Convorbire la catedrală II (intermezzo cu un idiot)

Zilele astea aştept RDS-ul să vină. Să vină, dară, numai că nu vine la timp, deci sunăm (pe cine altcineva) suportul tehnic al RDS:

Eu: Bună ziua!
El: Bună ziua, mă numesc XXXXXX XXXXXX.
Eu: Am făcut contract cu RDS pentru internet şi telefonie, pe numele XXXXXX XXXXXX acum o lună şi a expirat timpul din contract în care să vină să-mi instaleze
El: În ce dată? (nervos)
Eu: 25 sau 26 februarie. (şi eu un pic agasat) 2008.
El: Unde anume sunteţi acum?
Eu: La muncă.
El: Deci nu aveţi un număr de contract sau contractul la îndemînă.
Eu: Nu, dar contractul a fost făcut pe numele XXXXXX XXXXXX în data de.
El: Domnule, pe acest nume mai avem sute de contracte.
Eu: Domnule, am mai sunat la dumneavoastră şi un coleg de-al dumneavoastră a reuşit să găsească contractul fără probleme.
El: Domnule, eu vă zic că mai avem sute de contracte.
Eu/El (ping pong pe aceeaşi temă, pe ton din ce în ce mai nervos).
Eu, nervos rău: Vă rog să înregistraţi acest apel telefonic şi să-l trimiteţi către superiorii dumneavoastră ca să vadă cît de incompetent sunteţi.
El: Domnule, vă rog să păstraţi un ton civilizat
Eu: Vezi că ‘incompetent’ e în dicţionar şi descrie foarte bine abilităţile tale. Cum să fie sute de XXXXXX XXXXXX în Braşov?
El: Sunt sute de XXXXXX XXXXXXX în ţară.
Eu: Şi eu de unde te-am sunat?
El: (rumoare, tace)
Eu: Braşov, nu? Cîţi sunt în Braşov cu acest nume?
El: (tace… tace… tace…) 5
Eu: Aşa…
El: (tace… tace… tace…) îmi spuneţi vă rog adresa?

Bravo Pătrăţel! A făcut ceva pe el, vorba cîntecului. Mulţumesc serviciului de relaţii cu clientul de la RDS pentru redefinirea constantă a ideii de incompetenţă.

Toate acestea fiind zise, RDS-ul încă nu a venit.

Comments

Convorbire la catedrală II (intermezzo cu un idiot) — 10 Comments

  1. Eu fac mai urat ca tine cand ma enervez. Bag piula in ei de erdeeshi si de servicii de net din aceasta tara infecta. Ah, si mi-e foame.

  2. Si pe mine m-a adus RDS la disperare… dar, surpriza! NTL-ul de aici ma face sa cred ca RDS-ul nu era chiar asa de rau 🙁

  3. 🙁 Şi nici eu nu credeam că RDS-ul e atît de rău pînă cînd nu am ajuns chiar să am probleme cu ei. Şi în situaţia asta cel mai mult mă deranjează nuincompetenţa celor de la celălalt capăt al firului, ci aroganţa lor.

  4. Eu aveam RDS acasa la parinti. Nu am prea avut probleme cu RDS-ul, dar, ce-i drept, nici nu prea stateam pe acasa. In schimb, de cand am UPC traiesc un cosmar constant. Mi-a luat 4 zile sa scot doua dvd-uri.

  5. :))

    Mi-a placut de Petru.

    Hai sa iti dau un exemplu, eu (pt ca mi-am luat calc care ca orice software eng tre sa il formatez si partitionez de cum il iau)… descopar ca nu am cduri de windows, desi licenta e fain frumos lipita pe calc. (In state nu se mai dau discurile SOurilor de pe calc, desi platesti SO ci primesti o tampenie preinstalata cu toate kkturile de aplicatii pe care le vrea HP-ul sa ti le puna, de ex.).

    Bun sunam la HP. Si incepe muzica, si povestile: va multumim ca ne-ati sunat, HP-ului ii pasa de opinia dumneavoastra ramaneti pe fir.

    Bun… si mi-au tot multumit vreo 45 de minute asa, in care eu eram pe fir.

    Apoi o voce, m-a si speriat eu devenisem deja obisnuit cu multumirile. Bun, le explic ca sunt cutare, si cutare, si am cutare problema si ma incepe:
    – calculatorul e bagat in priza?
    – eu perplex: dom’le nu auzi ca am cutare problema?
    – el: da, dar calculatorul e bagat in priza?
    – eu: da.
    – el: si ledul verde se aprinde?
    – eu: da.
    – el: puteti sa il porniti?
    – eu: fie.
    – el: apare ecranul albastru hp (se referea la bios window)?

    Si tot asa inca vreo 15 min, dupa care eu nervos ii explic ca lucrez in domeniu si stiu ce vorbesc, i-am ras partiile si n-am cd de instalare.

    Se decide sa ma trimita la alt departament.

    Inca 30 min la telefon de multumiri si cat de importanta e parerea mea pt HP, si ca linia e ocupata dar in curand o sa imi raspunda cineva.

    Noh bun si acum faza ce-a mai tare. Imi raspunde un indian cu engleza lui de balta de vorbea din trei cuvinte numa 2. Incerc sa ma inteleg cu el.

    El incearca sa ma convinga sa pun calcu intr-o cutie de carton si sa il trimit la ei (cine stie poate in india) ca mi-l rezolva ei. In cele din urma dupa ce ma cert din nou, ca asta oricum nu stia nimic din ce vb anterior imi zice intr-un final ca imi trimite cd-uri de backup (naiba stia ce sunt alea).

    Bun si imi cere adresa si numele. :)) Aici a fost cea mai tare faza. I-am zis de vreo trei ori, dar omul asta nu voia sa inteleaga litera F. Deci ii zic “F” normal… el ok apoi zice ca a inteles “S”. Eu: “nu domle…F”, el: “da … S”, eu: “nu mah F de la Fred”, el: “da S” ???? (l-a asta m-a socat) si l-am lasat cu S-ul lui.

    In cele din urma vin cd-urile de backup, desi adresa era gresita cu toate F-urile S-uri 🙂 Si ghici ce? Erau niste imagini de hard disc care imi refaceau partiile originale cu toate kkturile de aplicatii hp puse la loc. Solutia? Am cumparat SO separat pe alti bani. Si uite asa am doua licente pe acelasi tampit de PC.

  6. îmi amintesc de treaba asta, heaven forbid să mi se întîmple şi mie, probabil e genul de chestie unde multumeşti lui Dumnezeu că nu ai aruncat ultimul CD cu un linux, ceva, bootezi în mod text şi îţi tragi un torrent cu un Windows XP de pe net.
    Suntem o ţară prea mică pentru servicii atît de proaste din partea lor – şi cît îi avem în limba noastră să îi înjurăm cît merită.
    Şi vorbind de tech support – Tech support de la Microsoft a fost super (am avut nevoie o dată pentru activare Windows cînd nu aveam net). Doar o impresie fugitivă, dar a fost foarte plăcută.