Nicușor Dan este un gunoi

Nu e o afirmație care să-mi fie dragă. Nu vorbesc așa; de obicei am alte calificative pentru oamenii care îmi displac, calificative care sunt mai racordate la relația mea cu indivizii pe care îi calific. Dar acum, Nicușor Dan nu mi-a dat de ales.

Din câte înțeleg, domnul Nicușor Dan s-a supărat foarte tare pentru că un jurnalist a spus despre persoana lui acum 6 luni că ar fi un gunoi. Pe Facebook. Se pare că i-a luat 6 luni să reacționeze la o postare de Facebook unde un jurnalist îl făcea gunoi. Nu în cadru profesional. Practic, între două „Bună dimineața la cafeluță”, s-a terminat cu libertatea individului de a spune despre președintele țării că este un gunoi.

Acum câțiva ani spuneam „Je suis Charlie” când intelectualii români precum Pleșu ziceau „da, da, dar poate totuși au dus lucrurile prea departe”. Între timp am înțeles și de ce Pleșu zice că uneori lucrurile sunt împinse prea departe, mai ales când scoți impulsivitatea din ecuație și gândești lucrurile. Da, ar fi frumos ca Charlie Hebdo să nu deseneze Mahomezi explodând. Dar e necesar pentru a ne reaminti de idei precum libertatea de exprimare că trebuie să apărăm libertatea de exprimare pentru gândurile care ne displac, nu doar pentru cele pe care le gândim.

Acum problema pe care o avem în față e că Ovidiu Vanghele a discutat într-un spațiu public despre faptul că Nicușor Dan e un gunoi. Este lipsit de tact? Sigur. Este neplăcut? Inflamatoriu? Sigur. Și poate este o măsură pentru societatea de azi că ajungem să ne exprimăm extrem de public chiar și atunci când exprimăm niște gânduri cât se poate de personale. Eu habar nu aveam cine e Ovidiu Vanghele, și sincer, nu-mi pasă. Dacă crezi în libertatea de exprimare, trebuie să crezi și în dreptul lui Ovidiu Vanghele de a afirma despre președintele României că este un gunoi.

Sigur, cred în consecințe. Foarte des se despart aceste două aspecte: libertatea de exprimare și consecințele. În cazul lui Vanghele și Nicușor Dan consecința este că președintele a fost supărat de un jurnalist care îl deranjează, și a cerut să nu îl mai vadă. Ovidiu Vanghele e la capătul cu consecințele, acel FAFO pe care îl mai invocă cei care folosesc mai mult engleză în exprimarea publică.

Sincer, nu îmi pot spune părerea despre legalitatea acestei interdicții. Posibil să fie legală, deși din câte înțeleg nu a mai fost folosită să se interzică nominal, individual, accesul unui jurnalist la Cotroceni. Este un precedent pe care îl creează Nicușor Dan, un precedent extrem de neplăcut pentru că îl creează pe baza unei chestiuni care se întâmplă nu chiar în spațiul public, dar nici chiar în spațiu privat. Cu ce e diferit că îl numești pe Nicușor Dan gunoi pe Facebook sau pe stradă? Mai nimic, dacă te uiți la precedentul legal. Ai voie să-l numești pe Nicușor Dan un gunoi? Păi ai, e legal. Dar trebuie să accepți consecințele? Și asta e ok.

Acum înainte de a explica de ce Nicușor Dan este un gunoi, vreau să vorbesc despre cele trei paliere de discuție pe care le invocă Nicușor Dan în declarația care m-a plictisit atât de tare încât mi-a luat o oră să i-o citesc pe bune.

Primul e la nivel personal. Demnitatea persoanei. Dar vezi tu, demnitatea persoanei Nicușor Dan și demnitatea președintelui României sunt două chestii diferite. Foarte diferite. Și este incorect să aplicăm aceleași calificative individului Nicușor Dan, când ele se referă, de exemplu, la Președintele Nicușor Dan care numește niște indivizi corupți ca procurori, cum a fost cazul aici. E mai complicat atunci când individul Nicușor Dan e plecat într-un pelerinaj legionar atunci când președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să fie prezent la Ziua Marinei, conform tradiției.

Acum, demnitatea funcției este într-adevăr superioară, e al doilea palier de care vorbește Nicușor Dan, și un mod de a restaura demnitatea funcționărimii statului român este, de exemplu, să răspundă domnul președinte de ce i se pare acceptabil ca un magistrat să ia parte la votul care spune dacă are voie să fie investigat sau nu. Care e întrebarea pe care jurnalistul OV i-a pus-o președintelui României care își prezenta ultimele șase luni de glorie, și care e mai importantă decât ce crede individul OV despre individul ND.

Dar al treilea palier ne dă cheia lecturii scuzei lui Nicușor Dan: „Violența verbală generează violență fizică, e documentată. Ce va înțelege un copil dacă un cetățean poate să se adreseze președintelui țării ca fiind un gunoi?”

Păi Nicușor Dan, hai să-ți explic de ce ești un gunoi. Pentru că Ovidiu Vanghele nu s-a adresat președintelui țării ca fiind un gunoi. El a spus despre omul ND, despre activistul pentru cauze sociale ND, despre individul cocoțat în scaunul de putere care ia decizii mizerabile - dar nu a făcut-o într-un context în care se adresa președintelui țării. Nicușor Dan tocmai primise o întrebare, haide să vedem exact care e întrebarea aia:

Vă prezint un fapt: doamna procuror general Cristina Chiriac, numită de dumneavoastră în funcție în 8 aprilie, a votat, acum o lună - o lună și jumătate, dânsa, în secția pentru procurori a CSM din care face parte - e membru de drept acolo - împotriva propunerii ca această secție să sesizeze Inspecția Judiciară pentru ca Inspecția Judiciară să cerceteze o ingerință în actul de justiție - o aparentă ingerință, până la o decizie definitivă - comisă chiar de dânsa. Deci dânsa a votat împotriva propunerii ca dânsa să fie cercetată. Este acest lucru parte din reformarea justiției pe care o propuneați cetățenilor români în campanie acum un an și jumătate?

Având în vedere că asta a fost întrebarea, și ND s-a plâns de faptul că Vanghele îl face gunoi pe președintele țării. Dacă fac o extensie destul de simplă, înțeleg că aceasta este interacțiunea jurnalistului repudiat cu președintele țării. Și că acesta este actul de violență pe care îl invocă Nicușor Dan. Și dacă asta înseamnă că președintele țării e un gunoi nu am de ales decât să afirm și eu că președintele țării e un gunoi, pentru că mi-aș dori să văd răspunsul la acea întrebare.

Concluzii

Există un principiu destul de simplu, FAFO îi zice, vine din engleză, de la Fuck Around and Find Out. În cazul ăsta, la modul foarte direct, Ovidiu Vanghele este cel pus în această situație: a spus lucruri neplăcute despre Nicușor Dan, i s-a retras dreptul de acces la un eveniment la care administrația prezidențială poate alege cine anume se prezintă (din câte înțeleg nu e un eveniment public, chiar dacă informația de-acolo e publică).

Dar în mod indirect, ce face Nicușor Dan este mult mai serios: arată cu degetul un individ pentru lucrurile pe care le discută pe o platformă de socializare. Acum, Facebook este o platformă de socializare, dar la fel de bine putem afla că și băutul de o bere este o platformă de socializare, și vorbitul acasă cu nevasta e o platformă de socializare. Dacă Ovidiu Vanghele este la stadiul „FO” (Find Out), nu doar Nicușor Dan ci și întreaga democrație românească este în stadiul de „FA” (Fuck Around).

Și Nicușor Dan este un gunoi pentru că noi, cei care l-am învestit cu funcția pe care o poartă, nu l-am pus acolo ca să se facă prieten cu securiștii și corupții care sug sângele țării, și nu l-am pus acolo ca să ne certe pe ce vorbim noi în social media. Și pentru asta, Nicușor Dan este un gunoi.

Și știu, mi-am zis deja adio de la șansa de a vizita Cotroceniul prea curând. Da’ nene Nicule, la Grădina Botanică, peste drum, am voie?

PS: Pentru că comparația cu nea Nicu duce prea mult înspre violență, mi-a amintit nemo de pe R&W cu cine seamănă Nicușor Dan când spune că nu e un gunoi.

Și o poză cu „delictul de gândire” al jurnalistului, pentru că abia acum am văzut, și invalideaza complet orice argument de-al lui ND: