Ce am învățat de la Duke Nukem Forever

Ieri s-a lansat (pe Steam, cel puțin) Duke Nukem Forever. După 14 ani de așteptare, termenul de livrare pentru DNF a devenit sinonim cu niciodată, sau un viitor mitologic pe care nu vei ajunge niciodată să-l trăieștil nici nu e de mirare că pentru unii, e semn că apocalipsa e aproape (2012 anyone?)

Duke Nukem Forever e jocul cel mai anunțat și mai pregătit din istorie. Vreme de 14 ani, a evoluat de la cel mai așteptat joc la exemplul cel mai bun de vaporware – eșec total al unei echipe de dezvoltare prea elitiste, prea perfecționiste. Povestea, pe scurt (există o variantă mult mai lungă a poveștii) poate fi citită prin cam toate blogurile care se ocupă de jocuri/tehnologie (un exemplu). Evoluția lui DNF e foarte interesantă – DNF a fost prezent la numeroase ediții de E3 – cu variante din ce în ce mai lipsite de conținut. Dacă prima oară era ceva jucabil, a doua oară la fel, după aceea încet încet a devenit un technology preview după care… Doar un film randat special pentru E3:

Nu l-am jucat, nu o să povestesc mai mult despre joc. Povestea e fascinată, și merită să o căutați singuri pe net. Din poveste, însă, am tras niște învățăminte care se aplică foarte bine în multe alte locuri în viață:

  1. Nu promite nimic înainte de a avea acel ceva sau înainte de a fi sigur că îl poți livra
  2. Elitismul nu rezolvă nimic. Elitismul creează doar așteptări, dar nu e nici o asigurare că ceva va fi făcut la standarde înalte
  3. Și pentru că vorbeam despre standarde înalte: perfecționismul e bun DUPĂ ce ai livrat ceva. Adică, sigur, ai făcut ceva, vrei să îmbunătățești, e foarte bine. Pentru că…
  4. E mai ușor să îmbunătățești ceva ce există. Nu poți veni din prima cu soluția perfectă (e motivul pentru care DNF a primit premiul Vaporware Lifetime Achievement Award), mai ales cînd te afli într-un domeniu atît de dinamic. Don’t polish to death, it will never be perfect.
  5. Nu da pasărea din mînă pe cea de pe gard: DNF a schimbat engine-uri grafic mai repede decît schimb eu șosetele într-o zi de vară. Perfecționismul i-a făcut să vrea să fie în top, mereu, și asta i-a făcut pe programatori să treacă de la un engine grafic la altul cu viteza luminii. Alternativa, în viața reală, e cu a reface fundația unei case în fiecare an doar pentru că unii au o idee mai bună despre cum să îți faci casa.
  6. După o pauză lungă nimic din ce vei face nu va putea să acopere nivelul așteptărilor. ORICE, dar orice vei face va fi mediocru în cel mai bun caz.

Ideea de bază e: oameni buni, nu promiteți ceea ce nu puteți da. That’s all.

Duke Nukem Forever nu mai e semn de apocalipsă, a rămas doar o lecție de viață.


One Reply to “Ce am învățat de la Duke Nukem Forever”

Comments are closed.

Sprijină dorinlazar.ro

GDPR

Uniunea Europeană vrea să vă informez că nu vă folosesc datele personale pentru nimic. Și o fac aici.