Condiția umană în opera lui Jet Li, așa cum e ea zugrăvită în capodopera Lovitura Decisivă (The enforcer)

Pe frontispiciul panteonului maeștrilor cinematografiei universale una din cele mai strălucitoare stele este cea a lui Jet Li. El a zugrăvit ca nimeni altul emoția și durerea existenței – așa că atunci când vorbim de una din capodoperele maestrului, Lovitura decisivă(給爸爸的信), nu putem să nu remarcăm subtila oportunitate de a medita asupra condiției umane.

Kung Wei este un ofițer de poliție din China comunistă, unde trăiește în sărăcie. Soția lui este bolnavă de astm sever, iar fiul lui, Ku Kung este un tânăr de 8 ani plin de energie și determinare. În ciuda afecțiunii soției sale, când i se ordonă Kung Wei se infiltrează ca spion într-o bandă extrem de periculoasă acceptă, punând datoria deasupra sentimentelor față de familie.

Din China săracă, dar morală, suntem transportați într-un Hong Kong bogat, dar corupt, unde îl întâlnim pe Po, reversul moral al lui Wei. Wei participă la prima operațiune împreună cu Po, și salvează situația, punându-se în pericol – de la locul busculadei, înconjurat de polițist, Wei Kung demonstrează superioritatea morală a poliției patriotice chinezești asupra coruptei poliții de inspirație vestică, scăpând împreună cu un ostatic. Nu e vorba de orice ostatic, e vorba de inspectoarea de poliție Fong, interpretată magistral de regretata Anita Mui.

Și aici vine primul moment cu adevărat tulburător. Fong merge în China, în speranța că îl va identifica pe Kung Wei – însă o găsește pe o soție a lui Wei bolnavă, pe care o ajută până când aceasta sucombă. Un moment tragic, emoțional, neașteptat – un moment extraordinar pentru a ne reevalua încrederea în autorul obiectiv și de a pune sub semnul întrebării necesitatea tragediei în existența umană.

Fong se întoarce la Hong Kong cu tot cu Ku, și începe căutarea lui Wei. Însă o suită de aventuri, urmată de stârpirea răului din lume odată cu decesul lui Po ne pun în fața unui alt moment tulburător. Dincolo de tristețea despărțirii de soția lui, cadrul final îi surprinde împreună pe Ku, Wei și Fong, zâmbind ștrengărește ca la un secret numai de ei știut. Finalul, enigmatic precum o Mona Lisa audiovizuală, ne pune în fața unei dileme complexe: există oare fericire după nefericire? Oare nu ne regăsim mai bine umanitatea după un astfel de moment dificil? Oare nu reușim să ne reîntregim din punct de vedere uman, prin vicisitudini, în ciuda greutăților?

Destinul lui Kung Wei este, așadar, o oglindă pusă în fața noastră. Ne regăsim în aventurile lui, și „Lovitura decisivă” e un moment perfect de a reflecta asupra condiției umane. Nu vom găsi același răspuns mereu. Așa cum spunea Bill Gibron: „In fact, it’s the thrills and character interaction that makes The Enforcer much more than a stereotypical trip through the Asian underworld”. Cu modestie, cred eu că el ratează subiectul principal. Umanitatea. Condiția umană.

De la China săracă, autobuzele supra-încărcate, frigul care parcă îți intră în oase, la însoritul și modernul Hong Kong, un singur lucru rămâne neschimbat. Omul. Echilibrat, încrezător în forțele proprii dar și în forța morală a dreptății, Jet Li reușește să ne dea încredere în noi înșine. O experiență de neuitat, un film care o să îți schimbe percepția despre viață, redând optimismul spectatorului. Acesta e cinematograful real de artă.

Filmul poate fi vizionat pe Voyo. Uitându-mă prin meniu la RDS, am aflat că am automat și abonament la Voyo, trebuie doar să mi-l activez, deci da. 😀

N-a avut ciorbă, dar la un moment dat a avut supă de găină


Comments

Condiția umană în opera lui Jet Li, așa cum e ea zugrăvită în capodopera Lovitura Decisivă (The enforcer) — 4 Comments

    • Dap, mie așa îmi apărea acolo, mi-am activat contul, merge fără probleme (mă rog, le-a luat vreo 10 minute să-mi facă activarea pe bune). Intră în digicare, și vezi acolo la „alte servicii”.

Comentariul tău