E mai bine fără apă caldă

Nu tot progresul e o chestie bună. Uneori mă uit la toate plângerile referitoare la cât de primitivă e România, și stau să mă întreb dacă nu cumva văd eu lucrurile dubios.

Pe la începutul crizei, Alex Mihăileanu avea o sumedenie de articole în care lăuda cât de grozav se pregătește UK și cât de bine merge comunicarea, și cât de inteligent se comportă primul ministru, Boris Johnson. Acum, cu 161K cazuri confirmate, cu 21000 de morți, cu Boris Johnson trecut prin terapie intensivă nici Alex nu scrie foarte mult despre cât de grozavă e comunicarea și cât de bune sunt măsurile luate.

Dar nu de Alex vreau să mă iau, că e băiat bun, de fapt, articolul ăsta are o sursă diferită, un tip entuziasmat pe Facebook care explica cum se fac lucrurile în țările în care au apă caldă.

Și sincer, nu pricep entuziasmul individului. De ce ar trebui să mă bucur că în loc să scriu pe o hârtie lucrurile astea trebuie să le trimit statului o informare cu fiecare mișcare pe care o fac? Pentru că mi se pare o diferență majoră între a mi se cere o verificare că am un motiv bun de a ieși din casă (verificare care, apropos, nu mi-a fost cerută niciodată până acum, pentru că nu m-am băgat la îmbulzeală) și a informa eu voluntar fiecare mișcare pe care o fac și practic un tovarăș milițian să știe că eu m-am deplasat în diverse locuri în zilele X, Y, Z.

Cumva, parcă fără apă caldă e mai bine, în cazul ăsta, și nu numai. E până la urmă o repetare a unei idei pe care am mai zis-o de vreo câteva ori: nu vreau o țară ca afară; vreau o Românie mai mișto, și se poate, fără să stau să copiez tot ce fac ceilalți. Vreau o Românie în care să mai schimbăm niște lucruri în bine, nu vreau o Mare Britanie locală în care lucrurile merg infinit mai prost.