Exemplu de intoleranță la români

maneleFoarte mulți tineri urbani, inteligenți și toleranți la lucruri precum maidanezi, homosexuali și chiar la comunitatea rromă au o capacitate deosebită de a fi intoleranți. Și mă miră înfiorătoarea lor intoleranță, neacceptînd sub nici o formă un stil de muzică derivat din tradiționala manea.

Ah, nu au absolut nici o problemă cînd Pink Martini abordează genul acela de muzică pe scena din București, ci au o problemă cînd rromii (la care ei sunt toleranți) ajung pe scenă și o cîntă.

Ce e mai rău e că intoleranța asta este adoptată de prea mulți, și considerată naturală. Să luăm exemplul meu favorit, care o să fie mai mult decît relevator: Zelist, în goana lor de a se arăta relevanți, au făcut un top al videoclipurilor de pe youtube în luna iulie 2013. Ei se laudă că monitorizează 700 000 de conturi de youtube. Se pare că ei monitorizează toate conturile de youtube ale românilor, atîta timp cît nu au de-a face cu țiganii pentru că videoclipul de mai jos:

postat pe 9 iulie avea deja vreo 3 milioane de vizualizări la sfîrșitul lunii pe cînd cel mai vizionat videoclip în viziunea lor e cel al ‘Mamasitei’ cu 1,8 milioane de vizualizări. Și totuși, Zelist nu se rușinează și ei spun că monitorizează 700k conturi.

În cazul ăsta, au uitat un cont de performer pe youtube, care ar fi spulberat toate piesele pe care le-au sugerat ei ca fiind cele mai urmărite. Și sparge inclusiv recordurile țiganilor acceptați în online ca fiind români pentru că fac piese dance: Connect-R și Alex Velea. Și alegerea lor nu are de-a face cu valoarea artistică: nu prea văd unde e valoarea artistică superioară în piesa ‘Mamasita – Făt Frumos’:

Din exemplul cu Pink Martini, e evident că românii care se cred ei mai verzi nu urăsc maneaua, pentru că aplaudau de mama focului. Din exemplul Zelist, însă, discriminarea e foarte clar îndreptată contra etniei. Și nu înțeleg de ce, pentru că țiganii fac manele, dar românii le ascultă.

Maneaua în sine este un fenomen pe care noi ca națiune refuzăm să-l înțelegem. Și refuzînd să îl înțelegem pierdem contactul cu (estimez eu) vreo 70% din populația României. Ne punem pe fundurile elitiste și nu înțelegem că artiștii care cîntă manele au o audiență mai mare și poate chiar și mai educată decît credem noi. Eu unul aștept cu nerăbdare un etnograf care să scrie o lucrare despre manele și evoluția folclorului românesc.

Asta nu înseamnă că vă spun ‘iubiți manelele’. Vă place sau nu vă place; asta nu înseamnă că trebuie să mărșăluiți peste preferințele celor din jur. Pentru că în momentul în care se aude muzica tare în mijlocul nopții vina nu e a manelelor ci a lipsei de educație. Că la fel de bine și muzica rock provoacă nopți albe vecinilor. Și lipsa de educație și manelele nu au neapărat legătură.

Hai, fiți tineri sofisticați și toleranți. Dați play la maneaua de mai sus, și tăceți.

(sursă poză)

Comments

Exemplu de intoleranță la români — 11 Comments

  1. Sigur ăia de la Zelist au un soft cu care și-au dat seama că Salam și-a cumpărat vizualizări fără număr pe youtube. D-aia nu l-au inclus în top.

  2. Dorin, le cam incurci si le cam amesteci.
    Varianta Pink Martini mie imi suna foarte bine, tocmai pentru ca, dupa cum bine ai zis, e ceva DERIVAT din acel gen numita manea (Care intre noi fie vorba, sincer, e mai mult muzica populara decat manea). In acea interpretare se simte o forta, se simte ceva mai mult decat superficialitate dusa la extrem (cum e in cazul manelelor).

    E o diferenta de la cer la pamant intre muzica romaneasca “populara” valoroasa si MANELELE care sunt muzica de 2 bani cu versuri la fel de ieftine.
    Sincer nu vad cum poti asocia ideea de CULTURA cu “versuri” de genul:

    “Dusmanii imi poarta pica/ Da’ n-au valoarea mea”

    sau

    “Bautura,bautura si manele
    Si femei de 7 stele
    Bautura,bautura si gagici
    Nu as mai pleca de-aici ”

    sau

    “Da da tu ma vrei
    Esti lesinata dupa ochi mei”

    sau

    “vai vai ce taranca esti
    te dai doamna dar nu esti
    sa vezi cum o sa ajungi
    sa mananci ce o sa apuci”

    sau

    “sunt barbatul ideal sunt number one
    sunt tanar sunt luxos si shukar
    am cel mai mare talent de barosan
    sunt mare mare miliardar”

    si exemple pot sa-ti dau nenumarate. Asta nu e cultura, imi pare rau. Si daca nu consider ca asta e cultura, nu inseamna ca nu pot sa tolerez faptul ca 70% din populatia tarii cu asta se hraneste. Din pacate, tocmai din lipsa de educatie, oamenii rezoneaza tocmai cu astfel de versuri. Pentru ca totul se reduce la instincte: “sa mancam, sa bem, sa ne simtim bine”. Si pana la urma cine sunt eu sa judec? E treaba fiecaruia ce muzica asculta si la ce volum.

    Cand am share-uit poza aia cu ursul pe Facebook, scriind ca ar trebui cate un afis de-asta pe fiecare traseu montan, ti-am raspuns intr-un comentariu si de ce am pus-o. O sa-l repet aici:

    Am zis de trasee montane pentru ca de regula cei care vin si dau maneaua tare pe-acolo, nu se sinchisesc nici sa-si stranga “urmele trecerii” – pet-uri de bere, pungi de la seminte, caserolele de plastic in care a fost carnea de gratar, etc. Nu zic ca sunt singurii sau ca nu sunt si exceptii care stiu sa lase curat in urma lor – dar acest afis s-ar potrivi pentru marea majoritate a lor.

    Deci nu e o problema de “toleranta” fata de oamenii care asculta manele, treaba lor ce asculta. Dar nu pot sa tolerez gunoaiele care raman in urma lor intr-un loc care ar trebui sa fie lasat asa cum l-au gasit – curat. Si again, dupa cum spuneam si pe Facebook, nu pot sa nu fiu deranjata de atitudini gen “eu sunt cel mai tare din parcare, care nu e de acord cu mine e impotriva mea – si lasa ca vin eu si il bat/il tai/ sa vezi ce-i fac.
    Slightly off-topic, nu ar avea nimeni nimic cu ei daca UNII din ei nu ar prezenta un pericol public pentru populatie. E la fel ca si cu maidanezii – sunt oameni si oameni – unii “sa-i ungi pe rana”, “painea lui Dumnezeu” oameni super de treaba. Dar sunt si altii care ne-au facut un renume in strainatate si care nu fac altceva decat sa fure si sa minta si sa se distreze apoi pe seama “fraerilor”. Si atitudini de genul asta sunt incurajate in majoritatea manelelor.
    Si daca tu consideri ca asta e cultura, zau ca nu stiu unde ajungem.

    • 1) Piesa Mariei Tănase – Pînă cînd nu mă iubeai este o manea dupa definiția de la carte. E o manea de la mama manelelor, culeasă din popor. Deci Pink Martini cîntă o manea, nu o derivație, nimic deosebit. O manea tradițională. Atît.

      2) Muzica populară (și mă refer la ‘popular’ ca în ‘popularitate’) nu se remarcă prin profunzimea interpretării. Și asta e valabil pentru folclor, folk, pop, dance, sau muzica recentă, numită ‘popcorn’. Și e valabil nu numai pentru români ci pentru o sumedenie de nații. Profunzimea din interpretare e un pas artistic în plus, pe care Maria Tănase ca artistă l-a făcut dar Florin Salam nu îl face (în piesa asta).

      3) Unele din versurile pe care le-ai citat au o valoare culturală deosebită. Și nu glumesc. “Dușmanii-mi poartă pică că n-au valoarea mea” (cacofonia e acolo) e o realizare culturală extraordinară pentru felul în care a intrat în mentalul colectiv. E mai reprezentativă pentru români decît alte piese pentru cum românii s-au identificat cu ce spune Vali Vijelie acolo. Faptul că piesa aia l-a propulsat pe Vali Vijelie să fie mai cunoscut decît multe multe alte personaje artistice în România asta.

      Temele din manelele dance sunt însă mult mai variate decît crezi. Sigur, sunt manelele astea de ‘dat mare’ dar sunt destule care vorbesc despre dragoste, cu o sensibilitate și un patetism mult mai pronunțat decît muzica dance. Și da, despre sex; dar să fim serioși, ‘dragoste’ și ‘iubire’ s-a transformat în ‘sex’ de prea multă vreme în muzica autohtonă. Despre violență, despre alte asemenea, sigur, o să fie foarte multe, și asta pentru că manelele nu sunt un generator, ci o oglindă, cam cum e și muzica hip-hop. Nu maneaua generează sexualizare și violență, ci maneaua trage temele astea din realitate. Maneaua, unul din cele mai de succes produse culturale de circulație internă, răspunde unei nevoi existente în creuzetul cultural românesc. Cînd maneaua o să fie mai puțin absurdă, mai îngrijită, poate și un pic mai sofisticată, atunci o să știm că populația crește. Vrei să schimbi asta? Fă manele culte, care să prindă la public mai tare ca ‘băutură și manele’.

      Problema elitismului cultural: ‘e cultură doar ce-mi place mie’, e vizibilă în abordarea ta. De exemplu, un manelist va lua piesa lui Florin Chilian, Zece și va întreba ‘ce e prostia asta’? Citez versurile importante: “Două stele paralele / Stele, … lacrimi înnodate şi / Lumina de la ele / Pentru tine toate”. Sigur, Vali Vijelie, Nicolae Guță sau Florin Salam nu o să cînte așa dramatic. Nu o să cînte așa de emfatic, atît de plin de sine, atît de încriptat. De ce? Ei vorbesc unor oameni cu o subtilitate limitată, care gîndesc mai simplu, mai direct. Așa că ‘Băutură și femei pentru toți băieții mei’ e un refren mai îndrăgit decît Zece al lui Chilian.

      Nu poți să excluzi cultural 70% din populație doar pentru că nu-ți place ce ascultă. Nu spun că nu tolerezi 70% din populație, doar că îi excluzi preferințele. Ei ascultă Vali Vijelie, Guță, Salam, Minune, Connect-R, Alex Velea. Ar asculta și Bregovic dar habar nu au ce zice Bregovic acolo – în schimb, ascultă chestii locale. Pentru că le înțeleg. Pentru că muzica le e familiară și versurile vorbesc despre lucruri simple.

      Nu glorific maneaua. Zona ei culturală e periferia, dar periferia e creatoarea, nu ‘strada mare’. Nu ascult manele, dar ascultam pe vremea cînd între muzica dance și manele nu exista prăpastia asta de acum. Dar nu am urît niciodată manelele. A urî maneaua e o prostie inimaginabilă: mergi și spui ‘bă, 70% din români sunt proști’. Sigur, sunt mai needucați. Vrei să fie toți absolvenți de facultăți? Nu se poate. Cineva trebuie să facă munca de jos, cineva trebuie să trăiască în ‘pitorescul sat român’.

      Ceea ce numești ‘maneliști’, însă, sunt pur și simplu oameni fără 7 ani de-acasă. Poate nu ascultă doar manele, dar sunt needucați, nesimțiți, nu respectă societatea, etc. Un nesimțit e la fel de nesimțit și dacă ascultă manele și dacă ascultă rock.

      Aud din ce în ce mai rar manele date la maximum în miezul zilei sau noaptea. Sigur, poate sunt privilegiat. Dar nesimțirea cauzată de muzica dată tare e o treabă, iar cea cauzată de violența celor care ascultă un gen de muzică sau altul trebuie rezolvată cu poliția, nu cu genul de muzică. Dacă îl pui pe ‘manelist’ să asculte muzică clasică nu îl face mai inteligent sau mai strălucit. Te-ai întrebat de ce în filmele americane cei care ascultă muzică clasică sunt psihopați? Din același motiv pentru care spui că cel care ascultă manele are un anumit caracter. Și nu are.

      Cunosc oameni care ascultă manele și muzică rock. Trupe străine de rock au preluat manele pentru piese de-ale lor, iar muzica dance a făcut o groază de remix-uri, un exemplu pe care l-ai citat e aici. Nu manelele sunt problema ci educația. Și faptul că statistic, cei care ascultă manele sunt mai mulți.

      Despre imaginea României în lume: dacă România nu are o imagine bună în țară, cum ar putea avea afară? Oamenii ăia ar face prostii afară oricum; imaginea României e mai terfelită de politicienii tîmpiți care ascultă Bach și Maria Tănase decît de țiganii plecați pe-afară. Și apropos, țiganii noștri sunt cuminți față de maghrebieni, care sunt oarecum localnici ;).

      Ca și concluzie: e cultură, doar că nu e genul cultural pe care îl consumăm noi doi. Dar e cultură, e un ‘martor istoric’ poate chiar mai fidel decît muzica rock, pop sau dance și mai mult ca sigur sunt un fenomen cultural mai viu decît folk-ul sau chiar rock-ul românesc. Doar că nu ne place, pentru că nu înțelegem. E ok.

      Deplîng în continuare lipsa unei etnografii decente care să includă maneaua în studiu. Bulgarii au așa ceva: o tipă s-a apucat să studieze chalga și fenomenele conexe și a ieșit un studiu doctoral excelent. Noi, însă, suntem elitiști. Nu avem curaj să ne analizăm maneaua.

    • M-am oprit sa citesc comentariul tau aici: “Dacă îl pui pe ‘manelist’ să asculte muzică clasică nu îl face mai inteligent sau mai strălucit. ” si tin sa iti spun ca e fals.

      Omul e un sistem mult prea complex ca sa fie inteles de o persoana; de fapt azi nu e inteles nici de 7 miliarde.
      Presupun ca esti destul de apt intelectual incat sa realizezi (si sa cauti chiar tu azi pe internet articole stiintifice despre asa ceva) ca inca se studiaza senzorul auditiv al omului cu tot cu efectele acestui tip de “input” asupra creierului, hormonilor si mai departe a ce mai e din el.

      Sunt studii bine facute care arata cum se modifica nivelele anumitor hormoni din corp (pe care, ghici, sigur nu i-am descoperit in totalitate).

      Manelele sunt un gen de muzica ce inhiba la instinct (instinctul e fix reactiunea unor subsisteme la eliberarea unor hormoni ca testosteronul, dopamina, serotonina s.a. – dorinta de sex, dorinta de control, placere, fericire …). Muzica clasica in schimb coboara nivelele acestor hormoni si uite ce mai face http://tinyurl.com/l5aqnhz. Citez: “Listening to classical music as well as playing the piano activate brain regions important for spatial-temporal reasoning”.

      Acum, asta e clar ca nu va avea efect vizibil de critica inceata a omului in o ora de ascultare, dar va avea efect pe o perioada de o luna-un an.

      Cu toate astea ai dreptate in privinta faptului ca nu ar trebui sa desconsideram manelele in favoarea unor melodii de rahat pansat de pe la tv/radio/media. Eu si armata mea desconsideram pe amandoua. Ha! si cata muzica buna nu e asa de comerciala.

    • Cînd o manea face 8 milioane de vizualizări pe youtube, cred că ea face parte din cultura unui popor. La fel cum se întîmplă cu grătarul făcut pe malul Timișului sau La Iepure, la fel cum se întîmplă cu tonele de gunoi lăsate după grătar sau cum sună bormașina duminică dimineața la ora 8. Presupun că satana Lazăr la asta s-a referit cînd a inclus maneaua în cultura românească. Ceea ce e corect din punctul meu de vedere. Știu, îl mai avem și pe Enescu o dată la 2 ani.

  3. Revin cu o rectificare:
    Intr-adevar acea melodie a Mariei Tanase e considerata “manea” – am folosit ghilimelele pentru ca in acea perioada asa era denumit acest gen de muzica inspirat din muzica orientala si turceasca. Si a “fost notata în culegerea “Spitalul amorului sau cântătorul dorului” (1852) de Anton Pann și aranjată de violonistul Victor Predescu în stil turcesc (anii 1950)pentru a fi interpretată de cântăreața Maria Tănase”- conform Wikipedia.
    Probabil de aici si feeling-ul meu de “muzica populara” – pana la urma e muzica romaneasca, de INSPIRATIE orientala. A fost munca acolo.

    “Manelele” (in intelesul lor actual) au aparut mai tarziu, iar de la Maria Tanase pana la “Mamasita” e cale lunga – si mi se pare exagerat sa le pui in aceeasi oala.
    La fel si de la acea melodie si pana a considera manelele “cultura” e cale la fel de lunga.

    • Manelele actuale sunt doar o aducere la zi a manelei tradiționale: un ritm un pic mai rapid, instrumente moderne. Nu aș pune niciuna din manele între ghilimele. Ambele reprezintă epoca.

      Tu ce crezi că ar fi cîntat în ziua de azi Maria Tănase?

  4. Îmi pare bine că ai menționat românii verzi.

    Cred că prea puțini au citit “Românii Verzi” de Caragiale.

  5. Pingback: Complexe mari de oameni mici | dorinlazar.ro

  6. Pingback: Manelele și panica morală | dorinlazăr.ro