Social

De ce nu-l crede nimeni pe dan tanasă?

Eu, sincer, cred că a fost real amenințat de cineva. De fapt, m-ar mira dacă nu ar fi fost amenințat de către cineva după toate tâmpeniile pe care le-a făcut. Adică, numai la o scurtă căutare: omul e printre ăia care spuneau că e trădare de țară să ne apărăm țara de dronele rusești, omul s-a remarcat în parlament doar cu o inițiativă listă de înjurături și un „nu meriți să săruți pământul pe care a călcat George Simion”. Înainte, marea lui realizare a fost să încerce să se ia la bătaie cu Allen Coliban, un cunoscut judoka cu merite internaționale. Așa că pe omul ăsta probabil îl amenință oglinda în fiecare dimineață, iar faptul că cineva i-ar fi trimis un mail de amenințare nu mă miră.

Unde vă e creștinismul, AURiști?

Pe pagina de Facebook a lui Dan Tanasă stă scris, mare, „Creștin ortodox. Soț. Tată. Patriot.” Probabil că alea sunt valorile pe care scuipă el cel mai des, pentru că pe prima scuipă chiar din primul clip pe care îl evidențiază el, un clip în care urlă că ajutăm prea mulți azilanți. Omul se laudă cu celebra valoare creștină de a nu-l ajuta pe cel care are nevoie de sprijin, celebră doar la el în clubul Alianței pentru Ura la Români.

Simion mai face și alt tip de infracțiuni

George Simion are un cont de Facebook foarte popular. Aia e, în fond, singura muncă pe care a depus-o în viața lui Simion, să facă rost de urmăritori pe Facebook, că în rest chiar el zicea că a făcut evaziune fiscală. Și nu face doar evaziune fiscală domnul Simion, ci încalcă și legislația în ceea ce privește protecția datelor personale. Așa numitul GDPR pentru care trebuie să-ți dai acordul pentru fiecare chestie care îți folosește datele personale.

După atâția ani, înapoi la Linux

De mai bine de o săptămână am renunțat complet la Windows pentru probleme personale (aproape complet, pentru anumite interacțiuni cu niște clienți e încă necesar). Am ales Fedora Linux pentru că am urmărit evoluția lui RedHat încă din 1999; și sunt obișnuit cu stilul și uneltele lor. În fine, ideea e că se poate. Mai tare ca niciodată, se poate.

Nemulțumiri

Văd foarte multă lume foarte nemulțumită în ultima vreme. Și nu spun de oamenii care sunt tradițional nemulțumiți - doar sunt unul dintre ei; multă vreme nemulțumirea era conținutul principal al acestui blog. Nu, mă refer la mai toți oamenii cu care interacționez, fie online, fie offline, indiferent de situație. Pare că toată lumea are motive de nemulțumire, și cumva nu poți să nu empatizezi cu nemulțumirile oamenilor.

Ce urmează pentru „AI”?

Cred că începe să se decanteze din ce în ce mai tare ceea ce este capabilă să realizeze această generație de inteligență artificială și, mai ales, ce nu reușește să realizeze. Probabil 2024 a fost anul de glorie al LLM-urilor - pentru că mai tot ce putea să realizeze era undeva în viitor și lucrurile erau extrem de promițătoare. Știu că AI vine ca prescurtare de la Artificial Intelligence, dar eu o să-l folosesc ca prescurtare pentru AIureală, care în momentul acesta e sinonim pentru acest Artificial Intelligence.

La moartea lui Ion Iliescu

Toată lumea abia așteaptă să desfacă șampania și acum 15-20 de ani aș fi fost și eu între ei. Dar dincolo de nivelul de memă (dispare mema cu „te-ai dus X bă băiatule bă”) nu mai simt aceeași ură, aceeași fervoare pe care aș fi simțit-o acum 20 de ani.