Animale fantastice și unde le poți găsi (2016)

Aștept cu nerăbdare momentul în care Hollywood-ul va scoate un film onest: „2 hours of generic wrecking of beloved city and its landmarks in Sci-Fi/Fantasy setting”. Știu, titlul e cam lung, dar cam asta este tema fiecărui mare hit cinematografic din istoria recentă.

În „Animale fantastice și unde le poți găsi” orașul țintă e New-York-ul anilor 1920, pe fond de univers Harry Potter. Cu apetență deosebită pentru cărămizi care zboară prin ecran, filmul cel mai nou din universul Harry Potter nu m-a atras atât de tare ca seria originală. Nu e niciun personaj cu care să empatizezi (poate cu bucătarul, dar doar spre sfârșit, la finalul prelungit cu cinci minute inutile). O poveste care nu te impresionează, în care politica modernă și-a băgat coada. Pentru că da, vrăjitorii americani sunt conduși de o femeie neagră numită „Madam president” și individul rău e un mascul alb care dorește să facă „vrăjitorii great again”, un intolerant de dreapta. Ceea ce în mod clar va înstrăina toți spectatorii cu ceva minte politică, și care nu o să aibă altceva de făcut la film decât să vadă cât de mult se bate Rowling cu republicanii în Statele Unite.

Povestea nu stă foarte bine în picioare, nu convinge prea tare. Niciun personaj nu e suficient de simpatic cât să merite să mergem la următorul film din serie. Poate, poate, faptul că în filmele viitoare ăla rău va fi jucat de Johnny Depp va fi un punct care va atrage publicul. În rest, nu poți – să te atașezi de nimeni. Un Eddie Redmayne care nu se uită deloc înspre oamenii cu care vorbește, și nici spre cameră, continuând să joace rolul de autist, o Katherine Waterston care e frumușică dar mai deloc pusă în valoare, un Colin Farell bun în rol de vrăjitor rău dar neconvingător prin scenariul care i s-a dat de la madam Rowling.

Singurul lucru care salvează filmul sunt efectele grafice. Animalele fantastice, superb desenate și randate 3D. Dar am ieșit din sală lipsit de orice fel de simpatie față de personaje, cu zero emoție. Nu e cel mai slab film posibil, dar nici nu e un film de revăzut.