Exploatarea adolescenților

Atenționare! În această postare se folosește cu foarte multă larghețe termenul de geniu.

De multă vreme tot încerc să scriu această postare și de fiecare dată simt că subiectul e un pic cam prea mare. Am spus totuși să încerc marea cu degetul, poate iese ceva.

Am tot auzit despre niște vremuri în care să ai peste 30 de ani nu era o problemă. Acum parcă e imposibil să nu simți că viața se termină la 30 de ani, și e loc pentru cea de-a doua mare criză existențială. Spun că e a doua deși e prima de care se vorbește, dar în realitate adolescența este prima și cea mai mare criză din viața unui om, pentru că mai nou ea se întinde de cînd împlinești vreo 10 ani pînă faci 25. Cînd, evident, sari direct într-a doua criză, premergătoare celei de la 40 (midlife crisis).

Nu știu cînd s-a hotărît că ‘adolescenții sunt idealul’ dar mi-e greu să mai găsesc exprimare artistică recentă în care spiritul adolescentin să nu devină sufocant. E ca și cum orice sare de 25 de ani este deprimant, lipsit de viață, de carismă, de orice. Toate femeile au crize existențiale că se apropie de 30 de ani, și toți bărbații își prelungesc copilăria pînă la 45 acționînd ca niște tembeli de 15 ani.

Și pe vremea cînd mai urmăream ceva chestii la Tv era imposibil să nu dau peste un geniu de cam 25 de ani care avea deja două doctorate, unul în calculatoare și unul în fizică cuantică, ca să nu mai pun la socoteală capacitatea extraordinară de deducție, de cunoștințele de medicină, criminalistică și n domenii adiacente. Totul la 25 de ani.

Problema e că, desigur, nu există astfel de oameni în realitate. Nu, la 25 de ani ești un copil confuz, cu niște întrebări existențiale majore care te lovesc chiar dacă nu-ți dai seama. Iar modelele tale sunt niște oameni supra-realizați la aceeași vîrstă ca a ta, care au aceeași problemă ca tine (le-a murit pisica, le-a plecat iubita, etc.) dar au în spate două doctorate și tot universul îi caută ca să le găsească șosetele pentru că ei și opiniile lor sunt GE-NI-A-LE.

Exploatarea adolescenților începe de fapt aici. Începe de la faptul că adolescenții, ușor de influențat, chiar cred că există idealul acela al lor. Așa că iau orice șansă să creadă că idolul lor adolescent e genial.

De curînd a apărut o listă a celor mai influenți adolescenți:

cei-mai-influenti

Pun pariu că nu ați auzit mai nimic despre ei. Mulți poate știți cîte ceva despre Justin Bieber – e prilej de miștouri, un fel de Fuego cu mai puține calități vocale și mult mult mai cocalar. În rest, nu prea ați auzit de ei, nu?

Ei bine, ăștia sunt adolescenții exploatați. Sunt niște adolescenți promovați puternic, vizibili, care dau impresia că lucrurile se pot face la scara la care se fac de către niște copii. La 19 ani, Bieber are mega-concerte în întreaga lume, concerte care din punct de vedere infrastructură sunt imposibil de gestionat fără o echipă de zeci de oameni. Credeți că el controlează așa ceva? Nope, nu el.

Foarte mulți copii de-acolo sunt în entertainment. Indiferent că e vorba de actorie, muzică sau literatură (ce, nu toată lumea a scris cînd avea 16 ani? Dacă se luau textele pe care le scriam la 12 ani eram geniu cu buletin de geniu la ora asta). Și acum vine partea frumoasă despre care vreau să vă spun.

Ați observat că unul din cei mai influenți adolescenți e un român; un alt geniu în calculatoare e pe locul trei. Ionuț Budișteanu e un tip care declara într-un interviu acum vreun an că nu a citit în viața lui o carte care nu are legătură cu calculatoarele. Tipul probabil e un savant – unilateral din punctul ăsta de vedere – un bun programator, poate, dar i-ar fi mai greu să interacționeze social. Mă rog, nu îl cunosc pe copil și nici nu-mi pasă de el – dar problema e că nici măcar celor care l-au inclus pe lista de 15 adolescenți influenți nu le pasă de el. Dar îl folosesc. Voi încerca să nu-l judec, dar va fi destul de greu, avînd în vedere că, într-un fel, a devenit o unealtă propagandistică fără voia lui.

Omul nostru e folosit ca să demonstreze că există acel adolescent care îi face pe cei de 25 de ani să-și piardă mințile, să creadă că sunt niște ratați, că viața lor s-a terminat. În consecință i se acordă super-puteri. “A inventat o mașină care se conduce singură, de zece ori mai ieftină decît mașina celor de la Google”. Pentru toți cei din presă care repetă rahatul ăsta le urez să se urce în mașina inventată de Budișteanu și să se conducă singuri pe Transfăgărășan.

De fapt realizările lui Ionuț sunt mult umflate pentru că nu sunt înțelese, la fel ca și realizările tuturor celor de pe listă, dintr-o necesitate deosebită de a ‘vinde’ adolescenților care nu produc nimic. Pentru că de fapt aici e cheia. Adolescenții trăiesc într-o lume de vis în care nu produc nimic dar au acces la tot cu resursele părinților lor. Și-atunci încep să creadă că așa ar trebui să funcționeze toată lumea, că cineva trebuie să împartă munca tuturor la toată lumea, și de-acolo încep să se umple cu deșeuri idealuri mințile adolescentine.

Poate vreți să știți ce se întîmplă cu geniile în lumea de azi. În 1984, presa americană descoperea unul din primele genii în calculatoare: Marc Tasman. Mai jos reportajul:

30 de ani mai tîrziu suntem siguri că realizările lui au schimbat lumea. În fond, tipul e un geniu, nu? Hai să vedem care este cea mai mare realizare a lui Marc Tasman:

Exact. Marc Tasman e mama hipsterilor care își fac selfies. Și-a făcut autoportretul în fiecare zi cu un aparat Polaroid, și a făcut un film. Asta e cea mai mare realizare a lui Marc Tasman, geniul în calculatoare. Vreme de zece ani și-a făcut poze.

Majoritatea celor care se întîlnesc cu celebritatea de mici ajung să o ia razna destul de rapid. Exploatarea adolescenților e însă un fenomen complex cu o economie oribilă. Cum ziceam, subiectul e atît de vast încît mi-e imposibil să-l rezum doar într-o postare.

În cele din urmă, mă întorc la unul din subiectele mele favorite. Cîți ani credeți că avea Frodo Baggins cînd a pornit în aventurile din Fellowship of the Ring?

20? 25?

Mneah. La 33 a primit inelul și l-a așteptat pe Gandalf vreme de 17 ani. Ceea ce îl face pe adolescentul Frodo Baggins să aibă 50 de ani. Da. Ce vroia să zică Tolkien acolo, printre altele, e că viața nu se termină la 50 de ani. 50. Nu 40, nu 30, nu 25 și în nici un caz 18. Așa că voi, adolescenți sau oameni sub 40 de ani, sau poate chiar sub 50 de ani… Nu, nu e prea tîrziu pentru o schimbare. Nu, viața voastră nu s-a terminat. Și da, ratarea e o idee foarte foarte relativă.

Între timp, însă, faceți-vă un bine. Nu mai puneți botul la propaganda făcută pentru adolescenți și de către adolescenți, indiferent de vîrsta lor. În cele din urmă, prea puțini adolescenți știu cu ce se mănîncă universul în care trăiesc, deși ei sunt ferm convinși că au cheile universului și cunosc totul.

Sunt sigur că o să revin pe subiectul ăsta. Pînă atunci vă las cu un citat din Gandalf: “All we have to decide is what to do with the time that is given us”. Sau cu un alt citat favorit, de data asta dintr-un alt film în care personajul principal e pe undeva pe la 40 de ani: “What man is a man that doesn’t make the world better?”

PS: Pentru că am un cititor mai inteligent ca mine, un video:

Comments

Exploatarea adolescenților — 58 Comments

  1. Sincer sa-ti spun, dupa depresiile varstei de ”20 si ceva” in care mi se parea ca n-am facut destul si ca imbatranesc, dupa 25 ma simt absolut senzational! Long live maturity 😛

    • Tu ești unul din cei care s-au maturizat mai repede. Majoritatea încep pe la 22 (aka atunci cînd se termină facultatea) să simtă că nu fac nimic, după care îi ține așa pînă se căsătoresc sau pînă pe la 30 și ceva. După care urmează altele. Nu știu care. O să vedem :))

    • Liceul are un singur scop: Sa fii prost (naiv, mai degraba). Sa crezi ca totul e posibil si sa te lovesti cu capul de pragul de sus de cate ori ai ocazia. E cam singura perioada in care nu esti obligat sa suporti repercusiunile. Facultatea e o trecere necesara. Apoi, dupa primul job, prima relatie reala, prima dezamagire, primul proiect esuat, incepi sa gandesti. Cam de-atunci apar si primele succese care nu se lasa cu diplome si felicitari, ci lucruri mai importante.

  2. Mosule, lasa tinerii sa isi traiasca visele si poate vor avea curaj si de visuri. Intre timp pot zice si eu ceva?

    Fiecare anotimp are furmusetea lui. La fel, maine pasarile vor ciripi, oamenii vor intarzia la munca, trenul va pleca din gara, batrani plictisiti vor umple autobuzele iar gospodine suparate pe viata lor vor mai face o ciorba visand la mertzane.

    Life goes on, just make the best of it 😀

  3. E simplu sa iti dai seama cat de RETARDATI sunt toti astia in ziua de azi, numai uitandu-te pe facebook, unde miliarde de poze porno sunt puse zilnic…

  4. “What man is a man that doesn’t make the world better?”

    Answer : 1. A POLITICIAN. 2. A ROMANIAN.

  5. Eu zic ca puteai sa tratezi subiectul asta intr-un mod mult mai constructiv. In forma asta pare cam “adolescentin” si destul de frivol. Poate data viitoare cand te intorci la subiect… 🙂

  6. Acum şi tu o dai în extrema cealaltă… Până deunăzi ne plângeam că se mediatiează nulităţile. Că peste tot sunt promovaţi cei ce arată bine (ex. Miley Cyrus) ! Dar când veni vorba de unii care au ceva performanţe, ne ofuscăm, că se exagerează !
    Aşa ai făcut şi cu încălzirea globală… Că se exagerează… iar acum nimeni nu mai spune nimeni nimic de faptul că s-a desprins cea mai mare bucată din calota glaciară antarctică !

    PS: Apropo, ai grijă, ca te cauta ăştia cu Interpolu’ !

  7. Cunosc oameni de-o vârsta cu mine care au realizat lucruri extraordinare și recunosc că am fost gelos pe ei la un anumit moment. Mi-a trecut și m-am preocupat să fac și eu lucruri. Still struggling to reach them. Bine, asta dacă se poate zice că există o competiție să fii cel mai bun dintre toți cei de vârsta ta. Ceea ce e ceva cu care nu sunt de acord dar voi detalia prin primele articole pe noul blog, e ceva ce vreau să scriu de un an.

    Sunt oameni care au realizări mai interesante decât Budișteanu sau alții din top. Dar eu cred că faptul că ei nu sunt atât de mediatizați va garanta că vor obține rezultate și în viitor. Unii din ei chiar au un flux constant de activități.

    PS: Să știi că ai jignit masa tinerilor wanna-be-something și de asta ai multe critici prin comentarii. Mai ales chestia cu «ai dat-o în extrema cealaltă», Cyrus, manele și încălzire globală de la un comentariu de pe aici 🙂
    PPS: Nice use for Gandalf’s quote.

    • Acum ceva vreme am învățat că chiar și geniile au limitările lor, și că de fapt calitățile le sunt supra-evaluate. Într-un fel, m-am obișnuit cu mediocritatea mea, și deși toată lumea mă considera extraordinar pe programare și matematică, am fost mereu mediocru din punct de vedere școlar, media mea e pe undeva pe la 8-8.50 din liceu pînă la master.

      La 34 de ani pot compara rezultatele mele cu rezultatele geniilor. Într-adevăr, unele genii au plecat în alte părți, și eu aș fi putut să o fac dar nu am făcut-o. Iar rezultatele lor sunt totuși modeste față de cît de mult promiteau în liceu/facultate. Dar încă de atunci intuiam cît de găunoasă era imaginea pe care o afișau, și realitatea e un pic mai complexă. Știu un singur om care e o adevărată forță intelectuală, dar încă din liceu evita să își dea aere de genialitate, și a acceptat realitatea în ciuda faptului că excela în mod natural din punct de vedere școlar.

      @PS: Probabil că i-am jignit, și e foarte bine dacă am pe cine să ofensez. Pentru majoritatea adolescenților, această postare ar trebui să vină ca o ușurare. Nu, imaginile pe care le văd ei promovate în jurul lor nu sunt reale. Nu, ei nu sunt niște loseri, pentru simplul motiv că vîrfurile se ridică mai sus ca să aibă de unde să cadă mai jos. În cele din urmă, ignorance IS bliss.

      @PPS: 😉

  8. În loc de un personaj fictiv puteai să folosești un exemplu din lumea reală — George Foreman îmi vine acum în minte, campion mondial la categoria grea, la profesioniști, la 45 de ani. A rămas foarte competitiv până aproape de 50 de ani. Foreman mi se pare un model pentru oricine, nu doar pentru Tolkien geeks.

    • Mi-e foarte greu să-l pun pe Foreman ca exemplu mai ales cînd el e acum cunoscut mai ales ca sacul de box al lui Muhammad Ali. E un anti-exemplu, iar exemple mai apropiate nu există pentru simplul motiv că în România oamenii de 50 de ani sunt corupți, murdari și au făcut parte dintr-un sistem ticălos. A excela într-un sistem ticălos e mult mai ușor, mai ales dacă și tu ești un ticălos la rîndul tău.

      Exemplul personajului fictiv e foarte util, pentru că spre deosebire de personajele reale el rămîne pur pînă la capăt, pur în forma în care a fost conceput inițial. Nu ai noi dezvăluiri despre Gandalf, în schimb orice erou, din vechime sau actualitate, poate să cadă victima unui scandal de imagine, de ce nu?

      De-asta modelele din cărți (Biblia e inclusă) sunt mult mai instructive, pentru că exemplul lor e greu de combătut. Mai ales în adolescență, cînd totul e alb sau negru, utopic sau distopic, un exemplu imaginar e mai bun. Ei lucrează la nivel de ideal.

    • În general, cam pe oriunde are ocazia să scrie cineva ceva şi mai ales în mediul de hipstări infecţi care populează blogurile şi forumurile, se spune opusul, şi anume că generaţia de români 50+ e ultima generaţie pură, iar toţi românii sub 40 de ani sunt mutanţi, fiindcă au o aversiune primară faţă de stânga. (Inclusiv Ponta, care, atunci când s-a spus asta în timpul campaniei lui François Hollande, avea 39 de ani şi 7 luni 😀 )

      Fiindcă nu poţi educa sau instrui un mutant să îşi schimbe structura (cum spuneau antrenorii de baschet, “you can’t teach someone to be 7 ft tall”), au început să fie tot mai dese aluziile la “nişte soluţii” de a elimina mutanţii din societate. Adică la început chestii mai uşoare ca refuzul angajării, refuzul creditului, al votului sau al dreptului de a cumpăra proprietăţi, mai apoi lobotomia…

  9. Putin cam brutal Dorin. Cine stie cati Bieber wannabes ai facut sa planga cu postul tau. Dar hai ca nu arunc troll bait pe blogul tau.
    Ce nu ai mentionat e ca in acelasi clasament erau candva si Britney Spears(actualmente campioana mondiala controversata la imbecilitate), Macaulay Culkin(model de top la imbracaminte de vene sparte) si multi altii care au influentat creiere moi, creiere ce in definitiv au ajuns niste “vai de ei”.
    Un alt lucru pe care l-ai trecut cu vederea – de fapt l-ai atins dar nu l-ai subliniat strident – este ca excelenta este un maraton, nu un sprint. Este usor sa excelezi la varsta imbecilitatii (cam asta e adolescenta; am fost si eu imbecil) dar e greu sa te mentii in top pe termen lung sau chiar mediu. Vorba romanului: “greu la deal, dar si mai greu la vale”.
    Multumesc de articol!

    • Nu am un istoric al acestui top, dar mă gîndesc că existau astfel de oameni în el. Problema fiind că într-adevăr, e frumos să alergi 100 de metri în 10 secunde, dar nu o să alergi 1000 de metri în 100 de secunde. Dar adolescenții sunt liberi să creadă asta, și probabil că o și fac.

  10. Nu ştiu dacă tu ai citit realizările celor din listă… Eu am încercat asta… Cel puţin, cei din domeniul sport şi software, îşi merită locul. Ceilalţi au intrat în listă datorită mediatizării (să fim serioşi, fiica lui Obama ce merite are ?) Dar, în cele din urmă, e lista celor mai influenţi tineri, nu lista geniilor. Să nu uităm acest aspect.
    Budişteanu excelează prin faptul că e un bun inginer. A reuşit să integreze corect componente diferite prin natura lor (optice, software, electronice, mecanice), deci pregătirea lui nu era limitată la un singur domeniu. Nu degeaba l-au premiat inginerii de la Intel. Mulţi din ziua de azi se axează să înveţe doar ce consideră ei interesant, nu-şi dau seama că anumite cunoştinţe învăţate la o materie banală din şcoală i-ar putea scoate mai târziu din rahat. Iar părinţii lor nu îi incurajează în aceasta direcţie, închid ochii când iau note proaste la diferite materii, considerate neimportante.
    Însă, problema majoră a geniilor reprezintă susţinerea lor. Budişteanu nu ar fi reuşit fără susţinerea familiei. Cu siguranţă, dacă s-ar fi născut într-un mediu rural, era trimis la sapă, nu lăsat să studieze. Ca să nu mai vorbim de lipsa completă a şanselor de a urma o universitate.
    Pe parcurs, mulţi se pierd datorită lipsei susţinerii. Dacă întâlnesc un şef optuz, dau greş într-un proiect, îi părăseşte familia, prietena, etc. sau sunt nevoiţi să renunţe la vise pentru a-şi putea întreţine familia… Viaţa e plină de capcane. Datorită acestor probleme, nu sunt mai puţin genii. Mai e vorba şi de şansă, sustinere. Un geniu într-un domeniu nu e obligatoriu să exceleze şi în şcoala vieţii.

    • A fi ‘influent’ e cu totul diferit de a avea realizări. A fi influent înseamnă că devii un model pentru cei din jurul tău, că ai ce spune și spui lucruri, că ești activ. Nu realizările contează ci exact asta: influența.

      Realizările lui Budișteanu sunt mult umflate, și dacă ceva sună senzațional e că un tip a reușit să profite de multele avantaje de a trăi în această epocă. Realizările lui sunt, însă, un fum. Probabil peste ani o să urle ceva naționaliști: uite, mașina care se conduce singură a fost inventată de un român. Dar ar fi o minciună extraordinară.

      Sigur, l-au premiat oamenii de la Intel. Bravo lui. Intel sunt doar o firmă care face microchip-uri. Acum 20 de ani, toți care ajungeau la Microsoft erau considerați genii. Nu știu pe nimeni din cei care vorbeau de treaba asta laudativ care să nu înjure Windows-ul și Microsoftul.

      A primit un premiu de la Intel. So effing what? Spui că e un bun inginer? Nu, pare că ar fi un bun inginer. Poate are fler, poate nu are. So what? 🙂 În afară de faptul că a luat un premiu, pentru el, nu pentru mine, omul nu a făcut nimic remarcabil. Îl judeci după niște criterii arbitrare. Încă o dată, omul a apărut pe lista celor mai influenți teenagers. Influența lui e zero.

      Iar faptul că alți kizi pe-acolo au făcut nu-știu-ce aplicații e absolut comic. Ok, au făcut, au primit o groază de bani. La fel au făcut mulți oameni prin 2000, pe vremea .com boom-ului. Mai ții minte pe cineva remarcabil din perioada aia? Nu? Ah! So, a douchebag made a lot of money.

      So effing what?

    • Cred ca nu premiu de la Intel nu trebuie totusi trecut cu vederea.

      Eu unul as fi de acord cu ‘umflarea’ unui om ca el de catre presa decat cu umflarea tuturor nulitatilor, care le insufla tinerilor ideea ca, pentru a avea succes, trebuie sa faci manevre si invarteli si sa fii smecher (pentru barbati) sau sa-ti gasesti unul cu bani (in cazul femeilor).

    • Sprijinind non-valoarea, indiferent sub orice formă, nu faci nimic diferit față de ‘ceilalți’. Omul ăsta e un contra-exemplu ‘în sensul celălalt’.

      Nu, nu trebuie trecut cu vederea premiul de la Intel. E o realizare personală extraordinară, probabil, dar e personală, și în nici un caz nu e ceva care să inspire sau să influențeze extraordinar. E pus acolo în listă doar ca să intimideze – de fapt dacă scuturi pomul vezi că nu prea rodește.

    • Nu numai un manelist sau golan “face manevre şi învârteli”. De fapt, cam toată lumea face manevre şi învârteli, chiar şi omul nostru cu maşina care se conduce singură. (Un singur exemplu: toate fondurile şi toată mediatizarea care l-au ajutat au venit de la Fundaţia Dan Voiculescu.)

      Diferenţele nu provin din modul în care Gigel sau Ionel şi-a câştigat banii, şi nici din ceea ce face cu ei (construcţii, vile, excursii, studii universitare etc). Treaba asta poate avea sens într-o ţară cu o structură socială liberală, în care toată lumea ar fi egală în faţa legii şi a societăţii şi fiecare e judecat strict după faptele lui, dar nu într-una condusă de ideologie. România e o ţară dominată de ideologia conservatoare, în Regat de conservatorismul dictat de religie, în (co)mu(n)ism de conservatorismul care NU era dictat de religie, dar era suspect de asemănător.

      Într-o societate dominată de ideologie, nimeni nu răspunde pentru fapta lui şi pentru beneficiile sau prejudiciile provocate altcuiva, ci pentru impactul (sau, vorba psihopaţ… psihologilor, pentru trauma) pe care l-a provocat în societate. Pentru “valurile” pe care le-a făcut, ca atunci când arunci o piatră în apă. (Exemplu: hoţul e duşmănit de populaţia civilă nu fiindcă i-a furat telefonul lui Gigel şi astfel i-a provocat o pagubă de >1000 RON, ci pentru că a dat de înţeles că dacă furi un telefon de fiţe câştigi în câteva minute mai mult decât un salariu minim pe economie. Adică a stricat relaţiile sociale dintre diverse grupuri şi a turnat nisip în mecanismul prin care îşi dobândesc statutul social.)

    • Aş spune mai multe, dar ştiu că nu am cui. Poate studiezi şi tu ce şi cum a realizat, înainte de a-i pune ştampila. Voiculescu s-a folosit de el DUPĂ ce a câştigat premiul. Nu eşti tu în măsură să judeci inginerii de la Intel. Microsoft e una, Intel e altceva.
      Dar, cam tot ce ai spus tu, se rezuma la cuvintele: Strugurii sunt acri, nu-i aşa ?

    • Aşa e obiceiul la români, să citească româneşte şi să înţeleagă chinezeşte, dacă li se pare că aşa au ei dreptate 😀

      Inventatorului nostru îi trebuia sponsor, altfel nu avea cum să afle lumea de el, şi cel mai la îndemână sponsor a fost Varanul Telepat. La fel de bine putea să fie Berbecali. Ceea ce trebuie să reţină fiecare e faptul că trebuie să îţi câştigi un sponsor, şi ca să îl câştigi trebuie să faci nişte învârteli.

    • Nu îl suspectez pe Budișteanu că mînărește ceva. Din contră, spun că e folosit, la vremea cînd el de fapt nu a realizat nimic. O realizare pe bune înseamnă un produs pe piață, cumpărat de oameni. Cumpărat, nu folosit gratis.

    • Blue, mă așteptam să deraiezi în direcțiile tale specifice, nu mă mai miră. Stai calm, nu mor de invidie. Mai citește textul, poate afli și ce vreau să zic eu acolo. Nu am spus nimic de Voiculescu, și nu știu care e asocierea lui Budișteanu cu Voiculescu.

    • Sigur, noi ceilalţi deraiem, tu eşti cel corect şi nu ai nevoie de sfaturile altora. Acum, poate ştii şi tu cum se numesc oamenii ce au numai certitudini, niciodată dubii.
      Poate încercăm să-ţi spunem să nu o mai fuşăreşti, dacă scrii ceva, documentează bine. Asocierea o făcuse cineva mai sus. Ca să dovedeşti aptitudini de inginer ÎNAINTE de a termina nişte cursuri universitare, e nevoie de talent. Mulţi aşazişi ingineri nu-şi merită titlul. Iar eu am întâlnit destui oameni cu adevărat talentaţi în meseria lor, ca să-mi pot face o părere. În orice caz, nu sunt de acord că nu a plecat din ţară. Şi chiar dacă studiază aici, cred că era mai bine dacă studia la Poli Bucureşti, nu la Universitate. În cele din urmă, sunt deciziile lui. Dacă reuşeşte în condiţiile astea, tot respectul. Oricum, a dovedit că s-a descurcat fără îndrumător. Asta e de ajuns pentru mine.

    • Nu ‘noi ceilalți’, ci tu. Vii la mine pe blog, în casa mea, și îmi spui că sunt ipocrit. Poftim? Deraiezi. Cum ți-am zis, nu accept asta de la un anonim.

    • Atâta timp cât îmi dai răspunsuri care îmi jignesc inteligenţa, e cazul să te aştepţi la orice din partea mea ! Nu-mi vii cu bădărănisme din spatele blocului (cum ar fi “So what”) şi te aştepţi să îţi răspund altfel ! Avem şi noi dreptul la opinie, pentru asta cred că ai ieşit in Agora ! Nu ca să primeşti laude gândurilor tale, cred ! Ai o opinie, sustine-o până la capăt cu argumente concrete ! Vrei respect, respectă-mă şi pe mine !

    • Greșești. Dreptul la liberă exprimare e un drept pe care ți-l acord eu pe blogul meu, nu un drept pe care îl ai automat. Ai dreptul să scrii tu un blog, să mergi în Agora cu opinia ta. Dar aici, joci după regulile mele.

  11. Nu cred că paralela cu Tolkien funcţionează. Frodo o fi avut el 50 de ani când a plecat în aventură, dar la hobbiţi asta era o vârstă crudă. În definitiv, Bilbo aniversa vreo 111 ani atunci când nepotul lui avea 33. Şi a mai trăit cei 17 de care pomeneşti, plus încă câţiva (e încă în viaţă la plecarea elfilor de pe Pământul din Mijloc).
    Ca să forţez comparaţia, poţi să spui că oamenii în general sunt loseri, pentru că la un an încă folosesc scutece, în timp ce un câine iese din adolescenţă la un an.

    • Paralela cu Tolkien funcționează pentru că Bilbo lived ‘unnatural long life’.

      Și nu, nu compar mere cu pere, nici nu fac analogii de dragul analogiilor.

    • OK, să reformulez: paralela cu Tolkien nu m-a convins pe mine personal. Ai dreptate, Bilbo a trăit mai mult decât majoritatea hobbiţilor. Cu toate acestea, la cei 33 de ani la care faci referinţă, un hobbit se consideră că este “coming of age”. Care-i vârsta aia la oameni?

      Cât despre comparat mere cu pere, am înţeles că tu foloseşti un personaj fictiv ca termen de comparaţie “tocmai pentru că rămâne pur”. Treaba e că am înţeles punctul tău de vedere doar după ce am văzut răspunsul tău la comentariul cu George Foreman, citind articolul nu mi-ai lăsat deloc această impresie. Şi am o altă părere decât tine şi referitor la puritatea (mai exact nealterarea) ideilor desprinse din ficţional: nu numai că fiecare om are propria lui interpretare asupra aceleiaşi opere, dar acelaşi om, în etape diferite din dezvoltarea sa, va citi aceeaşi operă în altă cheie, de unde rezultă poate o nouă interpretare. Ai putea fi chiar surprins să ai tu personal “noi dezvăluiri despre Gandalf” recitind cărţile peste 10 sau 15 ani.

    • Vîrsta aia la oameni e 33. Vezi tradiția iudaică.

      Nu zic că nu o să ai noi revelații – dar asta e o altă discuție. Unele lucruri însă rămîn clare, și după recitire.

  12. @Dorin: Ai o parere foarte negativa. Asa e, tu stii tot, universul nu-ti ascunde nimic iar tot ce a aparut in ziare e de cacat. Asta e singurul lucru care l-am observat repetandu-se intr-un ciclu infinit in acest articol.

    • Dacă vrei să afli de ce ce apare în ziare e nasol fă o vizită pe la niște oameni care înțeleg mai bine fenomenul.

      Mulțumesc că ai observat că eu știu tot, că universul nu-mi ascunde nimic. E adevărat, nu mă miră revelația ta. Dar felicitări pentru spiritul de observație.

  13. Pingback: Copiii precoce | dorinlazar.ro

  14. Pingback: Căutînd experiențe | dorinlazar.ro

  15. Pingback: Ionuț Brădișteanu, realizările plimbărețului de la Antene | dorinlazar.ro

  16. Pingback: Ionuț Budișteanu, realizările plimbărețului de la Antene | dorinlazar.ro

  17. Pingback: ITSimplified: Mitul programatorului genial | dorinlazar.ro

  18. Nu vreau sa fiu rau, dar miros de la distanta criza varstei prin care trece autorul. Consider de departe ca articolul este subiectivist si automat il discreditez. Nu stiu ce varsta are autorul, dar clar ca trece prin criza pe care el insusi o descrie atat de bine la inceput. Nu stau acum sa il demontez strategic, am sa mentionez doar cateva chestii ce le consider importante.

    Cele 2 doctorate de care ai mentionat ca are adolescentul de 25 de ani nu au o baza reala. De fapt, cei mai multi inventatori si oameni celebri nu au terminat facultatea, desi probabil au facut niste cursuri. Gen Steve Jobs, Zuckerberg, Napster etc etc. Iar varsta de 25 de ani nu este una adolescentina.
    Exemplul cu Stapanul Inelelor este ireal de prostesc. Aia e o carte, e un basm, nu realitate. Plus, uite ce scrie pe wiki: Hobbits are considered to “come of age” on their 33rd birthday, so a 50-year-old hobbit would be regarded as entering middle-age. Exact. Asta inseamna 33 ani = sfarsitul pubertatii si 50 de ani = varsta adulta a noastra (35-40). Repet, 25 de ani nu e varsta adolescentina. E varsta de matur.
    Varsta inventiilor in IT este sub 28-30 de ani. Punct.
    Premiile Nobel nu se decerneaza automat dupa articolul / inventia / cercetarea respectiva. De fapt, Premiul Nobel se decerneaza autorilor deja batrani. Din cauza asta e media de varsta asa de mare. Se face inventia, articolul etc. Apoi trec cateva decenii pana cand se confirma prin experimente stiintifice, cand are impact tehnologic, cand chiar ajuta real si vizibil la ceva. Majoritatea descoperirilor de premiu Nobel (din cate cred eu) sunt, de fapt, lucrari de doctorate. Ca sa dau un exemplu recent, Higgs. S-a nascut in 1929, a facut ipoteza in 1960, s-a confirmat experimental in 2013, a primit Nobelul in 2013. Ipoteza a facut-o la 31 de ani! Cauta nitel matale varsta medie a descoperirilor ce au condus catre Nobel, nu cea din momentul decernarii.
    Nu vad nimic rau in a promova tinerii. Da, este umflat, este media, este celebritate, iar subiectii centrali sufera, intr-adevar, pentru ca nu sunt maturi sa gandeasca pentru ei. Malala mi se pare cea mai cretina specie posibila, fata aia e doar proasta care a avut norocul sa fie bagata in seama, desi multe fete ca ea platesc mult mai greu pt islam, gen viol + lapidare. Un om moare, dar ceilalti castiga, nu? nu mi se pare deloc gresit.
    Citatele sunt pur si simplu necorelate si idioate. de genul ce citesc eu cascand pe slide-uri la prezentarilor dasteptilor de HR managers.

    • Bună, din nefericire comentariul tău a ajuns de la început în spam și doar din noroc am reușit să-l văd înainte să golesc cutia de spam. Dar mă bucur, pentru că ridici niște lucruri interesante.

      1) Nu mă consider “subiectivist”. Subiectivismul, vei vedea, e un curent filozofic care neagă existența lumii obiective, însă eu nu fac asta. Am făcut-o undeva în vremea liceului, însă existența unor realități obiective nu poate fi pusă la îndoială. Sau, bine, poate fi pusă în context subiectivist, dar e o discuție fadă, pur filozofică.
      2) Cele două doctorate de care am vorbit nu au nici o bază reală, așa cum am explicat și eu în articol. Pe de altă parte vorbeam despre un ideal promovat în filme, nu de realitate.
      3) Inventatorii de care vorbești tu nu sunt inventatori. Steve Jobs nu e un inventator ci un maniac al marketing-ului. Zuckerberg e un tip care a scris ceva bucată de software. Departe de ideea de inventator. Napster e un program.
      4) Complicat cu vârsta de 25 de ani. Adolescența nu se termină când se termină pubertatea, și vezi că eu am extins ideea de adolescență (în acest articol și altele de pe blog).
      5) Invențiile în IT nu se fac așa cum crezi tu, ci cu echipe de oameni cu experiență. Punct. Iar vârsta “invențiilor” în IT nu e de sub 30 de ani.
      6) Higgs poate o fi avut 31 de ani când a teoretizat chestia aia, dar sunt destui alții care și-au teoretizat chestiile la vârste mai înaintate. Și dacă Higgs se retrăgea pur și simplu din activitate la 31 de ani e foarte probabil să nu fi primit nimic de genul ăsta. Munca susținută e cea care a fost premiată acolo, nu doar lucrarea originală.
      7) Nu e nimic rău în a promova tinerii, e doar interpretarea ta. Pe de altă parte, e nociv felul în care li se impune să își arunce copilăria la gunoi pentru a teoretiza la 31 de ani chestia care le va aduce Nobelul.
      8) Nu știu despre ce citate vorbești, dar mi-e clar că nu ai înțeles foarte multe din articol. Ai sub 30 de ani? 🙂