Pesimism românesc: Cercul vicios al lipsei traducerilor

Radu Dumitru vorbea zilele trecute despre motivul pentru care nu folosește interfețe traduse în limba română. Îl înțeleg. Traducerile de interfețe de aplicații sunt foarte des de proastă calitate. Nici eu nu folosesc interfețe traduse în limba română pentru că rareori se întâmplă să fie vreuna bună.

Sunt câteva probleme pe care le ridică Radu în articolul său: de exemplu faptul că termenii folosiți sunt neplăcuți. Vorbește despre „revocare”, „partajare” sau „economizor de ecran” – niște termeni interesanți la care o să revin un pic mai jos. Apoi vorbește despre faptul că reprezentanții români ai firmelor care dețin produsele știu că produsele lor sunt prost traduse în română, dar nu le pasă. Și aici cred că e punctul cel mai dureros.

Că problema reală nu e că nu există traduceri bune, ci că reprezentanții români nu insistă să traducă în română, și când o fac nu sunt capabili să ceară o traducere de calitate. Voi ignora subiectul legat de calitățile traducătorilor români – cel mai dureros e nu că există traducători slabi, ci că reprezentanții români acceptă traducerile de slabă calitate pentru că de fapt nu îi interesează subiectul.

Este, nesurprinzător, vorba Și despre corupție

Istoricul nostru dinainte de revoluție nu arată o utilizare de masă a sistemelor de calcul – nu cunosc niciun proiect de informatizare a României care să își fi avut locul în România comunistă. Nu știu în ce măsură era necesar un efort de traducere al aplicațiilor – omul de rând nu prea avea acces la aplicații pe calculator, altceva decât ce s-a furat organizat prin sistemul de stat. După revoluție, ne-am pomenit brusc într-o lume în care importul de software s-a făcut haotic, încercând să ne adaptăm. E cam greu să-i ceri cuiva să-și localizeze software-ul când tu nu ai bani să-l cumperi, ci doar să-l furi.

În momentul în care firmele mai mari s-au interesat, totuși, de cum își pot localiza produsele în România s-au întâmplat câteva lucruri care ar trebui să ridice semne de întrebare. Primul e că s-a apelat la mediul academic român, care încă mai suferă de pe urma corupției și incompetenței sistemice. Rezultatul a fost dezastruos (de exemplu, știți ce e un hăitaș?) – traduceri mot-a-mot, fără suflet, fără pic de creier, făcute cel mai probabil de studenți care doreau să treacă clasa ieftin.

Dar cel mai important e că atunci când ai traducători care acceptă plată de subzistență și ai firme precum Microsoft care au totuși resurse, ai niște intermediari meseriași care să sifoneze banii respectivi. Intră în scenă Microsoft România, capodopera de corupție româno-americană. Microsoft are cele mai folosite două produse din România: Windows și Office – și cele două au devenit în timp etalon pentru terminologie tehnică încă din anii ’90. Cele două produse se înscriu istoric printre cele mai oribile traduceri făcute vreodată, și sper că există un loc special în iad pentru oricine s-a ocupat de traducerile de la Microsoft în ’90 și ’00. Un loc unde omul ăla e obligat să folosească cele două în limba română.

Localizarea e o afacere foarte bună într-un sistem corupt. În momentul ăsta, în general, traducătorii români iau ceva prețuri derizorii la cuvânt/pagină. Ai mulți oameni care cred că știu limba engleză și română și care iau bani puțini, și dacă faci o afacere de intermediat între firme de IT și traducători ieși cu grosul banilor fără să faci foarte multe. Plus că nimeni nu ți se plânge de calitatea producțiilor pentru că…

Fără reacții nu există îmbunătățire

Nici Google, Apple1)nu folosesc, nu am tangență, dar nu aud ca software-ul Apple să fie ceva capodoperă de localizare, Facebook sau Samsung nu au fost mai breji – calitatea traducerii lor lasă de dorit – Facebook, de exemplu, a apelat la crowdsourcing pentru a traduce interfața, și treaba asta se vede. Dar nimeni nu spune nimic altceva decât „ah, nu aș utiliza traducerea în română”. Le înțeleg punctul de vedere, dar nu e suficient.

Primul meu contact cu traducerile de software l-am făcut prin 2004-2005?2)nu mai știu foarte sigur, și nu e nici important nici relevant, când am ajutat la traducerea site-ului KDevelop. Acolo am învățat cât de dificil este să faci o traducere bună – nu pentru că limba română nu se pretează traducerilor, ci pentru că e, pur și simplu, o muncă foarte dificilă. Rezultatul a ceea ce am făcut (inclusiv, tot în perioada respectivă, să scriu software „traductibil”) a fost deplorabil spre mediocru. Nu știu dacă a ajutat pe cineva traducerea acelui site – am primit zero feedback pe munca pe care am făcut-o atunci.

La fel la toți producătorii mari de software. Calitatea traducerii este cea care este pentru că nu există nicio reacție din partea utilizatorilor. Cum ar fi dacă Samsung sau Apple (nu știu care e în scenariul lui Radu) ar primi zece-douăzeci de mailuri nervoase legate de calitatea traducerilor? Cum ar fi ca fiecare recenzie de telefon să aibă o notă pentru calitatea traducerii interfeței?

În ultimii ani îmi încep recenziile de carte în limba română cu un paragraf care explică și ce părere am despre calitatea traducerii. Un aspect la care eram complet indiferent până acum câțiva ani, dar care îmi influența părerea despre o carte. Până acum câțiva ani eram ferm convins că traducerile sunt fidele și textul pe care îl am în față este exact ce și-a dorit să zică autorul. Sunt cărți care mi-au displăcut din cauza traducerilor – mult mai multe decât se poate crede.

Feedback-ul ăsta poate ajută, poate nu, dar sunt sigur că dacă ar fi existat mai din timp, ar fi fost mai consecvent și mai incisiv, ar fi schimbat multe lucruri în discuția pe care o avem.

Limba română sună ciudat

Un lucru despre care nu se prea vorbește este faptul că limba română sună ciudat când e scrisă. Asta și pentru că am decis că în scris trebuie să avem un nivel de lemnozitate a limbii. Limba vorbită arată ciudat în scris, limba scrisă e de nevorbit – încă mă șochează să aud copii vorbind cu „aceasta”, acel cuvânt care nu există în vorbirea curentă pentru că până zici „aceasta” sacrifici și zece boi pentru gloria celei de-a treia reveniri pe pământ a lui Odin3)Deci vine a patra oară? Cool!.

Însă ce e cel mai ciudat e că limba română duce lipsă de vorbitori competenți. Și ăsta e motivul pentru care traducerile sună prost: vorbitorii de limba română sunt incompetenți. Incompetenți ca abilități verbale, ca abilități comunicaționale. Nu avem dexteritate în a folosi limba pentru a comunica, pentru a ne exprima. Scorurile scăzute de la examenele Pisa nu sunt întâmplătoare.

Ca urmare, și traducerile sunt pe măsura cetățenilor care utilizează limba. Am făcut la un moment dat un test cu câțiva colegi ce se plângeau de calitatea traducerii – le-am cerut să sugereze traduceri mai bune. Invariabil au căzut la romglezisme sau ceva similar.

Dar ce e interesant, e că o traducere consecventă și corectă rămâne neplăcută. Și ce nu-și dau seama utilizatorii români e că și interfața aia pe care o utilizează în engleză stârnește sentimente similare pentru un vorbitor nativ de limbă engleză. Că mult software e scris în ceva dialect internațional foarte anacronic și lemnos. Că noi avem privilegiul să vedem interfața originală prin niște ochelari colorați de „coolness” – că lucrurile sună la fel de aiurea și pentru englezi în limba lor. Că de fapt un dialect neplăcut le formează limba folosită la calculator.

Dar ne sună mai bine „Preferences” în loc de „Preferințe”, ne place mai mult „Cancel” în loc de „Renunță”. Dar asta nu înseamnă că în engleză, pentru un vorbitor de engleză, nu sună la fel de… meh. Și cheia e că textele din interfață sunt întotdeauna „meh”, doar că atunci când le vedem în română ni se pare că sunt „meh” pentru că sunt în română.

Pesimismul autohton nu ne lasă să îmbunătățim lucrurile

La întrebările precum „cum ar fi ca fiecare recenzie de telefon să aibă o notă pentru calitatea traducerii” răspunsul e demoralizant. Recenzorii români o fac, cel mai des, pe bani, și deci nu există decât produse excelente, cele mai bune de pe piață. Ar fi de prost gust să te uiți peste calitatea traducerii.

Dacă întrebi pe cineva legat de o traducere bună de interfață de ce nu o ține în română, răspunsul va fi întotdeauna „în română sună mai rău”. Dar realitatea e că e ceva cu ce te obișnuiești – așa cum mi-a luat ceva să învăț să scriu cu â în loc de î, să scriu cu diacritice în loc de sh și tz, tot așa și utilizarea unei interfețe în limba română e o treabă de obișnuință. Asta nu înseamnă că interfețele nu pot fi îmbunătățite.

Da, îți va fi mai greu să-i explici mamei tale pe ce să apese pe telefon când tu ai interfața în engleză și ea în română. Dar ideea e ca ea, citind textele de pe ecranul telefonului, să poată face de una singură lucrurile. Că de-aia sunt textele alea acolo, nu ca să încripteze magie neagră, ci ca să facă dispozitivele mai accesibile. Cu alte cuvinte, sunt acolo ca să ai mai puțină bătaie de cap.

Și de la Radu, ca reviewer de tehnologie, m-aș fi așteptat să înțeleagă lucrul ăsta. Dar vă recomand să recitiți postarea lui ca să vedeți o mostră tipică de pesimism autohton. Nu zic că nu are dreptate, că are, că îl înțeleg, dar… Cred că se poate mai bine.

Doar că și el ca și toți ceilalți așteaptă ca altcineva să ia inițiativa. Altcineva să rezolve lucrurile astea. Și cum nu se întâmplă, rămâne doar pesimismului să-i ia locul.

Da, avem nevoie de traduceri mai bune. Am ținut recent Windows 10 în română dintr-o greșeală, și sincer… nu m-a deranjat deloc. Da, e tradus jumi-juma (cred, sincer nu am observat foarte tare), dar de ce ar face-o mai mult dacă oricum nu se plânge nimeni?

Ce vă recomand eu e să folosiți produse în română și să le trimiteți o reacție producătorilor. Dacă traducerea e bună, zice-ți-le. Dacă e rea, zice-ți-le. E nevoie de feedback, e nevoie ca aceste interfețe să fie utilizate și să se reacționeze în baza lor.

Eu unul am observat că mulți din cei care spun că urmăresc filmele doar în engleză, sau care folosesc soft doar în engleză, au o cunoaștere superficială a limbii engleze și, cel mai des, nu pricep mare lucru din ce au urmărit. O traducere bună face un produs accesibil, real accesibil unei populații care nu e mereu capabilă să priceapă lucrurile într-o limbă străină. Dacă eliminăm coolness-factorul în care totul sună mai bine în engleză trecem de spoială și ajungem la esență. Și dacă esența e bună, și produsul va avea de câștigat pentru că e adus mai aproape de publicul țintă.

Cea mai bună experiență pe care am avut-o recent cu o interfață tradusă a fost cu League of Legends. Proiectul de localizare de la Riot Games e enorm – și e bine ținut la zi. Ai în joc personaje interpretate de actori precum Dorina Chiriac (care face o Tristana mai bună ca originalul), notele cu schimbările care se fac o dată la două săptămâni sunt traduse în română, și experiența de a juca LoL în română e, per ansamblu, excelentă. Vă recomand, fie doar și pentru a vedea cum arată o traducere bine făcută.

Să renunțăm la ochelarii de coolness

Și cred că dacă mai multe produse vor alege să își localizeze interfața, de câștigat am avea cu toții. Cei care traduc, dar și utilizatorii, care nu se lovesc în coolness-ul superficial, ci chiar înțeleg ce sunt lucrurile alea despre care se vorbește. Da, sună mișto „Black cleaver”, dar parcă e mai clar când îmi zici că e „Satâr negru”. Superficial, „Black cleaver”-ul e mai cool, dar real, nu mi-am pus niciodată problema „ce este”. Când am citit în română lucrurile au devenit mult mai clare.

Da, la fel cu „economizorul de ecran”, sau „partajare”. Poate că alegerile sunt neinspirate, dar gândiți-vă un pic ce vede un englez acolo. „Screen saver”. Ceva care salvează un panou? „Salvatorul de panou” parcă nu e la fel de cool, nu? Dar fix asta e screensaver-ul.

Da, avem nevoie de un lexicon tehnic clar, bine definit. De fapt, aici e unde Microsoft a stricat treaba pentru toți ceilalți – fiind primii și cei mai mari, au provocat cele mai multe daune. Dar până la urmă suntem mai câștigați cu un lexicon tehnic bine pus la punct folosit consecvent. Pentru că așa cum „salvatorul de panou” a devenit ceva pentru că a fost folosit consecvent, la fel și economizorul de ecran ar putea să fie același lucru. Tot ce contează e să renunțăm la a vedea coolness-ul la orice prostie scrisă în limba engleză.

De fapt, traducerea e o oportunitate pe care oamenii ne-tehnici vorbitori de engleză nu o au. Traducerea e un pas în care se pot face accesibile lucruri care nu prea sunt accesibile oamenilor ne-tehnici.

Pilda de final

Cel mai bun povestitor al lumii folosea pildele pentru a exemplifica ceea ce vroia să transmită. Așa că am și eu o pildă. La un moment dat, într-o țară nu mult diferită de a noastră, un băiat și-a făcut niște bani vânzând CD-uri piratate. După o vreme, a decis să ia un joc, să îi zicem Baldur’s Gate, și să-l traducă în limba lui, să zicem poloneză. Oamenii au început să caute acea versiune, atât de bine tradusă încât i s-a dus vestea peste mări și țări. Când a crescut suficient de mult din localizarea de jocuri, s-a gândit să facă el la rândul lui un joc, și a luat o carte scrisă de un autor tot de la el de-acasă și a transformat-o într-un joc bine gândit.

Morala pildei pentru mine e că uneori, un lucru bine făcut se însoțește cu un alt lucru bine făcut și aduce prosperitate, dar concluzia finală o las la voi. Și, evident, pilda de mai sus se referă la CD Projekt Red și la Witcher.

Știu oameni care o să aibă un adevărat ear-worm când voi zice fraza „Toss a coin to your witcher”.

NOTES   [ + ]

1. nu folosesc, nu am tangență, dar nu aud ca software-ul Apple să fie ceva capodoperă de localizare
2. nu mai știu foarte sigur, și nu e nici important nici relevant
3. Deci vine a patra oară? Cool!

10 Replies to “Pesimism românesc: Cercul vicios al lipsei traducerilor”

  1. Cristian Banu

    Româna e pentru saraki kre nu e kool k noi.
    Scuze, nu m-am abținut 🙂
    Alt lucru amuzant: Acum ceva vreme am publicat la Vali o „recenzie” a unei mașini. Între altele, am spus despre mașina aia că are interfața unității media în limba română – pentru mine a fost prima pe care o întâlneam. Evident că s-a găsit un deștept să facă mișto de mine „hă, hă. hă, atât a reținut ăsta din mașina asta”. Probabil unul dintre cei care dau imediat pe engleză că nu suportă limba română.
    În tinerețe am tradus vreo13-14 cărți, din engleză în română în engleză. Am făcut și o facultate de specialitate. Citesc, vorbesc engleză fără probleme. Cu toate acestea, eu am folosit întotdeauna interfețele În limba română, traducerile la filme. Am prins, încurajat și folosit eforturile lui „Secărică” din ani ’90, la Windows 3.1 foloseam Multi Key și am mapat eu însumi zeci de fonturi cu caractere românești (am lucrat o vreme într-o tipografie apoi în câteva mici agenții de publicitate) pentru a avea diacritice.
    Această „ură” împotriva limbii române nu cred că are legătură cu calitatea traducerilor. Este mai degrabă un proces sociologic, de patriotism selectiv, care face să se urască selectiv diverse aspecte care țin de România și românism. Calitatea traducerilor este mai degrabă un pretext. Un alt aspect este legat, de exemplu, de moneda națională, care atunci când e utilizată din greșeală este botezată ron/roni. Și aici avem un fals pretext, legat de „stabilitatea” acesteia, care poate avea o explicație în anii ’90, dar de vreo 10-11 ani nu mai este cazul. În schimb, cârnații trebuie să fie „de la țară”. Gusturi românești 🙂

  2. Dorin Lazăr

    😀 Cred totuși că calitatea traducerilor e influențată și de resursele pe care le investim în subiect, și cred că investim mai puțin. Poate fi un motiv să te împingă să nu folosești o interfață – și mai sunt chestiuni de terminologie care, de exemplu, fac mai ușor să găsești informații despre un program dacă ai interfața în engleză (suportul tehnic de limbă română e practic inexistent).

    Dar, zic eu, e mai degrabă o soluție facilă pe care o abordăm – alternativa cere un efort din partea noastră.

  3. Cristian Banu

    Cantitatea de resurse este proporțională cu mărimea pieței, aici fiind clar că piața nu are o apetență pentru consumarea produselor licențiate. Pentru marea majoritate a producătorilor, traducerea reprezintă o formă de a bifa o cerință legală. În cazul multora, chiar putem bănui că este vorba și de bune intenții (cazul Microsoft, de exemplu, pe care îl amintești și tu, știu că am citit povestea la Secărică)
    Din punctul meu de vedere, nu cred că „civilizația” se poate impune de jos în sus. Asta poate funcționa pe zone periferice, dar nu contra giganților. Atâta timp cânt autoritățile nu fac nimic pentru a impune lucruri de bun simț precum utilizarea monedei naționale și folosirea acesteia în toate comunicările, așa cum fac toate țările care au monedă proprie și nu se află în condiții speciale, chestiunea traducerilor este „sexul îngerilor”.

  4. Dorin Lazăr

    În cazul ăsta nu mărimea pieței e problema (Ungaria nu ar mai avea niciun produs tradus dacă ar fi asta) cât răspunsul pieței. Ce reclama Radu era că traducerile sunt destul de proaste – ele există dar calitatea e slabă și nimeni nu se plânge (asta o adaug eu).

  5. Emil C

    Totalmente de acord cu tine. nwradu a început să sufere de un pic cam multă suficiență și are impresia că deține adevărul absolut și de-aia a început să emită judecați, dar fără nici o justificare reală în afară de “că nu i se pare lui cool”.
    Argumentele tale stau foarte bine în picioare, și Cristian Banu are perfectă dreptate și el.
    E trist că ne “pute” cam tot ce înseamnă limba română și specificul românesc (în afară de “bucățele tradiționale”, ha ha). Nu cred că trebuie desconsiderată o parte a utilizatorilor de produse care nu știe limbi străine (sau pur și simplu preferă o interfață în limba română). Din păcate educația – și mă refer la cunoștințele de limba română – e din ce în ce mai deficitară și aia, ați văzut la ce nivel e conversația de pe rețelele sociale dpdv al scrisului (și vorbitului) corect.

  6. Dorin Lazăr

    @Emil C: poate ai așteptări diferite de la Radu și asta e ok; pe mine nu mă deranjează atitudinea lui, dar nu sunt neapărat de acord cu tot ce zice. Argumentele lui pe această problemă sunt cât se poate de valide, chiar dacă mie nu-mi convin.

    Da, e păcat că calitatea conversației pe internet a scăzut foarte mult; dar cred că judecăm față de un etalon imaginar – real, nu putem compara felul în care scrie generația asta cu nicio altă generație. Ce putem, însă, să facem e să îi ajutăm pe cei din jurul nostru să își îmbunătățească calitățile de comunicare.

  7. sin

    Cancel inseamna Anuleaza, nu Renunta (poate insemna si renuntare in functie de context, dar sa trecem peste ca nu e cazul la meniuri). Cred ca e primul in topul chestiilor care ma zgarie pe ochi cand vad soft tradus in romana. Al doilea pe lista este Taie/Lipeste care mi se pare incredibil de oribil si fara noima.

    Cum ai simtit nevoia sa fii chitibusar cu Screen Saver, te-ai luat fix de traducere, fara contextul in care este folosit, zic sa fiu si eu mai chitibusar, si anume faptul ca pe tuburile CRT daca proiectai foarte mult timp aceeasi imagine, pe ecran incepeau sa ramana “urme” si daca faceai asta multa vreme singura varianta era sa schimbi monitorul care nu era chiar ieftin in timpurile alea. Si uite asa a aprut Screen Saver-ul care afisa grafica aleatoare pe monitor pentru a-ti salva ecranul de la o moarte prematura. Asa ca Scren Saver are foarte mult sens, si nu salveaza nici un panou.

    La fel si cu partajarea, cred ca termenul ala e folosit doar academic si atat. N-am auzit pe nimeni prin IT sa zica “vreau sa partajez niste directoare cu tine pe serverul de fisiere”.

    Problema cu traducerile in romana e ca Romania nu are termeni tehnici ca nu s-au inventat chestii de calculatore pe aici si atunci in loc sa accepte termenii din engleza, eventual romgleziti un pic sa devina cat de cat ok si cu prutenii de mai traiesc, s-au incapatanat sa traduca mot-a-mot tot felul de lucrui, fara macar sa faca o adaptare minima (de aia sunt filme la cinema traduse corect ca au fost traduse si adaptate de cineva care a vazut filmul inainte sa inteleaga si contextul, si filme traduse de un baiat de pe niste foi, fara nici un fel de context si cand le citesti la cinema te intrebi daca iar au baut spirt metilic in loc de din ala medicinal).

    My 2 cents.

  8. Dorin Lazăr

    @sin: exemplul cu screensaver este un pic chițibușăresc, dar am încercat să ilustrez un concept – acela că traducerile fac lucrurile să fie mai puțin strălucitoare pentru că nici în textul original nu sunt foarte grozave. Sigur, e dusă la extremă treaba, dar cred că s-a priceput ce era de priceput. Corecția ta e corectă, îmi asum interpretarea exagerată.

    Nu e o problemă că nu s-au inventat chestiile pe-aici, ci că într-adevăr lexiconul a fost inventat dincolo, și o să fim obligați să acceptăm mulți termeni. E ok, nu e o problemă, dar ar fi bine să o facem și în limba curentă, să acceptăm termenii respectivi, așa cum acceptăm sanviș sau management. Pruteanu nu era chiar cretin, nu sugera o adoptare mot-a-mot, ci manifesta pentru adoptare și adaptare locală (menegiment, ar fi fost prutenismul, dacă țin bine minte). În fine, cumva ne-om descurca, am trecut prin asta când am importat la greu din franceză și am supraviețuit. Cnoservatorismul excesiv al regimului comunist ne-a înghețat limba la nivel de 1950, dar ce se întâmplă acum cu englezismele nu e prima transformare de felul ăsta prin care a trecut limba.

  9. Haiduc Andrei

    Am sesizat şi eu erori mari la traducerea în limba Română a testelor:

    https://epso.europa.eu/how-to-apply/sample-tests_en
    https://www.prometric.com/epso/EPSO-AST-SC-Cycle-Self-Assessment-Language-Options

    Traducerile greşite duc la rezultate slabe în teste şi respingerea pe nedrept a candidatului din România. Totodată pot furniza statistici eronate despre participanții din România şi abilităţile acestora când de fapt ei s-au împotmolit într-un text prost tradus.

    Exemplu:
    Varianta originală corectă, în limba engleză:
    Preheating the oven and accurately measuring and combining your ingredients are the key factors in making a perfect cake. First, preheat the oven and then beat the sugar and butter together until fully blended. Next add the batter,consisting of whole milk, eggs and vanilla extract. Skimmed milk can be used instead of whole milk if preferred; however more butter must then be used duringthe first stage. Finally, once the batter has been blended into the mixture,mix in the flour and a teaspoon of baking powder. Baking powder is necessary for the cake to rise, although how much it rises is determined by the quality of the mixing process, the relative quantities of ingredients and the oven temperature.

    Traducerea greşită în limba română:  
    Preîncălzirea cuptorului şi măsurarea şi combinarea cu precizie a ingredientelor sunt factorii-cheie de care depinde prepararea unei prăjituri perfecte. Mai întâi, preîncălziţi cuptorul, apoi bateţi zahărul cu untul până când se omogenizează complet. Adăugaţi apoi aluatul, obţinut din lapte integral,ouă şi extract de vanilie. Dacă doriţi, puteţi utiliza lapte degresat în loc de lapte integral, însă, în acest caz, va trebui să folosiţi mai mult unt în prima etapă. În fine, odată ce aţi încorporat aluatul în compoziţie, adăugaţi făina şi o linguriţă de praf de copt. Este nevoie de praf de copt pentru ca prăjitura să crească, însă cât de mult creşte depinde de calitatea procesului de amestecare a ingredientelor, de cantitatea acestora şi de temperatura cuptorului.  

    Explic 2 greşeli din cele sesizate. Am observat virgule puse greşit pe care nu le mai menţionez. 

    1 Cel ce a tradus spune că “depinde prepararea unei prăjituri” de “Preîncălzirea cuptorului”.
     O minimă logică dă de înţeles că “prepararea” e un cuvânt prost ales în contextul dat şi că “realizarea” “crearea” “obţínerea” erau cuvinte potrivite.

    2 “Adăugaţi apoi aluatul, obţinut din lapte integral,ouă şi extract de vanilie.” Aluatul NU se obţíne din ouă, lapte şi extract de vanilie! Aici sensul cuvântului  “batter” este de “amestec”.

  10. Dorin Lazăr

    Nu știu exact la ce te referi în legătură cu aceste teste dar da, o traducere proastă poate foarte des să ducă la o înțelegere proastă a textului.

Comentariul tău (dacă comentezi prima oară, comentariul va ajunge în moderare)

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Sprijină dorinlazar.ro

GDPR

Uniunea Europeană vrea să vă informez că nu vă folosesc datele personale pentru nimic. Și o fac aici.