Ce este corupția, pe înțelesul generației social-media

Sunteți din valul nou. Sunteți Tineri, Frumoși și Liberi, și chiar dacă acest lucru a fost spus într-o zeflemea la un post de televiziune de către niște oameni care vă urăsc, sunt trei calități de care nu trebuie să vă fie rușine. Vreți o țară ca afară. Vreți să apărați justiția. Vreți să nu mai fiți conduși de niște hoți. Nu vreți să fiți o nație de hoți.

Observați că în jurul vostru oamenii sunt corupți. De ce? De ce sunt corupți când dacă ar fi cinstiți am câștiga cu toții? De ce nu fac lucrurile mai bine? De ce nu sunt corecți, de ce nu sunt un exemplu de verticalitate? De ce nu vor să rămână oamenii drepți și buni?

Tu lucrezi la un ziar. La ziarul ăla te-a învățat cum să scrii titlurile: cu cât ești mai original, cu atât mai bine. Dar titlul trebuie să atragă. Trebuie să atragă pentru că tu ești plătit la click-uri. Nu dă click pe articolul tău lumea, e nașpa, nu faci performanță. Dar ești tânăr, frumos și liber, și ambițios și vrei să te faci remarcat. Nu ești ca nesimțiții ăia de la Antena 3 care înjură toată ziua la Tv. Nu, nu, tu ești un tip(sau o tipă, de ce nu, dar aici ești un tip) fin, puternic, inteligent. Și vine deadline-ul. Și atunci îți vine o idee genială. Ia să pun eu o nouă perspectivă pe subiectul ăsta. Hai să facem în așa fel încât să se vadă diferența dintre un om tare, care muncește, și unul slab.

Nu pare să fie furt. Nu pare să fie ceva necinstit. Ți s-a părut corect, chiar onest! Dacă stai să te gândești, chiar așa și e! Un bărbat celebru s-a despărțit de Simona Halep! Excelent! Nimeni nu te poate acuza.

Dar dacă cineva vine și spune: „nouă nu ne convine ce faci tu aici, e o mizerie, e un furt, e o hoție, ceva imoral”. Să zicem că ești în parlament. Și oamenii tot urlă la ușa ta, și insistă, că tu cu titluri d-astea ți-ai făcut cariera cu care ai ajuns în parlament. Și ești șocat. Siderat. Cum adică? Eu am făcut totul corect! Ăia îți urmă la ușă: „nu vrem să fim o nație de spammeri!”. Tu turbezi. Începi să mergi la televiziunile celor care te mai suportă și te mai înțeleg. Cei cu care ai făcut succes. Le explici oamenilor. Oamenii de acolo sunt de partea ta. Dar ăia insistă, „ești un spammer jegos, Andrei Arvinte!”, „nu vrem să fim o nație de spammeri!”. Plecat la antipod, Vlad Petreanu scrie despre cum ar fi alături de cei care acum te huiduie. Guran, cu care odinioară făceai știri la Antena 3, scrie editoriale prelungi cu zeci de mii de share-uri despre tine. Băi! Ce se întâmplă? Oamenii care te sprijină răspund și ei cu agresivitate; ce ai făcut să meriți așa ceva? Într-o zi de august oamenii se bat în stradă cu jandarmii.

Cum procedezi mai departe? Tu, rocker, aveai formație, acum te înjură ăia din piață că ești un manelist! Tu, Tânăr, Frumos, Liber, tu ai ajuns ținta unor golani! Să vină cineva să-i ia! Cineva să facă ceva!

Da, postarea asta nu e despre Dragnea. E despre voi, despre ce ați face voi. Duceți un trai vertical? Sunteți incoruptibili? Sunteți principiali? Sunteți oamenii ăia pe care i-ați vota să conducă țara? Sau sunteți doar niște băiețași și fete de cartier care n-au avut la fel de mult succes? De-asta întreb, dacă mâine pică PSD-ul și noi rămânem tot canalii?