Bill of attainder

Această postare nu are nicio legătură cu faptul că Parlamentul României a decis că Traian Băsescu este vinovat de o chestie nebuloasă și că ar trebui să-și dea demisia. O să vă povestesc o chestie pe care am aflat-o și eu dintr-un podcast, Revolutions.

Era cam vremea primului război civil englez. Războiul acesta civil se dădea între două facțiuni: regele (care vroia să primească mai mulți bani de la Parlament, singurul care avea voie să dea legi și să creeze taxe) și Parlament (care nu prea avea încredere în rege fiindcă, se speriau ei, regele Charles i-ar fi întors la catolicism).

Două personaje destul de importante în povestea asta sunt Thomas Wentworth, Primul Conte de Strafford și Arhiepiscopul William Laud. Ei doi sunt în mijlocul pretextului pentru războiul civil. Primul din poveste este Contele de Strafford, unul din sfetnicii cei mai importanți ai regelui Charles, care a fost pus sub acuzare de înaltă trădare.

Cum însă procesul ce a urmat a arătat suficient de clar că Thomas Wentworth nu e vinovat de așa ceva, Parlamentul a decis să voteze culpa lui Thomas Wentworth. Chiar dacă procesul l-a scos nevinovat, Thomas Wentworth a fost VOTAT vinovat, și executat pe 12 mai 1641.

Una din temele principale ale războiului civil englez a fost problema religioasă. Neimportantă pentru ceea ce doream eu să prezint aici, Arhiepiscopul William Laud, sfetnic de-al regelui și el, a fost arestat o dată cu Thomas Wentworth, însă a fost ținut în Turnul Londrei pînă în 1644, cînd Parlamentul și-a amintit de el. Atunci au început un proces cu o listă de acuze fanteziste, proces care în ciuda faptului că era puternic controlat de Parlamentari, puternic deviat de la cursul normal, în cele din urmă nu prea avea șanse să îl condamne. Ca atare, Parlamentul a făcut ceea ce a știut mai bine. A votat că Laud e vinovat, iar pe 10 ianuarie 1645, Laud era executat.

Asta se poate întîmpla în momentul în care ‘există voință politică’. Concluziile le las cu voi, eu unul o să vă mai repet că nu are nicio legătură cu ce s-a întîmplat azi în Parlament, pentru că Parlamentul încă nu are puterea (sau voința politică) de a-și executa dușmanii.

În schimb, mai scot cîte-o lege de-asta ca lumea să ignore că au dat cu o zi înainte, o lege care îi lasă pe oamenii din teritoriu ai partidelor să fure cu nerușinare în continuare.

Execution of a German Communist in Munich, 1919

Execuția unui comunist în München, 1919 (fotografie de propagandă)

Comments are closed.