De ce e Brașovul mai poluat decât Bucureștiul

Cifrele nu mint. Într-un raport produs, de Greenpeace și AirVisual (raport peste care am dat prin MEMO-ul Monei Dîrțu), în 2018 Brașovul a fost mai poluat decât Bucureștiul, și chiar excesiv mai poluat în ianuarie. Și tind să-i cred. Pentru oricine în afară de brașoveni, motivul e eluziv. Păi cum, aveți munți, aveți aer curat!!! E fantastic la Brașov!

Cam tot ce știu oamenii care nu sunt din Brașov despre Brașov se află în acea elipsă pe care am desenat-o. Populația generală trăiește în arealul acela ciudat pe care l-am înconjurat; și mai nou se întinde în zona în care se construiesc noile ghetouri. Mai există cartierul Răcădău, care de felul lui e o excepție, și pe care nu o să-l luăm în calcul. Atenție, ce voi scrie mai departe sunt opinii cât se poate de amatoricești, dar poate cineva mai priceput decât mine preia ideea și explică mai bine.

Un pic de geografie. Brașovul se află într-o depresiune – de fapt, se află la baza munților. Depresiunea, numită depresiunea Brașovului, se împarte în ceva mai multe și orașul se află în prima din aceste depresiuni, numită „Depresiunea Bârsei”. Ce înseamnă aici? În termeni foarte simpliști (și îmi declin cu putere competența în domeniu) că aerul nu circulă, că dacă în alte zone poluarea are unde „să se ducă”, în Brașov, poluarea „stă” și se acumulează. Așa că atunci când fermele de pui din Bod sau Stupini dau drumul la ceva poluare „involuntară”, sau când mirosul de la groapa de gunoi ajunge întâmplător prin Brașov, stă cu zilele.

Pentru că atunci când are loc vreun accident (și se mai întâmplă), nu prea e suficientă o pală de vânt ca poluarea să se disperseze. Ăsta e și motivul pentru care CET-ul are un turn înalt de 280 de metri (una din construcțiile favorite ale prietenului meu, Eugen Andronic) – cam aceea e înălțimea la care poluarea produsă de CET se putea dispersa ceva mai ok în atmosferă fără a afecta sănătatea populației generale.

Vizitatorii se plimbă, așadar, prin zona aceea îngustă și eliptică, pusă între două dealuri – unul împădurit, Tâmpa, în ciuda faptului că prin împădurire se distrug speciile endemice protejate care chiar fac dealul Tâmpa o regiune protejată, și unul la fel, împădurit, dar ceva mai îngust decât crede lumea. Centrul vechi e, așadar, un rând de patru străzi paralele care trec printre două dealuri împădurite – și asta dă impresia că Brașovul e un loc cu un aer extraordinar. Și e parțial corect – centrul vechi e relativ ok, poluarea de la mașini din centrul vechi nu reușește să bată cele două dealuri atunci când vegetația e activă. O paranteză: Iarna e anotimpul cel mai poluat în Brașov. Buffer-ul ăla de vegetație minimal nu mai ajută, și poluarea generată de centralele de apartament (aproape tot orașul e plin de centrale, nu mai există în foarte multe locuri sisteme centralizate), de mașini (brașovenii sunt mari automobiliști) și de orice alte surse stagnează, mai ales că nici nu bate foarte tare vântul iarna prin zona asta. Închisă paranteza.

Majoritatea populației trăiește în zona pe care am înconjurat-o (acolo e marea aglomerație urbană, plus câteva nuclee pe care nu le-am mai desenat) – și acele zone sunt niște zone lipsite aproape complet de vegetație – asfaltate dintr-un cap până în celălalt pentru a face loc regelui transportului modern, automobilul personal. E unul din motivele pentru care am început să urăsc ideea de a avea mașină personală; pentru că toată lumea spune că e „o necesitate”, dar nu îi văd justificarea într-un oraș ca Brașovul, care poate fi parcurs pe jos în două ore dintr-un cap în celălalt, cu una din cele mai acceptabile rețele de transport în comun din România (deși, e drept, nu avem metrou, și ar mai fi ceva idei legate de un tren ușor care să transporte ceva mai mulți călători, văzusem la un moment dat un plan inteligent de genul ăsta).

Și dacă credeți că lucrurile s-au terminat aici, ei bine, nu – noile ansambluri rezidențiale sunt construite ca veritabile ghetouri, în care parcelele de vegetație sunt infime și nu au nicio șansă în fața cantității de poluare pe care o vor produce cetățenii proaspăt mutați.

Copacii ăia din față dau semne că nu mai fac față, și cam asta e toată vegetația pe vreo jumătate de kilometru în adâncime – după care urmează un câmp deschis unde o să se construiască, probabil, ceva nou.

Înțeleg mania constructorilor de a face bloc lângă bloc lângă bloc, cât timp primăria nu îi obligă la mai mult. Și credeți că noii rezidenți ai acestor ghetouri au cerut mai multă vegetație? Ei na. Au cerut, desigur, mai multe locuri de parcare. (Nu glumesc, luați-o #pesurse, dintr-o discuție confidențială).

Că nici constructorii nu fac pentru că nu li se cere/impune; și când fac, potențialii clienți sunt cei care le cer să nu, din diverse motive. De-asta nu dau vina pe constructorii noi, dar, la modul foarte serios, noile ghetouri, mult mai înghesuite decât ghetourile comuniste, sper doar să producă muzică hip-hop de calitate, pentru că altceva nu prea văd ce ar putea produce.

Brașovul e, așadar, un oraș într-o depresiune, în care oamenii sunt puternic aglomerați, în care singura direcție pe care o are primăria este în acomodarea mai multor mașini (vizitatorilor le place, la fel și locuitorilor; o să le placă mai puțin când o să aibă probleme respiratorii). Există un consens criminal între conducere și cetățeni „vrem mai mult pentru mașinile noastre” – fără a lua în calcul viitoarele consecințe.

Parcurile lipsesc cu desăvârșire. Există un singur parc mai serios, Parcul Tractorul, dar și acesta e o glumă la nivelul Brașovului, urmat de Parcul Central (Titulescu) unde se pozează oamenii după nuntă. Mai există câteva zone mai mici, dar de fapt ne bazăm că în zonele limitrofe avem ceva vegetație, chiar dacă șmecherii încep să construiască și pe dealurile alea, pentru că bucureștenii au nevoie de un loc unde să vină să cheltuie câteva sute de mii de euro pe un apartament.

Probabil că nici brașovenii nu sunt prea deștepți, de vreme ce acționează clar împotriva interesului lor pe termen lung. Dar nu zic prima oară chestia asta, am mai vorbit despre asta pe blog, și a mai vorbit de lucrul ăsta și Ovidiu.

E Brașovul mai poluat decât Bucureștiul? Foarte probabil că da. Cifrele spun că da, și chiar dacă sună contraintuitiv, tind să le cred. Bucureștiul e aglomerat cu mașini, dar încă mai are vegetație. Cifrele arată de fapt mai bine pentru Brașov în statistica aia: o lună are date exagerate, care ar trebui să pice din calculul statistic; dar chiar și-așa, Brașovul este poluat peste așteptări, și există niște motive destul de solide pentru care se întâmplă lucrul ăsta.

E un subiect complicat, pe care sunt sigur că există oameni mai competenți care să-l discute, dar cam asta e explicația simplă pe care o pot da pentru cei care sunt un pic nedumeriți de unde vine chestia asta cu poluarea și Brașovul.


11 Replies to “De ce e Brașovul mai poluat decât Bucureștiul”

  1. Ioan Mîțiu

    Chiar voiam sa zic “De ce nu Racadau?” deoarece mie mi-a placut mult zona/cartierul în anul în care am stat la Brașov dar dup-aia am înțeles de ce…

    Și da – ceea ce consider curios și enervant e ca acum nu mai observ nici unul din trompeții care urlau despre cartierele-dormitor ale lui Ceaușescu. 🙁 La fel e și în Timișoara: aproape orice apartament post-cutremur le bate la funduleț pe astea noi ( și megascumpe ).

  2. McStronțiu

    Orașul e în fundul unei găleți, iar poluarea, fiind mai grea decât aerul, se adună în partea de jos.

  3. Dorin Lazăr

    @Ioan Mîțiu: La noi nu e chiar așa, astea noi sunt ceva mai scumpe ca cele vechi, dar probabil pentru că oamenii încă nu văd avantajele vechilor cartiere. E drept că nu sunt extraordinare vechile cartiere.

  4. Dorin Lazăr

    Ai dreptate cu Kronospan, dar recunosc că nu m-am interesat foarte tare de ce face Kronospan-ul și cât impact are. Dar m-ar interesa să văd ceva mai multe informații. Cunoști pe cineva care să fi publicat ceva în sensul ăsta?

  5. Catalin

    Cam asta am gasit acum:

    https://adevarul.ro/news/societate/la-brasov-otrava-vine-kronospan-1_50ad60ef7c42d5a6639408ff/index.html

    Restul mai stiu din ceva discutii din anii trecuti cu diferite persoane, dar nu articole oficiale. De treaba cu poluarea foarte cancerigena auzisem si in anii trecuti, plus ceva detalii ca au fost dati afara din cel putin 2 tari europene mai vestice tocmai din acest motiv. Si s-au mutat aici, unde a fost mult mai usor sa corupa autoritatile.
    Ceea ce pot spune sigur e ca in 2009, cand era criza economica, s-a facut in gara Stupini o linie de cale ferata electrificata special pentru Kronospan (adica s-a construit pentru Kronospan mai multa cale ferata electrificata decat in tot restul perioadei 1989 – prezent in restul tarii). Si in momentele alea, cand lumea isi pierdea locul de munca si nu mai putea plati ratele la banca, Kronospan era in dezvoltare. Cel putin de treaba asta pot confirma, ca in 2009 lucram in CFR.

  6. Eftimie

    Brașovenii au vrut străzi mai bune și locuri de parcare pentru mașini. Dorința li s-a îndeplinit, acum au foarte mulți mașini în dauna spațiilor verzi (e mișto de mers la pas în perimetrul Carpaților – Calea București – Poienelor să vezi nivelul de defrișare. Mai ales dacă ai copilărit în zonă).

    Presupun, totuși, că se referă la poluarea atmosferică, că la cea sonică Bucureștiul bate la fundul gol orice oraș din România. Totodată nivelul de educație ecologică/urbană a locuitorilor este extrem de redus, parexamplu nu discută nimeni de defrișarea controlată a muntelui Tâmpa, chestie ce trebuie făcută, că ar stârni isterie printre localnici (deși asta ar salva un pic bioclimatul din zonă). A, și călătoriți pe Tâmpa, să vedeți câți româneți iau flori de colț buchet.

  7. Radu

    Dorine, in primul rând ar trebui sa zicem despre ce poluare e vorba. Din câte știu, parca știrea era despre particulele de sub 10 (sau 20? de) microni. Astea vin de obicei de la motoare de autoturisme și camioane, în special de la diesel, dar și benzină. Aici centralele de apartament nu au niciun aport.
    Plus Kronospanul, bineînțeles. Am aici o explicație despre ce e cu ei:
    https://atreiaforta.wordpress.com/2013/02/04/kronospan-n-tara-nimanui-cum-e-posibil/
    Și da, e nașpa.

  8. Dorin Lazăr

    @Catalin, @Radu: informația din 2008 sau 2013 nu știu cât de valabilă mai e în 2018. Și da, sunt de acord, habar nu avem despre ce tip de poluare e vorba, ăsta e motivul pentru care nici nu mi-am arogat o părere expertă, doar mi-am expus o părere.

    @Eftimie: problema aia cu Tâmpa e contraintuitivă pentru foarte multă lume de pe-aici. Am mai avut dialogul ăsta, și oamenii chiar nu înțeleg motivul pentru care Tâmpa e zonă protejată. Cât despre defrișările prin zona aia, nu am copilărit prin zonă dar și eu știu că nu așa trebuia să arate zona. În fine; cel mai important e faptul că nu există foarte multe spații verzi, și exact cum ziceai și tu, cetățeanul a decis, vrea parcare.

  9. Melos Negros

    Mai este un element care face ca poluarea din anotimpul rece să fie mai mare ca cea din vară: praful adică particulele PM1- și PM2 degajat de materialul antiderapant de pe toate străzile circulate – din timpul iernii.
    Ca să nu mai vorbim de suprafa reală de verdeață pe cap de locuitor care în loc de 26 mp a ajuns la sub 5 metri patrați/cap de locuitor…
    Și asta în urma defrișărilor ilegale și furturilor pe față ale primarului Scripcaru din terenurile publice: părculețe, scuaruri, deauri etc.

Comentariul tău (dacă comentezi prima oară, comentariul va ajunge în moderare)

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Sprijină dorinlazar.ro

GDPR

Uniunea Europeană vrea să vă informez că nu vă folosesc datele personale pentru nimic. Și o fac aici.