Cum se apără un spectacol prost, prost, prost

După cum mă știți, am opinii puternice care sunt destul de greu de mișcat din loc. Și uneori, am atît de multă dreptate încît mi-e aproape imposibil să nu îmi pun capul între palme și să nu gîndesc că, în fond, toți suntem obligați să îngurgităm lăturile pe care ni le servim. Și atunci mă apucă un rîîîîîîîîs.

Bun, știți bine că am desființat concertul de miercuri. Eu unul am spălat rușinea, alături de Raluca, cu un concert incredibil (sublim, sublim, sublim, pe cuvîntul meu, Raul) al lui Tudor Gheorghe aseară, în Brașov. Alții însă, mai puțin norocoși, nu au avut cu ce spăla rușinea. Și atunci și-au explicat că de fapt a fost o experiență unică, senzațională. Nu o să mă amuz răutăcios la adresa lui Spadez – doar o să spun că eufemismul ‘experimental’ pe care îl aplică concertului acoperă lipsurile groaznice ale artistului Tiersen. O să vă dau ceva mult mai tare. Cîteva comentarii de pe aceeași postare (în italice, comentariile originale, în bold comentariile ce nu le aparțin în mod direct, dar pe care poate că ar fi vrut să le exprime):

Inca dinainte de concert ascultasem cam tot ce inseamna Tiersen, si nu cred ca ma asteptam sa ma surprinda astfel… In afara faptului ca sonorizarea Salii noastre a Palatului lasa de dorit [ciudat că pentru alți artiști, sonorizarea sălii e absolut genială] (aceleasi piese interpretate prezente pe myspaceul Tiersen se aud cu mult mai clar, intr-o mica sala din Franta), a fost un concert, care te cere intr-adevar cult intr-ale muzicii pentru a putea intelege ceva din el [nu-mi place zgomotul aiurea, deci sunt incult în ale muzicii]. Stilului clasic, al lui Tiersen i se adauga inflexiuni de Ash Ra Tempel, Pink Floyd, chiar si de Edgard Varese, unul dintre primii promotori ai Ondes Martenot-ului. [Și bateristul a adus inflexiuni din Gene Krupa, iar orga aia de lumini a adus inflexiuni din Jean Michel Jarre, care întîmplător, deși nu din vina lui, e tot francez. Hai nu, pe bune. Tu chiar crezi ce zici? Știi care sunt diferențele dintre Tiersen și Pink Floyd? Numai vreo trei: Pink Floyd au sens, muzicalitate și TALENT  care nu îi lasă în fundul gol pe scenă]
Tiersen a dat dovada de cautari pe taramul muzicii concrete si atonale, compozitiile abstracte facandu-i pe majoritatea celor care venisera pentru renumitele soundtrack-uri sa inceapa a pleca inca din primul sfert de ora al concertului.[acum dacă nu a reușit să respecte un tempo, dacă instrumentele falsau în paralel fiecare în legea lui, ridicăm la rang de artă și numim ‘atonal’? Iar dobitocii care au plecat după primul sfert de oră sunt niște inculți, cum ziceam mai sus. Bă proștilor, sunteți prea proști pentru Tiersen]
Reinterpretarea melodiei “A secret place”, un fel de climax al distorsiei [citește: încercarea de a reda piesa “A secret place”, cu toate acordurile ratate și cu sonorul dat aproape de limita auzibilului], care iti intra prin piele si iti ridica fiecare fir de par de pe corp, Ondes Martenot-ul [iar ăsta?] plasandu-si deasupra inflexiunile fantomatice [microfonie], m-a facut sa ma simt ca la o expoizitie de pictura de la debutul artei abstracte [cine cumpără un tablou pictat cu trei pete de culoare aruncate aiurea? Poate să îl și boteze cum vrea, dar eu sugerez “Extazul existenței și sacralitatea singurătății], caci in sunetele acelea extraordinar de intense se puteau auzi si se putea simti intriga pe care melodia o produsese in randul publicului[Ce ********** face nebunul ăsta aici?]. Toti erau ultragiati de sunetele puternice care le asaltau timpanele[no shit, Sherlock?], in asemenea maniera, incat am ramas surprins ca totusi au aplaudat la final…[din reflex involuntar, că așa i-au învățat părinții]
Deasemenea introducerea mixerelor si a sample-urilor au fost de bun augur, facand o trecere lina intre melodii.[microfonie]
Foarte multi au criticat concertul pentru abordarea sa abstract-experimentala [a fost de rahat]. Eu nu il voi critica[serios? chiar credeam că îl critici la sînge]. Singurul lucru care mi-a displacut a fost ca durata sa a fost doar de fix o ora si jumatate.[cu un bis cerșit. Da’ lasă, e postmodern așa].
Publicul ar fi trebuit sa se astepte la noi si noi surprize din partea lui Tiersen, caci in ultima vreme a concertat cu trupa din Insulele Feroe, Orka,[asta explică multe. Dacă trupele le au la același nivel cu echipa de fotbal…] cu adevarate inclinatii inspre post-rock[zgomot, zgomot, zgomot], care in sine, ca stil nu se poate defini foarte clar[cacofoniile muzicale sunt greu de clasificat, ele fiind trans-gen], el fiind un cumul de noi abordari ale instrumentelor clasice de rock.[lipsă de talent instrumental, și falsat la greu la toate instrumentele ce le-au picat pe mînă]
Celor care au regretat ca au fost la concert,[inculților!] si vor sa auda un Yann Tiersen clasic[de-ăla pentru demoazele și inculți], le recomand sa asculte coloana sonora de la filmul Tabarly, care inclina foarte mult inspre stilul de pe soundtrackurile precedente.[da’ sunteți proooooooooooști băăăăăăăăăăăăăă]
Nu il judecati pentru faptul ca abordeaza mai multe stiluri total diferite…[și pe niciunul bine]
E un castig pentru muzica…[apreciați mai bine alți artiști]

Un alt băiat e foarte de acord cu el. El îmi răspunde la întrebarea evidentă: Unde se încadrează lipsa de virtuozitate, cacofoniile auditive și pur și simplu lipsa de muzicalitate?

Dorine, se cunoaste ca n-ai mai fost la un astfel de concert pana acum[incultule bă incult ce ești, eu sunt mai tare, tu n-ai inteligența de a pricepe ce a făcut nenea ăla acolo, că tu n-ai doi ochi și două urechi, cum am EU]. Ce instrument ti s-a parut ca a stricat Tiersen?[vioara, chitara, chestia aia la care sufla, microfonul, vocea dogită, pierdută în zgomot, și toate sintetizatoarele] Daca arcusului i s-au mai rupt ceva fire de par nu inseamna ca a stricat vioara/arcusul.[ba da. Și denotă lipsă de respect față de instrument, dar și lipsa de înțelegere a instrumentului. Și în cele din urmă, a siluit ideea de vioară pînă la Dumnezeu și înapoi]. E ceva normal cand interpretezi mai intens o melodie.[aia e intensitate la tine? au fost niște scîrțîieli groaaaaaaaaaaaaaaaznice. Dacă dai cu ciocanul în tobe, nu se cheamă că ești un toboșar intens, ci doar unul foarte prost].
Cacofoniile au fost doar in capul tau[incultule!] si al celor care au plecat in timpul concertului[niște țărani. Eu în schimb… mă cunosc cu astea]. Muzicalitatea s-a simtit ca la ea acasa chiar[normal, fugise din sala palatului, și era lăsată în pace de artistul vieții]. Insa daca tu nu ai inteles ce s-a cantat[incultule], nu inseamna neaparat ca a fost si ceva de proasta calitate.[ești un bou, n-ai dreptul să zici că ceva e prost. De ce nu-i cînți osanale? E STRĂIN! Îți dai seama? Prin asociație, sunt cul cînd vorbesc despre el!] Un artist trebuie sa evolueze, nu sa ramana o viata intreaga la genul care l-a consacrat.[Evoluție, adevărat. Dar cînd evoluția merge în perioada preadolescentină, poate ar trebui să-ți reconsideri drumul ‘artistic’. Plus că tu vroiai să zici ‘involuție’]
Iar sa-l acuzi pe Yann de lipsa de virtuozitate e o blasfemie[Dumnezeule, doar nu am zis așa ceva :-S vai… vai… dar… Oh, Yann Tiersen are două picioare stîngi, și insistă să cînte cu ele]. E ca si cum ai spune despre un om ca nu stie sa respire[Unii nici nu merită să respire, serios]. Creativitatea si virtuozitatea sunt cele mai de pret calitati ale lui Tiersen[atît de prețioase că le ascunde cu înverșunare, să nu fie deposedat de ele]. Faptul ca unii prefera sa-l acuze[mișeilor!] pentru ca incearca sa evolueze din punct de vedere muzical [dacă ar putea să nu zgîrie instrumentele în fața mea ar fi ideal]nu arata decat ca nu au cultura muzicala.[sunteți niște inculți, mă inculților!]
Asa cum Bogdan bine zicea, ce face Yann nu poate fi decat benefic pentru muzica.[Cum ziceam și eu – după Yann Tiersen apreciezi mai bine chiar și un artist capabil să mimeze pe scenă.]

Doar pentru că vouă vi se pare că e senzațional să zgîrii instrumentele, și justificați prin asocieri idioate (Pink Floyd? Tu ești nebun? Care e legătura între zgomoteca aia și Pink Floyd?) și eufemisme gen ‘experiment’, aia nu înseamnă că aveți dreptate. Poate ar trebui să vă gîndiți de ce e muzica muzică, și, pînă la urmă, de ce au venit oamenii ăia să-l vadă pe Tiersen. Dacă publicul tău părăsește sala în timp ce tu cînți, ar trebui să-ți pui niște întrebări.

Dar cît timp există aplaudaci, experimentele nu moare.

PS: Hai să spălăm iar rușinea. De data asta, că tot vorbeam de Tudor Gheorghe.

Dorine, se cunoaste ca n-ai mai fost la un astfel de concert pana acum. Ce instrument ti s-a parut ca a stricat Tiersen? Daca arcusului i s-au mai rupt ceva fire de par nu inseamna ca a stricat vioara/arcusul. E ceva normal cand interpretezi mai intens o melodie.
Cacofoniile au fost doar in capul tau si al celor care au plecat in timpul concertului. Muzicalitatea s-a simtit ca la ea acasa chiar. Insa daca tu nu ai inteles ce s-a cantat, nu inseamna neaparat ca a fost si ceva de proasta calitate. Un artist trebuie sa evolueze, nu sa ramana o viata intreaga la genul care l-a consacrat.
Iar sa-l acuzi pe Yann de lipsa de virtuozitate e o blasfemie. E ca si cum ai spune despre un om ca nu stie sa respire. Creativitatea si virtuozitatea sunt cele mai de pret calitati ale lui Tiersen. Faptul ca unii prefera sa-l acuze pentru ca incearca sa evolueze din punct de vedere muzical nu arata decat ca nu au cultura muzicala.
Asa cum Bogdan bine zicea, ce face Yann nu poate fi decat benefic pentru muzica.

Comments

Cum se apără un spectacol prost, prost, prost — 21 Comments

  1. Negativist ca de obicei, văz că.

    Dorin, aberaţiile culturale nu merită atenţie şi energie. N-ar fi fost mai bine să te concentrezi pe ceva de calitate (Tudor Gheorghe) decât pe ceva ce nici nu merită menţionat?

    Ar trebui să-ţi focalizezi energia pe chestii mai pozitive. Nu ştiu. Zic şi eu. 🙂

    Ah cât te invidiez pentru acea sublimă prezenţă a lui Tudor Gheorghe.

  2. @Raul: Nu, serios, nu glumesc, i-au căzut pantalonii, suficient cît să se vadă, insuficient cît să sesizeze omul.
    Negativist? Poate. Eu aș zice că am opinii puternice, și țin neapărat să mi le susțin.
    @Andrei: Oamenii au cumpărat un lucru, și li s-a servit cu totul altceva. Cînd tu vrei să cumperi Gioconda și primești trei pete pe o pînză, te cam superi. Și cînd vrei să cumperi caviar și ești servit ceva foarte asemănător, dar nu neapărat identic cu zeamă de lături întinsă, ar trebui ca simțul critic să intervină și să refuzi. Argumentul că e ‘experimental’, și toate argumentele ulterioare cu Ondes Mardenot și alte tîmpenii mi se par futile. Ni s-a servit rahat, cei care au stat în sală l-au înghițit și cei care au mai și aplaudat au spus că li s-a părut foarte bine. Nu am văzut NICIODATĂ mulțime mai dornică să fugă din sala de concert. NICIODATĂ.
    Cît despre faptul că e timid e inscuzabil. Dacă chiar ești timid, atunci nu mai ține concerte. Fă muzică de studio, și atît.

    • Tot ce spun eu, de părerile tale puternice, e că nu ai multe de câştigat din a-i face pe alţii să fie de acord cu tine că a fost o porcărie de concert.

      Şi “the fan boys” n-ar recunoaşte niciodată oricum că a fost o porcărie, pentru că nu judecă raţional şi la rece problema, altfel n-ar fi fani 🙂

      Deci… de ce să te cerţi?

    • Pentru că și the fanboys învață că greșesc cumva. 🙂
      Spiritul critic se dezvoltă în momentul în care spui despre ceva despre ce n-ai vrea să zici asta: “bă, a fost o porcărie”.
      Și dacă reușesc să-i arăt omului că a fost o porcărie, data viitoare se va lăsa mai greu prostit. De ce să nu-l ajut pe om să nu fie prostit mai tare?

  3. Tin sa cred ca cei care au venit la concert trebuiau sa se astepte sa cante si altceva. Melodiile consacrate le-a cantat in 2003, cand a mai fost in Romania. Acum doar nu vroiai sa mai cante odata acelasi lucru.
    Cat despre calitatea muzicii se pot spune multe lucruri. Dar fiecare parere va fi subiectiva. Asa cum tu nu ai sa reusesti sa ma convingi ca ce a cantat Tiersen la Sala Palatului (si ce canta de vreun an de acum) e rahat, asa n-am sa reusesc nici eu sa te conving ca e sublim. Depinde de preferintele muzicale ale fiecaruia. Dupa cum am mai spus, ceea ce tie nu-ti place s-ar putea sa-i placa altcuiva. Si atunci de ce sa faci atat tam-tam? Tu ramai cu impresiile tale, eu cu ale mele si-asa mai departe. Ce e atat de greu de inteles?
    Motivul pentru care am intrat in aceasta polemica este sa te conving sa nu-l mai improsti cu noroi pe Tiersen. Am inteles ca dupa acest concert ai ramas complet dezamagit si ca ari renuntat definitiv la muzica lui. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa ii faci atata reclama negativa. Unii s-ar putea sa o ia de buna. Si cu singuranta sunt destui carora s-ar putea sa le placa “schimbarea la fata” a lui Tiersen.

    • Eu nu te oblig să-mi înghiți părerile așa cum eu nu pot crede că Tiersen la Sala Palatului a fost un experiment ‘atonal’. Recunosc o vioară la care se cîntă prost, îmi pare rău că o repet.
      Nu ai de ce să mă convingi să nu-l mai împroșc cu noroi pe Tiersen. Înțelege-mă: nu arunc cu noroi în el degeaba. Arunc pentru că o merită, pentru că e un ‘artist’ ce a făcut un spectacol sub-mediocru pe bani mai mulți decît merita, și că atît de prost putea să cînte o formație de liceeni care sunt la prima piesă care nici nu ar fi compoziție proprie. Tiersen, artistul de apreciat, NU a fost acolo. A fost doar zgomot, atîta tot.
      Trebuie făcută atîta reclamă negativă pentru că este un spectacol prost. Pentru că trebuie să avem simț critic și să recunoaștem cînd un instrument e cîntat prost. Despre asta vorbesc.

  4. De-abia acum am venit si eu recenzia. Mult respect din partea altuia care a rezistat tentatiei de a pune eticheta ”cult music” pe orice gunoi 🙂

    • Amen. M-am gîndit dacă nu cumva greșesc criticînd ceea ce am văzut. Aș fi acceptat un experiment, cu condiția ca experimentul acela să fie plin de virtuozitate. Dar Yann Tiersen a făcut la București un concert foarte prost, și e vina lui exclusiv. (Putea să pună condiții în legătură cu sonorizarea, de exemplu).

  5. Poate-i mai scapa omului degetul pe tastatura si scrie gresit, si asta nu stiu daca realizezi in minunata ta misiune de-ai jigni pe toti oamenii pe care ii intalnesti. Si nici nu dau doi bani.

    Avand in vedere ca nu bloguiesc continuu numai prostii ca dumneata, si din An in Paste, nu vad de ce ai crede ca stii ceva despre mine. Asa ca, te rog, nu va mai luati de cine nu e de acord cu d-voastra. Am inteles, aveti un comportament agresiv si orice ar spune un om cu VREUN STROP de tact, dumneata o sa-l injuri, sa zicem…nu INTRU TOTUL pe fata.

    Si apropo de clasa I si toate rahaturile cu vorbirea coerenta, cand m-am exprimat eu spunand ca sunteti “rautacios”, daca as fi fost sincera s-ar fi transformat in cu totul altceva.

    Merci de complimente, n-are sens sa ascult lucruri de la un om care se crede mare artist pentru ca are ca meserie sa-i injure pe toti oamenii pe care poate, doar pentru ca nu e de acord cu ei, pe planeta asta. Eu macar am o meserie, si fac ceva din ea.

  6. I thought you were human, but you can chose to be whatever you want to be.Inclusiv combinatia ta maiastra. The question is: Should I care or should I not?

    Extindere: I do not. End of story. Bye-bye !

    I see no point in going on.

    • Mai vizitează-mă cînd înveți să vorbești într-o singură limbă la un moment dat. Creierul meu nu reușește să urmărească atîta măiestrie lingvistică.

  7. “Am mai învățat că cuvintele nu sunt doar cuvinte. Că expresiile pe care le folosești te marchează iremediabil, că lucrurile pe care le scrii, gîndești, vorbești te afectează în aceeași măsură. Că uneori, cele mai mari prostii care îți scapă involuntar sunt ceea ce gîndești cu adevărat. “… in cazul asta i do not want to reach the age of reason 🙂 La multi ani in intarziere none the less 🙂