Democrația grecească (pentru analfabeți și jurnaliști)

Grecii sunt considerați fondatorii democrației, la concurență cu romanii (care nu au totuși documentele „în regulă” în zona respectivă a istoriei). Dar pentru că jurnaliștii români au început să scrie despre democrația grecească de parcă ar ști cu ce se mănâncă (sau, vorba poeților, ar fi fost acolo). Doar că democrația grecească nu e ceea ce se presupune că este.

În primul rând, democrația grecească era organizată pe orașe. Fiecare oraș în parte avea propria lui idee de democrație, și chiar dacă semăna foarte mult, fiecare avea regulile lui. În democrația grecească câștiga cel care avea cel mai deștept discurs, cel mai adânc și, adeseori, cel mai lung discurs. Și cea romană era o democrație de spectacol – unde avocații se băteau nu pentru a câștiga procesele ci pentru a ține un discurs beton.

Cine vota în democrația grecească? Păi absolut toți cetățenii. Nu toată lumea era cetățean, însă, și ca să fii cetățean trebuia să fi făcut armata (ceea ce însemna să fi luptat pe bune cu sabia în mână), să nu fii femeie, copil, sclav, fost sclav sau născut în altă parte decât orașul respectiv. Și mai exista o mare condiție: să nu ai drepturile civile suspendate, de exemplu, din cauza unei condamnări pentru neplata datoriilor.

Cu alte cuvinte, poporul grec nu ar avea dreptul să voteze nici măcar în democrația grecească. S-a înțeles?

Din momentul în care romanii au pus piciorul în Grecia nu s-au mai despărțit de locul ăla, și grecii au fost parte din Imperiul roman (inclusiv cel bizantin care are numele de bizantin doar de moft) și apoi din formele de organizare otomane. Prin secolul 19 s-a putut vorbi de o Grecie independentă, și democrația grecească și-a recăpătat numele. Doar că prima republică Elenă a ținut doar 4 ani, după care au avut rege. A doua republică Elenă are însă mult mai mult timp pentru a crea o tradiție democratică. 12 ani, mai exact, între 1924 și 1936.

Istoria recentă a Greciei e plină de lovituri de stat și de dictaturi intermitente. Republica Grecească curentă dăinuiește din 11 iunie 1975.

Ne e un pic mai clar acum cu tradiția democratică a grecilor? La ei, tradiția ar spune ca acum să se înarmeze, să-l omoare pe Varoufakis și pe Tsipras, să pună la conducere niște colonei care să facă ce le zice Rusia.

Intrarea regelui Otto în Atena, alt episod din experimentata democrație ateniană

Intrarea regelui Otto în Atena, alt episod din experimentata democrație ateniană