominal puterea. Asta pentru că PSD manevrează Curtea Constituțională (care a făcut câteva intervenții mai mult decât dubioase, inclusiv să anuleze ideea de neaplicare retroactivă a legilor). Încă mai are oameni în poziții cheie în diverse instituții. PSD pare un partid etern pentru că cunoaște și stăpânește mai bine ca oricine aparatul administrativ, în ciuda propagandei pe care o tot împinge în față.

În fine, acum Nicușor a decis să se mai joace de-a premierul un pic. L-a pus pe unul de se întreabă toată lumea „da’ cine e ăsta?” Grindeanu nu prinde rolul de premier, pe care și-l dorește cu disperare, în speranța că nu are cine să-l mai dea jos de-acolo așa cum a făcut Dragnea. Vrea și el să stea în papuceii de om puternic fără să fie deranjat, ce vreți, mă, de la el?

Notițele astea sunt pentru mine, nu mă deranjați dacă nu sunt corecte.