Dezbaterea climaterică. Părerea mea

M-am gîndit că poate ar fi bine să tranșez cîteva opinii pe care și le formează cititorii mei despre mine. Azi e vorba de dezbaterea legată de schimbările climaterice. Cîțiva oameni știu deja despre ce vorbesc, dar e bine să rămînă în scris ca să am un punct de referință unde să-i trimit pe toți oamenii care se sperie și cred că-s vreun taliban al creaționismului.

Problema, din punctul meu de vedere, e că e imposibil să avem o dezbatere legată de ‘schimbarea climaterică’. Schimbarea climaterică e o constantă a planetei pe care trăim. Nu există o dezbatere în zona asta.

Nu există nicio dezbatere legată de ecologism. Ecologismul, folosirea resurselor cu respect față de natură e o necesitate. Da, suntem puternici ca oameni, și trebuie să avem responsabilitate față de ceea ce se întîmplă în jurul nostru; suntem parte dintr-un mediu sensibil, și ideal e să îl menținem în echilibru.

Nu neschimbat. Castorii, cînd își construiesc ‘case’ modifică mediul înconjurător. Rezultatul va avantaja anumite specii, va dezavantaja pe altele. Întotdeauna se va întîmpla asta.

Nu există o dezbatere legată de temperaturi. Problema e interpretarea, și faptul că fiecare interpretare vine anual să schimbe interpretarea de anul trecut. Eu unul nu-s suficient de progresist încît să urmăresc un subiect atît de complex precum meteorologia și ‘climatologia’ de azi, așa că de fiecare dată cînd mai vine un studiu dau ochii peste cap.

Problemele mele:

  • Sursele sunt toate partizane. Că e vorba de sceptici sau de pro-global warming, sursele lor sunt partizane iar interpretările sunt și ele corecte, bazate pe o anumită selecție a datelor.
  • Sursele care altfel ar fi de încredere sunt și ele partizane.
  • Miza e politică și economică mai mult decît corectitudinea științifică.
  • Toată discuția e bazată pe niște modele care nu sunt în stare nici măcar să prezică vremea pe următoarele 24 de ore.

Dar cea mai importantă problemă:

  • În loc să se orienteze pe soluții reale, discuția se orientează spre ‘cine e vinovat’. Și discuția fiind puternic politică și economică, discuția despre “cine e vinovat” generează niște soluții care încurajează corporatismul, socialismul și sclavia în general, și omoară libertatea, inițiativa individuală și piața liberă.

Discursul public se orientează după minciuni, indiferent de care parte a spectrului. Și sunt minciuni pentru că toate sunt bazate pe modele fracturate. De exemplu, încălzirea globală explică topirea gheții Antarctice fără a lua în considerare faptul că sub gheața antarctică se reactivează vulcani. Cu alte cuvinte, modelele de încălzire globală consideră că dacă îți pui un furnal sub casă nu are cum să ți se modifice temperatura.

E simplu să faci chestia asta. Climatul nu e o chestie care are ‘o temperatură’. Nu scoți termometrul într-o zi și gata, ai ajuns la niște concluzii. Mai mult, ce se măsoară acum nu e același lucru cu care se măsura și acum 30 de ani sau 100 de ani. Și mai e o întrebare: dacă media normală a temperaturilor ar trebui să fie la un grad mai sus decît ce vedem acum? Ce este ‘normalitatea’? Normalitatea e un lucru pe care îl definești.

Și este loc pentru mult diletantism, și pentru foarte multă simplificare. Motivul e că se dorește să se facă mult mai popular fenomenul, și o grupare partizană care are anumite interese politice are și foarte multe resurse la dispoziție. Nu o să vă zic care, vă las să ghiciți. Ce e important este că simplificările brute devin minciuni pe față.

Cum am discutat mai înainte, scopul nu justifică întotdeauna mijloacele. Nu poți rămîne credibil în timp ce tu minți pe față. În 2006 cînd a apărut powerpoint-ul SF al lui Al Gore, l-am luat la suflet; cel mai mult m-a afectat povestea urșilor polari. Din păcate, populația de urși polari a crescut atît de mult încît au devenit o povară pentru ecosistemul polar. It’s the other way around.

Așa că problema ‘schimbărilor climaterice’ se rezumă cam așa: știm că întotdeauna climatul e schimbător. Mai știm că inteligența e capacitatea de a răspunde la schimbări. Iar discuția merge în direcția greșită: în loc ca omenirea să-și concentreze eforturile în a restaura o anumită componentă a ecosistemului (temperatura), ar trebui să își concentreze eforturile pentru o integrare cît mai bună în ecosistem a construcțiilor noi.

Da, renunțarea la combustibili fosili e foarte bună. Da, un mediu cît mai curat este ceva ce îmi doresc. Dar nu, nu mă interesează cîtă gheață e la poli, iar dacă Europa ar îngheța (cum a mai făcut-o în trecut) nu o să plîng după păcatele omenirii ci o să caut modalități de adaptare – sau o să mă mut mai jos. Iar dacă se va încălzi, cu 5 grade în următorul secol… omenirea ar trebui să se adapteze și nu să stea să se plîngă pe fundul lor.

De aceea trebuie aruncată la gunoi componenta economică (Al Gore de exemplu e unul din marii corporatiști care profită din greu de pe urma politicilor legate de climat) și și componenta politică (e absolut enervant să crezi că pentru că votez cu dreapta înseamnă că îmi place să distrug mediul înconjurător). Vreau o orientare științifică nepartizană, așa cum, de exemplu, există în fizică, unde nimeni nu are un interes ca teoria string-urilor să fie sau nu corectă. Avem nevoie de un răspuns politic și economic: dacă e nevoie să ne mutăm plajele 6 metri mai sus și orașele la fel, dar deciziile să fie bazate pe date corecte, nu pe proiecții false. Așa cum, ciudat, apa nu s-a ridicat nicăieri, plajele de acum 50 de ani sunt tot acolo, iar lucrurile extraordinare care nu s-au întîmplat niciodată în ultimii 50 de ani poate că s-au întîmplat acum 100.

Problema e că orice discuție bazată pe datele curente poate fi falsificată de orice parte a conversației. Nu mai am încredere în nimeni, așa că în momentul în care îmi mai dă cineva un link la un studiu, am grijă să îl tipăresc pe hîrtie moale.

Nu sunt nebun. Să zicem că se încălzește, deși toată lumea se laudă că e mai cald cînd diferența de temperatură e de maxim 0.2 grade pe an. Hai să zicem că se încălzește. Ce avem de gînd să facem? Să găsim vinovatul? Sau să facem ceva?

Așa că o să fac mișto de părerea dominantă pentru că oamenii trebuie să iasă din modelul ‘omenirea e vinovată’. Poate suntem noi proști, și gîndacii de bucătărie au complotat cu muștele să crească temperatura înconjurătoare cu 10 grade în următoarele 200 de ani. Da, mai e mult de studiat pe subiectul ăsta. Dar aș vrea niște oameni mai profesioniști, nu niște buni speakeri care se bazează pe date selectate prost.

Da, dacă e să mutăm discuția în termeni religioși, eu sunt ăla care spun că Darwin nu are dreptate, dar nu pentru că teoria lui nu e parțial corectă, dar nu e completă. Întîmplător, Darwin trage concluzii corecte, dar teoria lui Darwin a fost îmbunătățită cu noi descoperiri. Nu sunt creaționist, ci țin cu știința care se îmbunătățește pe sine însăși. În cazul științei climaterice nu văd lucrul ăsta; văd știința de tabloid luînd locul științei corecte, și nu mai am încredere în nicio sursă de date. Nu spun că nu ar exista surse de date de încredere. Dar pînă nu văd un dump complet de date nealterate și neinterpretate care să le pot procesa eu pe o rețea de o sută de calculatoare vreme de trei zile, nu o să cred în niciun model.

Mno, e clar, tovarișci?

correlation

Comments

Dezbaterea climaterică. Părerea mea — 12 Comments

    • Drept să fiu, de la articolul tău mi-a venit ideea că oamenii cred că sunt între ăia trei care încearcă să justifice ceva. Ori eu nu încerc asta 🙂

      Da, am uitat să introduc referința către John Oliver. Mi s-a părut corectă abordarea lui :))

  1. Inteligent pus, dar mie doar imi pari confuz. O incercare de a ma convinge de un non-mesaj. Nus ce vrei de la viata pe subiectul asta, sincer sa fiu. Dar ai dreptate in ce zici.

  2. Pingback: Dezbaterea climaterică, răspuns la părerea lui Dorin Lazăr | Ecologie | Robintel

  3. Probabil ca toti participantii la dezbatere ar fi mai putini confuzi, daca dezbaterea nu s-ar mai duce in termeni de “cine-i vinovat”, apropo de ce scriai si tu. Mai mult, nu cred ca dezbaterea se mai poate duce in termeni de “da” sau “nu”. Schimbarea exista si se vede (sau cel putin o accelerare a schimbarilor pe care unii le prevedeau). Cat e “man made”, cat e consecinta altor factori, acolo e o alta discutie, una pe care sunt aparent dispusi sa o poarte doar cativa cercetatori, nu si politicienii, ONG-urile si jurnalistii.

    • @krossfire: știi de ce îmi e teamă? de elefantul din cameră.

      Adică mi-e frică de niște chestii ‘evidente’ care nu sunt tratate, de ‘adevărata problemă’. Oricare ar fi ea. Și mai mi-e teamă că se pune prea multă energie în căutarea vinovaților decît în găsirea soluțiilor reale.

      De exemplu nu încălzirea globală îi inundă pe tîmpiții care și-au construit casele în albia rîului. Și totuși există an de an inundații la noi; dar te întrebi: unde-s digurile? de ce ați construit în albia rîului? etc. etc. etc.

      Poate problema e că am construit prea jos, prea prost, și poate că schimbarea climaterică e o chestie cît se poate de naturală pe care ar trebui să o acceptăm, nu să o comentăm așa cum facem acum.

  4. “Nu mai am încredere în nimeni, așa că în momentul în care îmi mai dă cineva un link la un studiu, am grijă să îl tipăresc pe hîrtie moale”

    Atunci orice dezbatere e inutila si intri pe taramul dogmatismului si irationalului. Tu nu poti cita vreun studiu serios in sprijinul convingerilor tale, nu accepti nici sa ti se prezinte respectivele studii, deci orice polemica argumentata (cu dovezi, nu cu pareri “asa cred eu pentru ca de aia”) nu-si mai are rostul.

  5. Pai si atunci de ce mai scrii despre asta, daca stii deja ce si cum?

    • Nu știu ce și cum. Nu am zis nicăieri că eu aș fi miezul din. Dar uneori doar observînd mediul înconjurător văd niște lucruri pe care le zic. Și intra în conflict cu ‘common knowledge-ul’ care ne condamnă pe eternitate 🙂

  6. Pingback: Revoluția social media nu a revoluționat nimic | dorinlazar.ro