Aventurile lui Horia Străchinaru au ajuns la final

Adică a apărut cartea a VII-a şi ultima din Harry Potter, în care tot ce era de terminat se termină, tot ce era de făcut se face, tot ce era de … se … (vezi epilogul), şi tot ce era de explicat se explică.

Sunt multe lucruri de zis, dar departe de mine ideea de a face un comentariu pe baza textului. Doar cîteva observaţii:

  • Finalul e făcut să nu deranjeze pe nimeni. Deşi Rowling a avut curajul să omoare cîteva personaje, nu a omorît prea multe, şi nu ne-a stîrnit simpatia prin chestia asta.
  • Harry nu moare decît ca ‘fază’ (expresie împrumutată din filmele cu Sora 13 care au cam acelaşi nivel de intelect ca şi finalul HP)
  • Surprinzător, Voldemort moare.
  • Surprinzător, Voldemort moare după ce are o discuţie de jumătate de oră cu Harry pe tema încălzirii globale, a răutăţii şi corupţiei globalizate (nu chiar, dar nu mai aveau mult pînă acolo)
  • Cred că Voldemort a murit de plictiseală de la cît a vorbit cu Harry
  • Singurul personaj care (vorba Ralucăi) a prins o nouă dimensiune şi devine bidimensional e Snape.

Una peste alta, a rămas poveste de copii. Problema majoră a lui Rowling e că a vrut un început de poveste de copii, un sfîrşit de poveste de copii şi un conţinut horror. She sucked at all of them.

Dar pentru că existăm noi, fanii, Horia Străchinaru lives on!!!

PS: Pentru că am fost tras de mînecă, am ceva de spus: Atenţie, acest blog conţine spoilere!

Comments

Aventurile lui Horia Străchinaru au ajuns la final — 14 Comments

  1. 😛 Păi nu? Şi-aşa se practică ‘localizarea’ completă a desenelor animate.
    De ce nu l-am vedea pe marile ecrane pe Horia luptîndu-se cu Val-de-Mort?

  2. Ce-am zis eu si ce intelegi tu…Sau mai degraba, ce nu inteleg eu din ce spui tu acolo…

  3. Nu imi place de tine. De ce trebuia sa imi spui ca moare Vad-De-Mort? Eu nu am citit inca. Oricum, cred ca a murit de plictiseala. Cat mai putea sa bage si femeia asta in ele? Ajunge.

  4. nah ca am vazut si eu Harry Potter and the Order of the Phoenix 🙂

    eh…povestile astea…cu zmei si feti-frumosi…

  5. puah, da’ de feti-frumosi de ce nu intereseaza femeia din tine? :))

  6. :)) Denisa, femeia din mine nu prea e interesată de feţi frumoşi… Sorry, eventual fete frumoase :))
    Oana: din cîte am auzit e mai reuşit, artistic vorbind, decît anterioarele…

  7. Mie mi-a placut filmul.
    Cat l-am vazut, m-am simtit bine. E un film pentru care va trebui sa fac un oarecare efort sa-mi amintesc actiunea, dar cu siguranta imi voi aminti ca m-am simtit bine vizionandu-l. E fun, si mi-au placut niste tehnici de filmare care iti permit sa intri mai bine in atmosfera.

    Pentru mine a fost ca o poveste, la care m-am amuzat, si care pe toata durata mi-a captat atentia, fara a deveni obositor sau plictisitor. Desi e previzibil, totusi e previzibil intr-un fel care surprinde 🙂 Te astepti sa se intample “ceva”, dar parca nu chiar atunci 😉

    ps: mie imi plac povestile, deci de luat in calcul faptul ca eu ma duc la filme de genul asta cu ochii stralucind si cu nerabdarea de a vedea o poveste, si nu mai mult (incerc sa nu pornesc de la premise critice, sau sa caut metafore, hiperbole, sau diverse alegorii.)

  8. Pingback: Harry Potter la final | Fly on the Windscreen