After one weekend dedicated to the Guild Wars 2 Beta Event I knew I want to play this game. I wasn’t so sure after seeing various presentation videos that seemed to spoil the fun I had in GW1, but after playing it and understanding what the ArenaNet people are talking about I feel more ‘back at home’ in the Guild Wars universe. So here’s my impressions on the Guild Wars 2 Beta build I played last week:
… și acum repară problema. Prima oară incompetența crasă de la conducerea ISC, care, după cum se știe, a fost înlocuită cu marele Grăjdan, cel care a instituit pentru prima oară ideea de ’tun aniversar’. După ce a rezolvat problema incompetenței ISC-ului, a urmat comisia de etică din Ministerul Educației, pentru că oameni competenți, precum Ioan Mang, sunt în pericol de a fi atacați de acest stîlp al incompetenței românești.
Ieri, Vali Petcu m-a uns pe suflet cu un remember 13-15 iunie și cu un clip de voie bună. Pe Plus a mai repostat și Simona Tache un articol mai vechi, de cînd se împlineau 20 de ani de democrație originală. Recomand articolele ei pe tema asta, merită reamintite de fiecare dată cînd Victor Ponta, acest nepoțel al bunicuței, dă cîte o lege.
Am fost invitat miercuri la cursul festiv al facultății de matematică-informatică din Brașov, moment extraordinar de introdus unghia în jugulară și de ridicat părul de pe ceafă. De-a lungul a 3 ore și jumătate de plictiseală pură, discursuri sforăitoare sau penibile, nimeni nu s-a ales cu nimic decît cu timp pierdut și, eventual, o durere de cap incredibilă.
Roșia Montană e o treabă complicată. Atît de complicată încît foarte mulți dintre fanii problemei Roșiei Montane habar nu au despre ce e vorba.
So you’re a programmer. Life is fun, everything is peachy, and you are allowed to complain about bugs in hardware all day: that’s not a segmentation fault, it’s a hardware bug!!! But sometimes, life decides it wants to be a bitch and kicks in with sounds of water dripping.
Vă plictisesc cu un articol despre blogosferă, nu pentru că nu aveam ce altceva să vă scriu, ci pentru că stau acu’ în miez de noapte și mă macină o întrebare. Mai exact, este bloggerul o persoană responsabilă pe tot ce scrie sau nu?
Prima oară cînd auzi că ’less is more’ (mai puțin este mai mult) te bufnește rîsul. E și normal, auzi prima oară lucrul ăsta cînd ești prea copil să înțelegi despre ce e vorba. Apoi auzi în stînga și în dreapta – mai toți cei ce se vor ocupa de profesii intelectuale vor ajunge să se lovească de ’less is more'.
Nu e în obiceiul meu să vorbesc despre blogging și chestii despre Internetul ‘social’, cel din care fac acum niște tinerei bani cu nemiluita. Cred însă că e un subiect interesant pentru mine, ca și creator de conținut, și aș vrea să-mi clarific (și mie și vouă) poziția față de acest curent nou sufocant și agresiv.
Îmi găsesc ideile din ce în ce mai departe de main-stream. Am început prin 2007, pe cînd ProTv-ul emitea o aberantă petiție pentru poliția animalelor. Atunci am creat și o petiție, „Nu crime”, pe care am postat-o odată cu o scrisoare deschisă către ProTv. Petiția a strîns în 4 ani și jumătate 1100 de semnatari, nu 50.000 ca petiția pentru animăluțe a ProTv-ului, semn că și pe Internet e ca în viață, tot corigentul și nesimțitul care sparge semințe are mai multă putere decît oamenii de bun simț.