A fost sau n-a fost?
Cîteva cuvinte despre un film pe care tocmai l-am văzut, înainte să mă apuc de alte treburi. În ultima vreme am fost la ceva filme ce au mai apărut dar nu m-au impresionat excesiv. De data asta mergeam la un film despre care știam că a fost făcut cu buget redus, și mă așteptam la aceeași retorică anti-comunistă cu care ne-au bombardat zilele astea cineaștii români. Nu că ar fi ceva rău în asta, doar că retorica anti-comunistă nu are pic de vînă, și e, de obicei, folosită doar ca fundal. Se vede că cei care fac filmele despre revoluție nu-și mai amintesc clar.
Prima surpriză a fost că am recunoscut unul din actori. Nu mai știam cine e (aici a fost de vină și calitatea proiecției sau a peliculei) dar l-am recunoscut în momentul în care acțiunea s-a mai dezvoltat.
Începutul nu e facil. De fapt, e destul de trist – un profesor alcoolic, înglodat constant în datorii, care primește, în fond, o leafă mizeră, și care are cîteva zeci de corigenți în iarnă (?!) care își aleg ei înșiși subiectul lucrării (da, e credibilă povestea), un patron de televiziune de apartament (modelat ironic după Dan Diaconescu și al lui OTv) care are o nevastă plictisită și ascultătoare și o amantă care vrea să plece la Bucureși, și un pensionar care face pe Moș Crăciun/Gerilă încă din anii ‘60. Vi se pare un subiect deprimant? Da, și mie, și eram aproape decis că e un film slab, patetic, moralist. Pînă cînd Mircea Andreescu (despre el era vorba; pentru cei care nu îl cunosc: este actor de teatru, activează la teatrul Sică Alexandrescu din Brașov) își începe spectacolul.
Nu am de gînd să introduc spoilere – din contră, sper că tocmai lipsa de detalii vă va face să îl urmăriți în acest film. Prestația lui Mircea Andreescu e unică, și nu merită ratată.
De asemenea este superb și fragmentul de la închidere, cu felinarele ce se aprind. Dacă vreți, o metaforă vizuală făcută de dl. Porumboiu, regizorul acestui film.
Nu este cel mai puternic film pe care l-am văzut. Dialogurile scîrțîie pe alocuri, și sunt destul de desprinse de realitate. Dar anumite pasaje sunt spumoase, și merită, merită văzut.