De ce tipii ‘buni’ sunt singuri

Raul a pus o problemă interesantă: Tipii buni sunt singuri. De ce? Încercarea lui de psihanaliză foloseşte tandreţea tipică toporului şi declară: “Băi mucoşilor, nu e vina femeilor că sunteţi singuri”.

Dincolo de simpatia mea faţă de subiect (da, nu e vina femeilor că tipii sunt singuri), în mod ciudat Raul observă şi cealaltă problemă, dar nu duce gîndul mai departe: “femeile nu prea-s singure de felul lor”. Şi era atît de aproape… cum s-ar zice primu’-ntîi, da’ fără coroniţă. Apoi, monşer, de unde dezechilibrul acesta?

Suntem într-o lume în care ne e aproape interzis să spunem că femeia e inferioară intelectual, dar superioară social. Adică putem să afirmăm faptul că femeia este superioară social, nu o să ne tragă nimeni la răspundere (complimentele gratuite nu se taxează) dar nu ai voie să afirmi inferioritatea femeii. Pornind aşadar de la premisa egalităţii inteligenţei la femei şi bărbaţi înseamnă că nu inteligenţa este sursa nefericirii ‘băieţilor buni’, ci cu totul altceva.

Acel altceva l-aş numi ‘coeficientul de performanţă sexuală’. Din principiu genul ăştia de coeficienţi sunt între 0 şi 1, iar femeile au 1 din oficiu. (de ce? all they have to do is ask). Întreba Raul retoric pe blogul meu ‘despre ce e scrisoarea, Dorin?’ – ei bine, este apelul unui tînăr frustrat: “da’ de ce naiba nu mă placi şi tu pe mine?”.

Înainte ca blogul ăsta să devină o vendetta, să ‘coagulez’ ideile:

1) Marea majoritate a frustrărilor sunt de natură sexuală. Tipii buni sunt buni pentru că sunt singuri şi frustraţi. Cei mai mulţi (cu mine excepţia notabilă) în momentul în care vor da de o tipă o vor înşela. Punct. Practic, în momentul în care cineva le va răsplăti aşteptarea, se vor răzbuna pe ea pentru toate frustrările lor.

2) Femeile sunt decidentele în materie de sex. Cazurile extreme în care tipii decid în materie de sex se numesc fie viol (HUO!) sau armură de nivel 4+ (prietenii ştiu de ce şi cum).

3) În marea majoritate a cazurilor, cînd femeile dau de sex se opresc acolo (există şi excepţii 😉 )

Punctul 1) ar trebui să explice că tipii buni de fapt nu sunt atît de buni, ci incapabili, punctul 2) arată de ce sunt atît de puţine femei care se plîng de lipsuri. Iar punctul 3) este motivul pentru care sexul primează în societate, nu inteligenţa/intelectul. Pentru că vedeţi voi… dată fiind această atitudine a femeilor, se creează un dezechilibru – apar din ce în ce mai mulţi bărbaţi care să satisfacă cererea (de sex), iar corelarea cererii şi ofertei măreşte şi mai tare dezechilibrul.

În general, marea criză a tipilor ‘buni’ este imposibilitatea de a realiza motivul pentru care ei trebuie să devină interesanţi din punct de vedere sexual, nu doar intelectual.

De fapt criza provine din incapacitatea de a accepta propria lor poziţie în societate, şi lipsa de inspiraţie în ceea ce priveşte orientarea lor spirituală. În loc să caute echilibrul ei măresc dezechilibrul între mental, fizic şi social. Dar despre asta… altă dată.

Toţi tipii care se plîng de singurătate au o problemă, dar problema nu este singurătatea, ci atitudinea faţă de ei înşişi. Şi aici iată-mă fiind de acord cu toporul aruncat de Raul… În cele din urmă problema nu este că viaţa e nedreaptă, ci faptul că nu acceptăm nedreptatea vieţii…

Iar asta nu se aplică numai tipilor buni şi singuri. Apropos, definiţia de tip bun diferă. În ochii lui Raul tipul bun e tipul inteligent. În definiţia a 98% din adolescente tipul bun e bun la pat. În definiţia mea, tipul bun nu există, există în schimb tipul înţelept şi inteligent.  Înţelepciunea şi inteligenţa sunt două chestii diferite, dar care merg mînă în mînă.  Problema nedreptăţii vieţii afectează pe cei care nu au înţelepciunea de a înţelege ce se întîmplă în jurul lor. Dar despre asta… altă dată.

Comments

De ce tipii ‘buni’ sunt singuri — 7 Comments

  1. Nu exista tipi buni… la pat 🙂 Si sincer, de cei care se cred buni la pat, mi-e mila. Bietii robotei transformati de femei in sex machines.

    Succese depline!

  2. Raul draga,

    “Nu exista tipi buni… la pat :-)”
    nevasta-ta stie pe unde umbli tu?! 😛 parca stii un pica cam multe 😛

    Dorine, fain text!