Zilele trecute am dat de o mică glumiță legată de Bard. Cineva cerea o rețetă de răbdări prăjite, și Bard, LLM-ul făcut public de Google, începuse cu mult talent să halucineze inclusiv faptul că pentru rezultate cât mai bune răbdarea trebuie să aibă carnea rozalie și fermă (neînțelegând că răbdarea este, în esență, produs vegetarian).
Recunosc că îmi pierd răbdarea foarte repede în momentul în care aud oameni care denunță sus și tare eșecul democrației sau, mai abitir, eșecul Uniunii Europene într-o formă sau alta. Nu arăt cu degetul, că nu sunt aici ca să mă iau de oameni mici, nici nu sunt aici să discut despre profesarea pesimismului românesc, acel „learned helplessness” al discursului intelectual românesc (am discutat în alte părți și poate voi aborda subiectul chiar într-un #nda). Dar mi se pare foarte important să răspundem întrebărilor pe care acești oameni le ridică chiar dacă aceștia nu sunt în căutarea unui dialog pe subiect.
PSD propune să interzică comercializarea pe piața internă a cărnii sintetice obținute în laborator din celulele de la animale. Și ca cetățean onest al acestei țări te uiți și te scarpini în cap și te-ntrebi… „Da’ de ce?” Adică de ce avem o lege care se luptă fix cu carnea sintetică?
Am stat mult să mă gândesc zilele astea. La multe lucruri. Și mi-am dat seama că un lucru care ne lipsește foarte mult și foarte des este liniștea. Nu avem liniște și ni se cere mereu să reactionăm.
Probabil cel mai important lucru care se întâmplă zilele astea este greva profesorilor. Nu neapărat doar pentru faptul că profesorii ies să protesteze - acel aspect este în sine important, și nu ar trebui neglijat. Dar pe lângă greva profesorilor se mai întâmplă câteva lucruri care ne pictează o imagine mai clară despre democrația românească.
Citesc știri despre interzis tiktokul pe dispozitivele guvernamentale și mă întreb, ok, dar de ce tiktokul mai exact?
Câteva știri pe scurt.
Zilele astea a început și subreddit-ul de programare să se sperie. Telenav s-a închis cu totul, Tremend a înghețat angajările și cumva oamenii și-au amintit și că Endava le-a sugerat oamenilor care stăteau degeaba „pe banca de rezerve” că ar fi bine să-și găsească altceva, dându-le și niște salarii compensatorii. Mi-e dor acum de-o postare de-aia cu „păi dacă nu știi programare înveți vue.js în două săptămâni și minimum 4000€/lună net!”.
Dacă e ceva ce m-a preocupat puternic în ultimii ani este transformarea unor oameni cât se poate de normali și integri în niște bigoți. Pandemia a fost un breaking point pentru toată lumea - și pentru mine a fost, a fost un moment în care am făcut un restart mental și am început să mă gândesc mai mult la niște probleme fundamentale. Al doilea pas a fost explorarea filosofiei antice pe care am făcut-o cu Sergiu în podcastul de istorie. Explorarea asta mi-a dat câteva revelații interesante în ceea ce privește organizarea ideilor dar și despre nevoia de a pune ordine în propriul sistem de idei.
Au trecut două săptămâni și am decis că e totuși un subiect suficient de important încât să vorbesc despre el. Cultele din România (cu excepția cultului mozaic) s-au unit într-o singură mișcare să protesteze actualizarea legii învățământului, articolele problematice fiind cele legate de incluziune:
Poate problema mea cea mai mare nu doar cu AI-ul dar și cu tehnologia din ziua de azi este că nu mai rezolvă altceva decât probleme de oameni bogați. Toată lumea visează să rezolve probleme de oameni bogați. Nu am mai auzit niciun proiect real care să încerce să rezolve probleme pentru oameni normali sau care să-i sprijine pe cei săraci să iasă din sărăcie.