Despre statistici

Am un blog mic. Știu chestia asta, și nu mă amăgesc de unul singur că nu ar fi. Am cîțiva cititori fideli, de bună calitate, dar sunt conștient că nu sunt colțul cel mai interesant din blogosferă. Scriu prea mult. Textele pe care le scriu sunt de obicei mai lungi de o pagină, și cum suferim în masă de ADHD, e de înțeles că nu sunt foarte popular. Și totuși Google mă consideră destul de relevant, de vreme ce îndrumă oameni încoace. Poate pentru că lucrurile despre care comentez sunt de nișă… tot ce e posibil.

Însă uneori mai alunec pe un subiect care e de interes și cineva cunoscut dă referințe către mine; în momentul respectiv îmi crește traficul de 8-10 ori; ca mai jos. S-a întîmplat de două ori pînă acum – distanța dintre cele două ‘lovituri’ este atît de mare încît mi-e clar că nu o să am niciodată blogul cu peste 1000 de unici pe zi – și nici nu-mi doresc.

Efectul Slashdot la scară mai mică

Efectul Slashdot la scară mai mică

Pot însă să vă dau soluția de succes, așa cum reiese din statisticile mele. Nu trebuie să scrii mult, să scrii zece articole pe zi. Sigur, e un mod de a atrage pageviews, dar nu și vizitatori unici – plus că te transformi într-un spectacol de varieteu, lucru pe care poate că nu ți-l dorești. Poate chiar vrei să fii luat în serios. Dar nu, cheia nu e să scrii mult. Cheia e să scrii constant.

A doua treabă se referă la tipul de subiecte abordate. Trebuie să fie de actualitate și să stîrnească oamenii la comentarii – să-i faci să mai vină. Nu cu un simplu ‘voi ce părere aveți’, ci să reacționeze la subiectul abordat. Și să reveniți a doua zi cu un articol la fel de bun. Altfel veți cădea la fel de repede cum ați urcat.

Din păcate, mă uit peste statisticile mele și văd cu care articole am avut cel mai mult succes. Să vă zic și părțile negative din statistici? Că ‘liviu pustiu’ face mai mult trafic decît ‘Experimentul Pitești’?  Să fim serioși. Nu asta vroiați să aflați de pe un blog cît de cît serios și aproximativ anonim 🙂