De ce e Brașovul mai poluat decât Bucureștiul

Cifrele nu mint. Într-un raport produs, de Greenpeace și AirVisual (raport peste care am dat prin MEMO-ul Monei Dîrțu), în 2018 Brașovul a fost mai poluat decât Bucureștiul, și chiar excesiv mai poluat în ianuarie. Și tind să-i cred. Pentru oricine în afară de brașoveni, motivul e eluziv. Păi cum, aveți munți, aveți aer curat!!! E fantastic la Brașov!

Cam tot ce știu oamenii care nu sunt din Brașov despre Brașov se află în acea elipsă pe care am desenat-o. Populația generală trăiește în arealul acela ciudat pe care l-am înconjurat; și mai nou se întinde în zona în care se construiesc noile ghetouri. Mai există cartierul Răcădău, care de felul lui e o excepție, și pe care nu o să-l luăm în calcul. Atenție, ce voi scrie mai departe sunt opinii cât se poate de amatoricești, dar poate cineva mai priceput decât mine preia ideea și explică mai bine.

Un pic de geografie. Brașovul se află într-o depresiune – de fapt, se află la baza munților. Depresiunea, numită depresiunea Brașovului, se împarte în ceva mai multe și orașul se află în prima din aceste depresiuni, numită „Depresiunea Bârsei”. Ce înseamnă aici? În termeni foarte simpliști (și îmi declin cu putere competența în domeniu) că aerul nu circulă, că dacă în alte zone poluarea are unde „să se ducă”, în Brașov, poluarea „stă” și se acumulează. Așa că atunci când fermele de pui din Bod sau Stupini dau drumul la ceva poluare „involuntară”, sau când mirosul de la groapa de gunoi ajunge întâmplător prin Brașov, stă cu zilele.

Pentru că atunci când are loc vreun accident (și se mai întâmplă), nu prea e suficientă o pală de vânt ca poluarea să se disperseze. Ăsta e și motivul pentru care CET-ul are un turn înalt de 280 de metri (una din construcțiile favorite ale prietenului meu, Eugen Andronic) – cam aceea e înălțimea la care poluarea produsă de CET se putea dispersa ceva mai ok în atmosferă fără a afecta sănătatea populației generale.

Vizitatorii se plimbă, așadar, prin zona aceea îngustă și eliptică, pusă între două dealuri – unul împădurit, Tâmpa, în ciuda faptului că prin împădurire se distrug speciile endemice protejate care chiar fac dealul Tâmpa o regiune protejată, și unul la fel, împădurit, dar ceva mai îngust decât crede lumea. Centrul vechi e, așadar, un rând de patru străzi paralele care trec printre două dealuri împădurite – și asta dă impresia că Brașovul e un loc cu un aer extraordinar. Și e parțial corect – centrul vechi e relativ ok, poluarea de la mașini din centrul vechi nu reușește să bată cele două dealuri atunci când vegetația e activă. O paranteză: Iarna e anotimpul cel mai poluat în Brașov. Buffer-ul ăla de vegetație minimal nu mai ajută, și poluarea generată de centralele de apartament (aproape tot orașul e plin de centrale, nu mai există în foarte multe locuri sisteme centralizate), de mașini (brașovenii sunt mari automobiliști) și de orice alte surse stagnează, mai ales că nici nu bate foarte tare vântul iarna prin zona asta. Închisă paranteza.

Majoritatea populației trăiește în zona pe care am înconjurat-o (acolo e marea aglomerație urbană, plus câteva nuclee pe care nu le-am mai desenat) – și acele zone sunt niște zone lipsite aproape complet de vegetație – asfaltate dintr-un cap până în celălalt pentru a face loc regelui transportului modern, automobilul personal. E unul din motivele pentru care am început să urăsc ideea de a avea mașină personală; pentru că toată lumea spune că e „o necesitate”, dar nu îi văd justificarea într-un oraș ca Brașovul, care poate fi parcurs pe jos în două ore dintr-un cap în celălalt, cu una din cele mai acceptabile rețele de transport în comun din România (deși, e drept, nu avem metrou, și ar mai fi ceva idei legate de un tren ușor care să transporte ceva mai mulți călători, văzusem la un moment dat un plan inteligent de genul ăsta).

Și dacă credeți că lucrurile s-au terminat aici, ei bine, nu – noile ansambluri rezidențiale sunt construite ca veritabile ghetouri, în care parcelele de vegetație sunt infime și nu au nicio șansă în fața cantității de poluare pe care o vor produce cetățenii proaspăt mutați.

Copacii ăia din față dau semne că nu mai fac față, și cam asta e toată vegetația pe vreo jumătate de kilometru în adâncime – după care urmează un câmp deschis unde o să se construiască, probabil, ceva nou.

Înțeleg mania constructorilor de a face bloc lângă bloc lângă bloc, cât timp primăria nu îi obligă la mai mult. Și credeți că noii rezidenți ai acestor ghetouri au cerut mai multă vegetație? Ei na. Au cerut, desigur, mai multe locuri de parcare. (Nu glumesc, luați-o #pesurse, dintr-o discuție confidențială).

Că nici constructorii nu fac pentru că nu li se cere/impune; și când fac, potențialii clienți sunt cei care le cer să nu, din diverse motive. De-asta nu dau vina pe constructorii noi, dar, la modul foarte serios, noile ghetouri, mult mai înghesuite decât ghetourile comuniste, sper doar să producă muzică hip-hop de calitate, pentru că altceva nu prea văd ce ar putea produce.

Brașovul e, așadar, un oraș într-o depresiune, în care oamenii sunt puternic aglomerați, în care singura direcție pe care o are primăria este în acomodarea mai multor mașini (vizitatorilor le place, la fel și locuitorilor; o să le placă mai puțin când o să aibă probleme respiratorii). Există un consens criminal între conducere și cetățeni „vrem mai mult pentru mașinile noastre” – fără a lua în calcul viitoarele consecințe.

Parcurile lipsesc cu desăvârșire. Există un singur parc mai serios, Parcul Tractorul, dar și acesta e o glumă la nivelul Brașovului, urmat de Parcul Central (Titulescu) unde se pozează oamenii după nuntă. Mai există câteva zone mai mici, dar de fapt ne bazăm că în zonele limitrofe avem ceva vegetație, chiar dacă șmecherii încep să construiască și pe dealurile alea, pentru că bucureștenii au nevoie de un loc unde să vină să cheltuie câteva sute de mii de euro pe un apartament.

Probabil că nici brașovenii nu sunt prea deștepți, de vreme ce acționează clar împotriva interesului lor pe termen lung. Dar nu zic prima oară chestia asta, am mai vorbit despre asta pe blog, și a mai vorbit de lucrul ăsta și Ovidiu.

E Brașovul mai poluat decât Bucureștiul? Foarte probabil că da. Cifrele spun că da, și chiar dacă sună contraintuitiv, tind să le cred. Bucureștiul e aglomerat cu mașini, dar încă mai are vegetație. Cifrele arată de fapt mai bine pentru Brașov în statistica aia: o lună are date exagerate, care ar trebui să pice din calculul statistic; dar chiar și-așa, Brașovul este poluat peste așteptări, și există niște motive destul de solide pentru care se întâmplă lucrul ăsta.

E un subiect complicat, pe care sunt sigur că există oameni mai competenți care să-l discute, dar cam asta e explicația simplă pe care o pot da pentru cei care sunt un pic nedumeriți de unde vine chestia asta cu poluarea și Brașovul.


29 Replies to “De ce e Brașovul mai poluat decât Bucureștiul”

  1. Ioan Mîțiu

    Chiar voiam sa zic “De ce nu Racadau?” deoarece mie mi-a placut mult zona/cartierul în anul în care am stat la Brașov dar dup-aia am înțeles de ce…

    Și da – ceea ce consider curios și enervant e ca acum nu mai observ nici unul din trompeții care urlau despre cartierele-dormitor ale lui Ceaușescu. 🙁 La fel e și în Timișoara: aproape orice apartament post-cutremur le bate la funduleț pe astea noi ( și megascumpe ).

  2. McStronțiu

    Orașul e în fundul unei găleți, iar poluarea, fiind mai grea decât aerul, se adună în partea de jos.

  3. Dorin Lazăr

    @Ioan Mîțiu: La noi nu e chiar așa, astea noi sunt ceva mai scumpe ca cele vechi, dar probabil pentru că oamenii încă nu văd avantajele vechilor cartiere. E drept că nu sunt extraordinare vechile cartiere.

  4. Dorin Lazăr

    Ai dreptate cu Kronospan, dar recunosc că nu m-am interesat foarte tare de ce face Kronospan-ul și cât impact are. Dar m-ar interesa să văd ceva mai multe informații. Cunoști pe cineva care să fi publicat ceva în sensul ăsta?

  5. Catalin

    Cam asta am gasit acum:

    https://adevarul.ro/news/societate/la-brasov-otrava-vine-kronospan-1_50ad60ef7c42d5a6639408ff/index.html

    Restul mai stiu din ceva discutii din anii trecuti cu diferite persoane, dar nu articole oficiale. De treaba cu poluarea foarte cancerigena auzisem si in anii trecuti, plus ceva detalii ca au fost dati afara din cel putin 2 tari europene mai vestice tocmai din acest motiv. Si s-au mutat aici, unde a fost mult mai usor sa corupa autoritatile.
    Ceea ce pot spune sigur e ca in 2009, cand era criza economica, s-a facut in gara Stupini o linie de cale ferata electrificata special pentru Kronospan (adica s-a construit pentru Kronospan mai multa cale ferata electrificata decat in tot restul perioadei 1989 – prezent in restul tarii). Si in momentele alea, cand lumea isi pierdea locul de munca si nu mai putea plati ratele la banca, Kronospan era in dezvoltare. Cel putin de treaba asta pot confirma, ca in 2009 lucram in CFR.

  6. Eftimie

    Brașovenii au vrut străzi mai bune și locuri de parcare pentru mașini. Dorința li s-a îndeplinit, acum au foarte mulți mașini în dauna spațiilor verzi (e mișto de mers la pas în perimetrul Carpaților – Calea București – Poienelor să vezi nivelul de defrișare. Mai ales dacă ai copilărit în zonă).

    Presupun, totuși, că se referă la poluarea atmosferică, că la cea sonică Bucureștiul bate la fundul gol orice oraș din România. Totodată nivelul de educație ecologică/urbană a locuitorilor este extrem de redus, parexamplu nu discută nimeni de defrișarea controlată a muntelui Tâmpa, chestie ce trebuie făcută, că ar stârni isterie printre localnici (deși asta ar salva un pic bioclimatul din zonă). A, și călătoriți pe Tâmpa, să vedeți câți româneți iau flori de colț buchet.

  7. Radu

    Dorine, in primul rând ar trebui sa zicem despre ce poluare e vorba. Din câte știu, parca știrea era despre particulele de sub 10 (sau 20? de) microni. Astea vin de obicei de la motoare de autoturisme și camioane, în special de la diesel, dar și benzină. Aici centralele de apartament nu au niciun aport.
    Plus Kronospanul, bineînțeles. Am aici o explicație despre ce e cu ei:
    https://atreiaforta.wordpress.com/2013/02/04/kronospan-n-tara-nimanui-cum-e-posibil/
    Și da, e nașpa.

  8. Dorin Lazăr

    @Catalin, @Radu: informația din 2008 sau 2013 nu știu cât de valabilă mai e în 2018. Și da, sunt de acord, habar nu avem despre ce tip de poluare e vorba, ăsta e motivul pentru care nici nu mi-am arogat o părere expertă, doar mi-am expus o părere.

    @Eftimie: problema aia cu Tâmpa e contraintuitivă pentru foarte multă lume de pe-aici. Am mai avut dialogul ăsta, și oamenii chiar nu înțeleg motivul pentru care Tâmpa e zonă protejată. Cât despre defrișările prin zona aia, nu am copilărit prin zonă dar și eu știu că nu așa trebuia să arate zona. În fine; cel mai important e faptul că nu există foarte multe spații verzi, și exact cum ziceai și tu, cetățeanul a decis, vrea parcare.

  9. Melos Negros

    Mai este un element care face ca poluarea din anotimpul rece să fie mai mare ca cea din vară: praful adică particulele PM1- și PM2 degajat de materialul antiderapant de pe toate străzile circulate – din timpul iernii.
    Ca să nu mai vorbim de suprafa reală de verdeață pe cap de locuitor care în loc de 26 mp a ajuns la sub 5 metri patrați/cap de locuitor…
    Și asta în urma defrișărilor ilegale și furturilor pe față ale primarului Scripcaru din terenurile publice: părculețe, scuaruri, deauri etc.

  10. Denisa

    Timisoara nu e la munte, dar si eu am ramas stupefiata sa aflu ca la Brasov, suprafata verde pe cap de locuitor e 5mp!!! La Timisoara e cam 20, iar daca se ia in calcul zona Padurea verde, ajunge la 37!!! si inca ceva imp, nu are centura, acolo e plin orasu de camioane!
    Eu sunt timisoreanca mutata la Brasov de 7 ani… si eu am trait cu impresia ca aici aerul e mai curat… wrong! Diferenta majora intre cele doua orase este campie vs depresiune si faptul ca Timisoara e plina de parcuri, poti parcurge mare parte din oras din parc in parc. Eu am o mare problema cu toti bucurestenii care vin weekend de weekend, astia chiar nu pot sta acasa?!?! De ce nu se pune taxa de poluare (vezi Londra etc) pt masinile non rezidente pt intrarea in zona centrala?! Faceti parcari la periferie si sa-si lase masinile acolo! Autocarele la fel, pana in Schei merg cu ele! Pe bune?!?
    Brasovul este unul din putinele orase mari din Ro unde partea de colectare si depozitare deseuri este sub orice critica! In 2012 cand m-am mutat aici, la Tm se colecta selectiv de cativa ani deja, aici nici acum nu se face!
    Se poate schimba ceva daca se vrea… daca nu, va fi jale mare!

  11. Dorin Lazăr

    Prea multe mașini, prea puține spații verzi. Și da, foarte des ca să dea bine, la statistici se mai adaugă și Tâmpa ca parte din oraș, să arate bine lucrurile în medie. Sunt unele lucruri care sunt ok în Brașov, dar spațiile verzi lipsesc cu desăvârșire, și nu există niciun plan de a face lucrurile să meargă în direcția bună.

  12. Cristi

    Toata lumea se leaga de informatia aia cu 5 mp de spatiu verde pe cap de locuitor, fara sa stie ca de fapt ea ia in considerare doar suprafata terenurilor “cu destinatia parcuri”. Nu calculeaza spatiile verzi dintre blocuri sau din curtile particulare sau ale institutiilor, padurile (tampa, dealul melcilor, alea care marginesc racadaul si darstele), nu masoara cimitire, complexe si baze sportive, baze de agrement, fasiile de iarba de pe marginea carosabilului (sau panselutele din giratorii :P), spatiile de joaca pentru copii, nu ia in calcul arborii care cresc prin tot orasul. Ci doar suprafata celor 7-8 parcuri din oras, care se imparte la numarul de locuitori.

  13. Dorin Lazăr

    Sincer, nu mă leg de informația aia cu 5 mp; în schimb, mă uit că spațiile verzi din jurul blocurilor s-au tot înlocuit cu parcări, că în general cartierele sunt betonate, cimentate sau asfaltate. Avem nevoie de mai multe spații verzi, nu în afara orașului ci în oraș, în cartiere.

    Nu cred că dacă măsori doar parcurile ies 5 mp pe cap de locuitor, totuși. Suntem vreo 300.000, nu cred că avem 1.500.000 mp de parcuri în Brașov.

  14. Stoian Gh,Dorin

    “Cifrele nu mint”…decît dacă din eroare sau nu,dorim să ne mințim singuri !
    “Probabil nici brașovenii nu sunt prea deștepți”…
    La începutul anilor “70” cu ocazia unei”vizite de lucru”,factorii de decizie brașoveni au cerut”geniului Carpaților”aprobarea de a extinde substanțial spațiile verzi.Au primit răspunsul:”Cade Tîmpa pe voi,și vreți spații verzi?”Bineînțeles că suprafețele destinate doritelor spații verzi au fost acoperite de diferite construcții.
    Vă propun organizarea în continuare a unor dezbateri între persoanele documentate și interesate în subiect și în progresul discuțiilor,factorii decidenți actuali, și dumneavoastră ca să beneficiem de partea de inteligență care considerați că lipsește brașovenilor.
    Cu stimă și toate cele cu adevărat bune!

  15. Oláh Arthur

    Totusi mi se pare foarte fortat si deplasat denumirea de ghetouri! Dar…libertatea presei nu are limite.

  16. Oláh Arthur

    Pentru cultura Dvs. si definitia din DEX:
    ghetou sn [At: SAHIA, N. 64 / V: gheto / S și: ghetto / Pl: ~ri / E: it fr ghetto, ger Getto] 1 Cartier destinat exclusiv evreilor în timpul Evului Mediu în Italia sau în timpul persecuțiilor fasciste în țările ocupate de hitleriști și pe care aceștia nu aveau permisiunea de a-l părăsi. 2 Cartier sărac locuit în majoritate de negri. 3 (Pgn) Cartier în care locuiesc oameni sărmani.

  17. Cristi

    @Dorin, ideea e ca doar Tampa (taiata pe harta in dreptul Seii, nu am luat mai mult) ar acoperi cei 5 mp pe cap de locuitor. Padurea dintre Racadau si Noua ar mai aduce si ea vreo 6 mp, Dealul melcilor inca 1,5-2 mp, padurea dintre Schei si Bartolomeu peste 10mp. In Astra e adevarat ca s-au facut locuri de parcare, insa nu au taiat prea mult din spatiul verde, ci mai degraba din suprafata trotuarelor. Iar Astra (in special partea dintre Calea Bucuresti si calea ferata) e inundata practic in vegetatie, vara abia vezi blocurile de copaci. Nu zic ca nu ar prinde bine si mai multa vegetatie, sau ca nu avem poluare, doar vreau sa atrag atentia ca cei 5 mp pe cap de locuitor nu indica ceea ce ne imaginam noi. In postarea asta, unde se face lobby pentru construirea unui parc în zona IUS-Lubrifin-Lemexim, sunt mai multe clarificari: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=1983431311952745&id=1975091779453365

  18. Dorin Lazăr

    Mersi de link, apreciez oricând o discuție cu argumente. Dar Tâmpa nu e în oraș, pădurea dintre Răcădău și Noua în niciun caz nu e în oraș, Dealul Melcilor nu e în oraș, oricât de mult și-ar dori edilii; iar faptul că Astra încă nu e complet defrișată e doar un accident, nu e nimic intenționat. Practic dacă extindem Brașovul până la Postăvarul avem 100mp de locuitor, dar hai să nu ne mințim singuri.

  19. Arthur

    Ma abtin sa comentez mai mult, doat atat: pe desen este incercuit o zona unde scrie Aici sunt noile ghetouri. Daca vi se pate ok expresia, no coment. Mie personal nu mi se pare! Ceea ce vroiam sa spun este faptul ca ar trebuii sa pasyram o minima decenta in postarile noastre. Dar…

  20. Arthur

    Cum puteti (nu poti) sa denumiti un cartier in dezvoltare, zona Tractorul, zona cu ghetouri.?

  21. Dorin Lazăr

    Simplu, punând cuvintele în ordine unul după celălalt. Ce anume e greșit la această aserțiune? Sunt cartiere extraordinar de bogate astea noi și nu știu eu? Sau au suficient de mult spațiu încât valoarea intrinsecă să merite împrumuturile pe 30 de ani pe care le contractează locuitorii? Faptul că copiii cresc fără spații verzi, dar cu mașini și asfalt/ciment crezi că va schimba cumva lucrurile?

    Respectul se câștigă, mă bucur că mi-l acorzi, dar revolta ta de carton mă împiedică să-ți arăt același gen de respect. Faptul că îți ascunzi aroganța în spatele politeții nu schimbă lucrurile.

  22. Arthur

    Dar pana la notiunea de ghetou e drum lung, vedeti definitia din Dex(dictionarul explicativ al limbii romane, ca sa intelegeti)
    Respectul fata de persoanele din jur vine de la “sapte ani de acasa”
    Scuze pentru deranj!

  23. Catalin

    https://ro.wikipedia.org/wiki/Ghetou

    Dorin, din ce inteleg, ghetourile nu au fost facute ca populatia sa se simta confortabil in acele locuinte, ci efectiv a fost aruncata acolo. Problema e ca in Brasov (si nu numai), lumea ISI DORESTE strazi cu cat mai multe benzi pentru masini si cat mai multe locuri de parcare in oras. Peste 99% dintre parinti au ales pentru copiii lor un drum confortabil cu masina pana la scoala in locul unui aer curat pe care sa-l respire intr-un oras de la poalele muntilor. Deci n-as zice ca avem ghetouri in oras. Cel putin nu acum.

Comentariul tău (dacă comentezi prima oară, comentariul va ajunge în moderare)

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Sprijină dorinlazar.ro

GDPR

Uniunea Europeană vrea să vă informez că nu vă folosesc datele personale pentru nimic. Și o fac aici.