Câteva propuneri contra-intuitive pentru brașoveni

Sunt două chestiuni mici pe care brașovenii ar fi fain să le ia în considerare, mai ales iarna. O să fie niște idei destul de greu de aplicat pentru că omul trăiește o eternă luptă cu logica, dar merită măcar să le ia în considerare și să le regândească.

În pitorescul nostru oraș există o stradă numită Dobrogeanu Gherea. Pentru cei care nu știu, Dobrogeanu Gherea e un jurnalist precursor al comunismului, un fel de Rogozanu mai bărbat, sau un Vasile Ernu care a și avut ceva succes în viață de a ajuns să dea nume la străzi. În fine, Dobrogeanu Gherea e o stradă importantă în contextul pe care îl voi prezenta mai jos – e strada care leagă centrul vechi al Brașovului de cartierul Răcădău, unul din cele mai „izolate” cartiere, legat de restul Brașovului de o singură stradă principală. Dobrogeanu Gherea urcă șaua dintre Dealul melcilor, ca să o coboare vertiginos spre centrul vechi. Pitoresc, cum ziceam.

Un lucru pe care îl aud foarte des e că românii nu prea fac sport. E drept și asta, însă pe Dobrogeanu Gherea poți vedea fix contraexemplele. Pentru că e stradă în pantă și pentru că ai în stânga pădure, în dreapta deal (sau invers, și în orice caz ai astea după un rând de case vechi), amatorii de aer curat vin să facă alergări pe strada asta. O stradă îngustă circulată în două sensuri, cu trotuar de 10 cm pe alocuri, iar tinerii dornici de sănătate aleargă împotriva coastei ca Rocky în Philadelphia într-un glorios montaj. Care e problema?

Dobrogeanu Gherea e cea mai poluată stradă din Brașov, mai ales pe-acolo pe unde aleargă tinerii ăștia (vârful dealului), și mai ales iarna. De ce? Pentru că pe Dobrogeanu e singura stradă unde mașinile trec constant cu motorul ambalat la maximum pentru că dealul e greu de urcat. Strada are două sensuri, deci din ambele direcții vor veni mașinile pufăind din greu (se poate urca doar într-a doua sau a-ntâia) și o să-și lase dejecțiile fix în colțul ăla de pădure. Oamenii care aleargă prin cel mai poluat colț al Brașovului par niște oameni foarte nefericiți, certați cu logica. Dar nu vreau să le stric plăcerea. Doar să le propun să alerge pe aleea de sub Tâmpa.

Acum mai am o propunere. Știu, poate m-am întins un pic prea tare, deși sunt ferm convins că oamenii vor crede că sunt genul care le-ar propune nutriționiștilor să se angajeze la McDonalds pentru că e nevoie de mână de lucru acolo, că prea des am stat să aștept acolo la coadă. Propunerea a doua se referă la conducătorii auto, acești oameni minunați care ar considera probabil condusul mașinii un al doilea job, de vreme ce se angajează în fiecare zi vreme de cel puțin o oră să conducă mașinile pe străzile Brașovului. Care Brașov e un oraș mic (dar pitoresc, să nu uităm).

Luni, parcă, surprinsesem acest instantaneu.

Coada de mașini de la JudețeanTrei Alimentare era până la capătul dinspre Dobrogeanu Gherea al Parcului Trandafirilor. Pentru cei care nu știu care e ăla nu contează, gândiți-vă că e vorba de vreo doi kilometri, asta într-un oraș în care pentru a face 5 kilometri cu taxi-ul trebuie să mergi între două cartiere diametral opuse. Sunt sigur că nu e singura coadă din oraș la ora respectivă, și mai e un aspect – evident, câte un singur om în mașină.

De apreciat disciplina din coadă. Românii au devenit mai răbdători, nu am auzit niciun claxon, dar chiar și-așa, cred eu că nu e suficient. Poate brașovenii ar merita să facă un pas în plus. Un pas curajos.

Ca să-l parafrazez pe Ovidiu, nimeni nu e atât de important în Brașov încât să aibă nevoie să meargă cu mașina la muncă. Brașovul e un oraș suficient de mic cât să aibă nevoie în mod exclusiv de transport în comun și atât. Ca să ajungi pe jos din majoritatea cartierelor până în centrul civic îți ia 30 de minute.

Așa că propunerea mea e una simplă. În loc să devii conducător auto profesionist conducând minimum o oră pe zi, de ce nu iei autobuzul? În felul ăsta s-ar dezvolta și rețeaua de transport în comun mai bine, ai avea mai multe mașini pe traseu, ar fi loc mai mult pentru toată lumea, ai ajunge mai repede la muncă și fără grija parcajului, și Brașovul ar fi un pic mai curat. Sau, de ce nu, să mergi pe jos la muncă – pot pune pariu că nu faci mai mult de 40 de minute, și un drum pe jos nu strică. Poate îți pui în căști un podcast și auzi și tu altceva. Sau, dacă preferi, dai drumul la Radio Zu, că nu toată lumea a terminat liceul în România de azi.