Curentul nu e o invenție românească

Dacă e un lucru super-enervant e să aud aceeași mitologie repetată la nesfârșit: „vai, în România o să înveți acel ceva ce nu mai există nicăieri în lume: curentul care te trage”. Este genul acela de clișeu pe care românii îl aruncă în față străinilor, și care e atât de obosit încât ar trebui retras – la fel și cu cel cu „România, țara cu cele mai frumoase fete” (serios, nu v-ați săturat să vă comportați ca niște codoși?). La fel și cuvântul dor.

Hai să vedem care sunt miturile legate de „curent”:

• Că e o invenție pur românească. Nu este. Auzi de curent de la nemți, de la britanici sau de la olandezi. Astea sunt doar trei nații care au casă cu ușă, nu cort, și și la ei s-a auzit de curent. Hai să trecem peste treaba asta.
• Că nu există. Evident, fiind o treabă ce există doar la români, ea n-are cum să existe. Deci nu e adevărat că oamenii simt curentul – e pur și simplu o chestiune inventată. Oamenii care simt că-i „trage curentul” inventează.
• Că nu are efecte asupra oamenilor. Neexistând nu are cum să aibă un impact. Simplu, nu? Doar că are un impact.

Acum să revenim cu picioarele pe pământ. Curentul există, e un fenomen real și sunt sigur că dacă aș fi interesat de acest subiect cu adevărat aș putea găsi și explicații științifice legate de cum funcționează și ce este. Ce e clar e că dacă stai într-o încăpere în care circulă aerul, poate apărea un discomfort termic. Nu degeaba există reglementări de protecția muncii legate de nivelul maxim de mișcare a aerului pe care ar trebui să o ai în birou.

Prezența unui curent de aer constant poate duce la răcirea temperaturii corpului și deshidratare, lucruri care favorizează apariția diverselor afecțiuni, mai ales când vorbim de o națiune cu o dietă precară și obiceiuri neigienice (uitați-vă numai la firmele de programare pe listele de „băieți”, la discuțiile despre igiena toaletei). Așadar, prezența „curentului” poate duce la o scădere a capacității de luptă a sistemului imunitar și, implicit, la anumite afecțiuni specifice (inclusiv răceli).

Mai e un motiv pentru care chiar există acest fenomen. Construcțiile românești sunt atât de prost făcute, gândite contra celui care locuiește în ele, încât nu e imposibil să ai curent care vine prin pereți. Pentru că poate șefu’ care punea zăpadă artificială în izolație a mai furat un pic pentru acasă, că poate îi trebuia și lui.

Dar cel mai enervant lucru este că ne asumăm excelența în materie de prostie – presupunând că un fenomen real nu există pe motiv că, probabil, nu ne plac oamenii care îl pun în evidență. Ne punem pe noi ca națiune într-o lumină proastă – cam ca în momentul în care spunem că „românii au cele mai frumoase fete”, moment în care le reducem la niște obiecte decorative inutile.

Pentru o Românie mai bună, data viitoare când cineva spune unui turist străin una din cele două fraze cheie, vă rog, transmiteți-i din partea mea toate cele bune((adică o palmă peste ceafă)).