Despre piraterie, din nou

Dacă nu sunteți obișnuiți cu limbaj dur nu citiți restul articolului. De fapt, greșesc. Citiți articolul. E important. E important pentru că vă explică de ce România e țară săracă. Nu pentru că nu ar avea resurse, nu, ci pentru că e populată cu oameni săraci cu duhul.

Un tip care îmi scrie numele cu literă mică s-a decis că vrea el să-mi explice într-un articol cum e just ca el să fure pentru că muma lui l-o făcut glorios și deci are dreptul să fure. Obligația morală, chiar. Dar nu așa pune problema, omul e mult mai echilibrat. Iată ce zice el, în deschidere:

Nu știu câți v-ați pus problema asta în ultimul timp, dar eu unul mi-am pus-o, la modul serios. Vreau să comit cât mai puține ilegalități din punctul ăsta de vedere.

Ah, ce greu, aș dori să nu mai fur, dar uite, îmi scapă mâna pe chestii și, fără să vreau, fur. Sigur, e vina lui „dorin” că el nu poate să nu fure, pentru că, vezi tu, nu am dat suficiente alternative.

Am citit la dorin o serie de posturi, dar din păcate, în anumite cazuri, nu oferă soluții. Ori dacă nu oferi soluții, nu prea poți avea pretenția ca alții să urmeze anumite idei. Hai să luăm niște repere.

E cam nasol de mine. Nu prea pot avea pretenția ca unii să urmeze anumite idei. De exemplu „să nu fure”. E cam mult din partea mea, să pretind unui om să nu fure. Ce chestie e asta? Unde ai mai auzit tu de om să nu fure? Ce treabă e asta, Dorin, să nu furi? De unde sunt ideile astea de orășean burghez?

Dar omul vrea să explice în clar de ce nu poate el să nu fure. Cineva vine peste noapte și îi umple capul cu idei că trebuie să fure. Moș Crăciun i-a făcut capul calendar și i-a lăsat sub brad manualul de piraterie digitală, cu mustrare dacă nu fură măcar câte ceva, ici colo. Explică, așadar, omul.

Sistemul de operare

Piatra de temelie. Windows cam 100 euro (inclus sau nu în prețul calculatorului/laptopului), linux gratis, Mac OS gratis (dar plătești pe hardware). Pentru utilizatorul obișnuit e Windows sau Mac OS. Dacă nu știi exact ce folosești și ce vei folosi în viitor, e mai sigur așa. Eu unul am căutat laptopuri cu sistem de operare inclus. Dacă cumperi un laptop de 2000 lei cu linux probabil că nu vei da încă 450 pe o licență de Windows – mie mi se pare o pondere mare și nu e normal să cumperi un laptop pe care să nu-l poți folosi.

Domnul e un pic confuz. Nu e normal să cumperi un laptop pe care să nu-l poți folosi, corect. Da' ce, mă, Linuxul nu ți-e bun? Nu merg programele de torenți la fel de bine pe el sau ce? Nu merg crackurile la jocuri la fel de bine? Ce nu-ți merge? Poate nu merge să furi la fel de mult, că dai drumul la calculator și nu vezi ceva furat din prima. Poate e un dezavantaj cultural, nevoia ta impulsivă de a fura nu e satisfăcută la fel de imediat pe Linux? Utilizatorul obișnuit are nevoie de un browser și o aplicație de descărcat poze. Atât.

Dar, desigur, omul simte nevoia de a fura. Explică el că e imperios necesar, mai ales dacă îți place muzica.

Media

Programe, e, aici e clar. VLC, iTunes, Winamp, Amarok etc. Găsești de toate, arată bine, poți ține materialul media organizat, e bine. Muzica și filmele, aici lucrurile nu stau atât de simplu. Te poți abona la Google music, poți asculta ce oferă youtube, ai radiouri online, merge. Dacă vrei în schimb colecția ta de muzică, ei bine, aici plătești. Dacă prin iTunes plătești cam 2 $/melodie și vreo 25 $ pe album, în comerț plătești ceva mai mult pe discuri. Discuri audio. Merge dacă voiai albumul Rihanei, nu prea dacă ești pasionat de mai multe genuri. Există Zonga, Deezer și altele, dar, repet, nu pentru pasionați. Dacă vrei să cânte ceva și te mulțumești cu puțin da, poți.

Am auzit, într-adevăr, chiar de la Sergiu Biriș de la Zonga că a pus un test de admitere pe site, și dacă te prinde că ești pasionat îți dă kick-ban și îți trimite și om la ușă să te bată. Și sunt sigur că un pasionat adevărat nu are ce găsi oricum într-un catalog de 25 de milioane de piese. Aia e mizilic.

Sigur, omul nu-și explică nevoia de a „strânge” muzica, de a o avea el. Și nu ai satisfacție adevărată dacă colecția ta de muzică nu e furată, pentru că aia e, nu ne simțim bine. Un pasionat adevărat în orice domeniu fură chestiile din acel domeniu pentru că e pasionat, e logic, nu? Chiar am văzut la muzeele de artă se înghesuia lumea cu cutter-ul să taie pânzele și să le ia cu ei la ieșire. E NORMAL, E SETE DE ARTĂ!

Filmele și serialele sunt încă scumpe. 3$ pe un episod al unui serial e mult. O colecție de filme și/sau seriale din nou, costă mult. Ca idee, eu am plătit 50 de euro pe seria 3 a serialului M.A.S.H. (sunt 11 în total). Nu, nu mi se pare normal să spui că ai HBO și deci poți urmări Urzeala Tronurilor. Asta e o aroganță – nu vreau să fiu abonat la un provider doar pentru 2 luni pe an – acum am Orange TV unde nu este HBO. Iar HBO Go nu e disponibil fără provider.

Eu v-am zis că băiatul e un mare succes, și-un intelect strălucit. A dat 50€ pe o serie din serialul MASH. Pentru cei care nu vor să fie atât de proști ar putea exista soluția de a da 50€ pe întreg serialul. Dar trebuie și să vrei să nu fii prost.

Și pentru că cetățeanul nostru avansat nu îl citește pe Ovidiu, hai să-i dau eu link-ul aici. Se poate HBO și fără rapăn, trebuie doar să vrei.

În țările civilizate sunt blocate torentele – astfel lumea volosește vpn-uri (plătite) pentru a le descărca. Deci se plătește totuși ceva, dacă asta vi se pare moral.

Și o unealtă de spart ușa o costa ceva. Nu mi-e clar cât de moral e.

Pe-aici mi-am pierdut umorul. Omul nu are niciun farmec, e doar cretin, și încă unul plictisitor. Are noroc însă că am avut o zi proastă la muncă și am nervi. Așa că citesc în continuare.

Jocuri

Astea sunt un lux. Eu unul am o consolă și vânez jocurile la reducere. Îmi cumpăr jocuri la prețuri sub 100 lei/joc. Acum există Steam unde sunt jocuri la prețuri accesibile. Să zicem că moralitatea e în mâinile tale.

Nu, coa', moralitatea e în mâinile tale tot timpul. Și la filme, muzică, programe, și la ce faci în pod cu Marghioala. Jocurile, muzica, filmele, toate astea sunt „un lux”. Nu sunt o necesitate. Nu ai nevoie de ele. Poți foarte bine să trăiești și cu abonament la biblioteca județeană – e ieftin, plătești o singură dată pe an, nu ai nevoie de atâtea jocuri. Mai ales dacă ești sărac și nu-ți permiți jocurile, poate ar trebui ca în loc să invidiezi ce are altul care chiar muncește pe bani, nu pe impresii și pițule, să îți achiziționezi chestii la nivelul tău de resurse.

Omul o dă înainte. Zice că: „Hai să fim serioși, oricine are nevoie de un word, excel sau powerpoint la un moment dat”. Am putea să-i răspundem, dar e clar că omul e leneș la cap și nu vrea să gândească. Se ia omul de suita Microsoft Office 365 de parcă îl obligă cineva. Coane, vezi că Google are Docs gratis. Vezi că Libre Office sau Open Office merg și pe Linux.

Apoi merge mai departe. Pentru că e un tip divers, el are nevoie de „Photoshop, AutoCAD, Maya, ArchiCad, Allplan, Autodesk Inventor, Suita Graitec sau mai rău, vreun Ansys”. „Problema” zice el, „e că uneori ai vrea să mai faci ceva de acasă, așa că pui ceva piratat”. Poate ar trebui să regândească angajatorul tău strategia de lucru a oamenilor lui. Și, printre altele, să îi descurajeze de la a sifona de-acasă chestiile de la firmă. De-aia ai birou, ca să lucrezi de la el. Poate, ca om, dacă ți-ai pierde mai puțin timpul cu furatul, ai putea să îți și termini treaba la timp, la muncă. Sau dacă chiar nu poți, poate există un aranjament prin care poți lucra remote. Nu e ca și cum nu s-ar mai fi auzit de astfel de chestii.

Dar obișnuința de a fura e prea mare. Nu e vorba că e ușor – e din ce în ce mai greu, și băieții cu ochi albaștri vă urmăresc îndeaproape, chiar dacă sunt indulgenți. Dar să-l lăsăm pe cetățeanul plictisit în pace – hai să vedem ce concluzii de final are:

Încă e greu. Ți-ai cumpărat, ca mine, un laptop cu sistem de operare cu licență, dar mai ai multe. Ca să vezi câte un film (și nu, nu unul pe lună) și ca să ai parte de niște programe, mai mult sau mai puțin, plătești. Până la urmă nu dacă, ci cât alegi să piratezi. Treaba liniară cu ”a-ți permite”, din punctul meu de vedere nu ține. Dacă mi-am permis un PC de 5000 lei nu înseamnă că mai pot da încă 1000. Sau dacă am scule de muzică de 2000 de euro nu înseamnă că pot să dau încă 500 pe o colecție cât de cât de muzică. Mă rog, da, moral și legal trebuie, dar e cam mult. Până la urmă totul se rezumă la nevoi: dacă nu ai nevoie, nu lua/pirata.  Un lucru e cert, față de începutul anilor 2000, acum e o altă situație. Sunt alte posibilități, sunt mai multe alternative gratuite.

În ciuda a ceea ce zice omul, e foarte ușor să nu furi. E chiar greu să furi. E mult efort, și dacă nu te pricepi mai mult ca sigur te alegi cu viruși, cu key-loggere, chestii de-astea super-utile în a-ți fura parola de acces la contul de online banking și alte asemenea. E riscant. Nu zic că e imoral, pentru că imoralitatea e o chestie care nu a convins pe nimeni niciodată.

Logica normală e destul de simplă: „dacă e prea mult, poate că e cazul să muncești mai mult”. Pentru că banii pe care îi dai tu îi primești pentru servicii aduse societății, și poate că ar trebui să-ți servești societatea mai mult. Altfel, în 2015 o conexiune la internet îți dă acces la atât de mult material gratuit încât mă întreb, sincer, de ce e nevoie să furi. Nu cumva pentru că ești un păduche mizerabil care simte nevoia compulsivă de a fura?

Ia mâna jos de pe tastatură, și dă un ALT-F4 pe serialul ăla pe care l-ai furat. Pirateria are rostul ei, dar furtul la scara la care o faceți voi… nu ăsta e rostul.