De ce e Brașovul mai poluat decât Bucureștiul

Cifrele nu mint. Într-un raport produs, de Greenpeace și AirVisual (raport peste care am dat prin MEMO-ul Monei Dîrțu), în 2018 Brașovul a fost mai poluat decât Bucureștiul, și chiar excesiv mai poluat în ianuarie. Și tind să-i cred. Pentru oricine în afară de brașoveni, motivul e eluziv. Păi cum, aveți munți, aveți aer curat!!! E fantastic la Brașov!

Cam tot ce știu oamenii care nu sunt din Brașov despre Brașov se află în acea elipsă pe care am desenat-o. Populația generală trăiește în arealul acela ciudat pe care l-am înconjurat; și mai nou se întinde în zona în care se construiesc noile ghetouri. Mai există cartierul Răcădău, care de felul lui e o excepție, și pe care nu o să-l luăm în calcul. Atenție, ce voi scrie mai departe sunt opinii cât se poate de amatoricești, dar poate cineva mai priceput decât mine preia ideea și explică mai bine.

Un pic de geografie. Brașovul se află într-o depresiune – de fapt, se află la baza munților. Depresiunea, numită depresiunea Brașovului, se împarte în ceva mai multe și orașul se află în prima din aceste depresiuni, numită „Depresiunea Bârsei”. Ce înseamnă aici? În termeni foarte simpliști (și îmi declin cu putere competența în domeniu) că aerul nu circulă, că dacă în alte zone poluarea are unde „să se ducă”, în Brașov, poluarea „stă” și se acumulează. Așa că atunci când fermele de pui din Bod sau Stupini dau drumul la ceva poluare „involuntară”, sau când mirosul de la groapa de gunoi ajunge întâmplător prin Brașov, stă cu zilele.

Pentru că atunci când are loc vreun accident (și se mai întâmplă), nu prea e suficientă o pală de vânt ca poluarea să se disperseze. Ăsta e și motivul pentru care CET-ul are un turn înalt de 280 de metri (una din construcțiile favorite ale prietenului meu, Eugen Andronic) – cam aceea e înălțimea la care poluarea produsă de CET se putea dispersa ceva mai ok în atmosferă fără a afecta sănătatea populației generale.

Vizitatorii se plimbă, așadar, prin zona aceea îngustă și eliptică, pusă între două dealuri – unul împădurit, Tâmpa, în ciuda faptului că prin împădurire se distrug speciile endemice protejate care chiar fac dealul Tâmpa o regiune protejată, și unul la fel, împădurit, dar ceva mai îngust decât crede lumea. Centrul vechi e, așadar, un rând de patru străzi paralele care trec printre două dealuri împădurite – și asta dă impresia că Brașovul e un loc cu un aer extraordinar. Și e parțial corect – centrul vechi e relativ ok, poluarea de la mașini din centrul vechi nu reușește să bată cele două dealuri atunci când vegetația e activă. O paranteză: Iarna e anotimpul cel mai poluat în Brașov. Buffer-ul ăla de vegetație minimal nu mai ajută, și poluarea generată de centralele de apartament (aproape tot orașul e plin de centrale, nu mai există în foarte multe locuri sisteme centralizate), de mașini (brașovenii sunt mari automobiliști) și de orice alte surse stagnează, mai ales că nici nu bate foarte tare vântul iarna prin zona asta. Închisă paranteza.

Majoritatea populației trăiește în zona pe care am înconjurat-o (acolo e marea aglomerație urbană, plus câteva nuclee pe care nu le-am mai desenat) – și acele zone sunt niște zone lipsite aproape complet de vegetație – asfaltate dintr-un cap până în celălalt pentru a face loc regelui transportului modern, automobilul personal. E unul din motivele pentru care am început să urăsc ideea de a avea mașină personală; pentru că toată lumea spune că e „o necesitate”, dar nu îi văd justificarea într-un oraș ca Brașovul, care poate fi parcurs pe jos în două ore dintr-un cap în celălalt, cu una din cele mai acceptabile rețele de transport în comun din România (deși, e drept, nu avem metrou, și ar mai fi ceva idei legate de un tren ușor care să transporte ceva mai mulți călători, văzusem la un moment dat un plan inteligent de genul ăsta).

Și dacă credeți că lucrurile s-au terminat aici, ei bine, nu – noile ansambluri rezidențiale sunt construite ca veritabile ghetouri, în care parcelele de vegetație sunt infime și nu au nicio șansă în fața cantității de poluare pe care o vor produce cetățenii proaspăt mutați.

Copacii ăia din față dau semne că nu mai fac față, și cam asta e toată vegetația pe vreo jumătate de kilometru în adâncime – după care urmează un câmp deschis unde o să se construiască, probabil, ceva nou

Copacii ăia din față dau semne că nu mai fac față, și cam asta e toată vegetația pe vreo jumătate de kilometru în adâncime – după care urmează un câmp deschis unde o să se construiască, probabil, ceva nou

Înțeleg mania constructorilor de a face bloc lângă bloc lângă bloc, cât timp primăria nu îi obligă la mai mult. Și credeți că noii rezidenți ai acestor ghetouri au cerut mai multă vegetație? Ei na. Au cerut, desigur, mai multe locuri de parcare. (Nu glumesc, luați-o #pesurse, dintr-o discuție confidențială).

Că nici constructorii nu fac pentru că nu li se cere/impune; și când fac, potențialii clienți sunt cei care le cer să nu, din diverse motive. De-asta nu dau vina pe constructorii noi, dar, la modul foarte serios, noile ghetouri, mult mai înghesuite decât ghetourile comuniste, sper doar să producă muzică hip-hop de calitate, pentru că altceva nu prea văd ce ar putea produce.

Brașovul e, așadar, un oraș într-o depresiune, în care oamenii sunt puternic aglomerați, în care singura direcție pe care o are primăria este în acomodarea mai multor mașini (vizitatorilor le place, la fel și locuitorilor; o să le placă mai puțin când o să aibă probleme respiratorii). Există un consens criminal între conducere și cetățeni „vrem mai mult pentru mașinile noastre” – fără a lua în calcul viitoarele consecințe.

Parcurile lipsesc cu desăvârșire. Există un singur parc mai serios, Parcul Tractorul, dar și acesta e o glumă la nivelul Brașovului, urmat de Parcul Central (Titulescu) unde se pozează oamenii după nuntă. Mai există câteva zone mai mici, dar de fapt ne bazăm că în zonele limitrofe avem ceva vegetație, chiar dacă șmecherii încep să construiască și pe dealurile alea, pentru că bucureștenii au nevoie de un loc unde să vină să cheltuie câteva sute de mii de euro pe un apartament.

Probabil că nici brașovenii nu sunt prea deștepți, de vreme ce acționează clar împotriva interesului lor pe termen lung. Dar nu zic prima oară chestia asta, am mai vorbit despre asta pe blog, și a mai vorbit de lucrul ăsta și Ovidiu.

E Brașovul mai poluat decât Bucureștiul? Foarte probabil că da. Cifrele spun că da, și chiar dacă sună contraintuitiv, tind să le cred. Bucureștiul e aglomerat cu mașini, dar încă mai are vegetație. Cifrele arată de fapt mai bine pentru Brașov în statistica aia: o lună are date exagerate, care ar trebui să pice din calculul statistic; dar chiar și-așa, Brașovul este poluat peste așteptări, și există niște motive destul de solide pentru care se întâmplă lucrul ăsta.

E un subiect complicat, pe care sunt sigur că există oameni mai competenți care să-l discute, dar cam asta e explicația simplă pe care o pot da pentru cei care sunt un pic nedumeriți de unde vine chestia asta cu poluarea și Brașovul.