Final de campanie electorală, 2014

Începând de mâine o să putem vorbi și despre altceva decât politică, dar până atunci lucrurile încă mai ard, și merită notate aici de dragul istoriei personale.

A fost o campanie grea, în care am avut parte de un super-răufăcător de serial american1)Ponta are un moment în care îl copiază la literă pe eroul serialului House of Cards, momentul în care aruncă în derizoriu o discuție care începuse să devină dificilă pentru el introducând-o în discuție pe soția lui. Moment în care își acuza adversarul de tacticile pe care el le-a folosit în această campanie și un candidat care a refuzat să se bage în mizeria politică autohtonă, punând sub semnul întrebării dorința lui de a învinge într-un joc în care doar cel mai murdar câștigă. Am două întrebări pe care mi le pun la final de campanie, întrebări la care încă nu am răspuns.

Cum poate să voteze cu Ponta cineva care l-a urât pe Băsescu pentru felul mizerabil în care s-a implicat în zone politice în care nu ar fi trebuit să se implice? Ponta îl copiază pe Băsescu la indigo, în absolut orice spune și face.

Cum poate să voteze cu Ponta un creștin ortodox? Să nu furi și să nu minți sunt două precepte de bază ale creștinismului. Chiar atât de mult am căzut în patima fariseismului?

Trebuie să recunosc că nu mi-a plăcut prima seară de dezbateri. Un Iohannis prea molatec, aproape gângav când îl comparam cu volubilul Ponta. Mi-a luat un pic să înțeleg înțelepciunea comportamentului lui Klaus Iohannis, chiar dacă nu sunt neapărat de acord cu el. Dar neamțul este primul prezidențiabil major care vine în fața României și nu se compromite printr-un comportament extrem, semn că ar vrea să continue să facă politică și peste câțiva ani de-acum încolo. Ăsta este motivul pentru care nu a recurs la minciună 2)din afirmațiile majore din prima dezbatere, Ponta a mințit în proporție de cam două treimi, pe când Iohannis nu a mințit deloc, și tot ăsta e motivul pentru care a refuzat un concurs al ochilor scoși la Antena3, unde ar fi fost cercetat la patriotism cu recitat de Deșteaptă-te române. Nu că ar fi ceva rău, dar nici măcar patriotul mândru că e român care a fost pregătit din timp de băieții de la antene nu a fost în stare să recite prima strofă fără greșeală.

Rămân profund dezgustat de nivelul minciunilor turnate de campionul voturilor furate. Nu că este ceva neașteptat, purtătorul de biblie a mințit constant în timpul mandatului său de prim-ministru. Oamenii de la Hotnews au identificat 55 de minciuni majore din timpul mandatului; numărul minciunilor din campania electorală cred că ar dubla situația. Votul din diaspora e iarăși o problemă. Românii nu pot organiza decât două cabine de vot pentru toată Bavaria. Iată, în schimb, cum arată o secție de votare pentru cetățenii turci din Germania.

Sunt câteva semnale îngrijorătoare în viața politică românească. Discursul politic al lui Victor Ponta alunecă destul de rapid înspre extremism. Cooptarea în campanie a lui Corneliu Vadim Tudor (cel care îl atacase cu câteva săptămâni înainte și o jignise și pe Daciana “300-milioane€” Sârbu), discursul extremist anti-adversar 3)“vreau o țară fără Băsescu și fără Iohannis”. Cum? Nu e prima oară când Ponta sugerează eliminarea fizică a adversarilor, lumea uită de episodul din tabăra TSD când a vorbit de executarea lui Băsescu și ieșirile autocratice de baron pe moșia proprie, inspirate din aroganțele lui Năstase, toate acestea mă fac să cred că ne așteaptă adâncirea în mocirla extremismului. Deja au apărut la suprafață intențiile adevărate ale PSD-ului, cu demolatul cotei unice și supra-impozitarea caselor, în ciuda minciunii sfruntate a tovarășului Ponta: “nu voi schimba cota unică”. Mai sunt și semne că ne întoarcem în epoca Năstase4)vă mai amintiți de Mugur Ciuvică, arestat abuziv de Năstase pentru Armaghedon 2? El nu-și mai amintește, suferind de sindromul Stockholm, dar noi putem să ne reamintim, cu primii jurnaliști chemați la poliție să dea cu subsemnatul pentru că au pus pe Facebook informații neplăcute urechilor lui Ponta. Vedeți dumneavoastră, mi-e imposibil să recomand altceva decât votarea adversarului lui Ponta. Cum aș putea recomanda ca președinte pe cineva care are de gând să mă cheme să dau cu subsemnatul pentru că mi-am exercitat un drept constituțional?

Întreba Vali dacă vrem un președinte slab doar ca să nu iasă Ponta. Răspunsul cel mai simplu ar fi: “da, doar ne-am săturat de președintele puternic Băsescu, nu?”. Răspunsul meu e mai simplu: prefer un președinte care nu intră în groapa cu noroi. Iohannis a reușit chestia asta, și de-asta o să aibă votul meu. Nu votez anti-Ponta, votez pro-Iohannis. Cum spuneam și zilele trecute, la tura asta de alegeri am avut doi candidați în spatele cărora m-aș fi putut pune fără niciun pic de rușine. Unul singur a rămas în joc.

Și acum o ultimă întrebare, pentru cei care au terminat acest articol de citit și totuși vor vota cu Ponta. Dacă ai facultățile necesare pentru a citi un articol atât de lung ca ăsta, cum mama zmeului poți vota pentru un mincinos venal, un mitoman de carieră, un individ care a dovedit în nenumărate rânduri și prin anturajul său că se va înscăuna pentru a te fura? Explică-mi în zona de comentarii. Accept tăcerea ta ca acord tacit că ești un om falit din punct de vedere moral.

Ar mai fi multe de spus însă o să le las pentru eventualitatea în care va ieși Ponta. Despre mizeriile astea nu îmi face nicio plăcere să scriu, dar cu Ponta președinte mi-e teamă că aceste mizerii vor trebui abordate ca o necesitate morală.

NOTES   [ + ]

1. Ponta are un moment în care îl copiază la literă pe eroul serialului House of Cards, momentul în care aruncă în derizoriu o discuție care începuse să devină dificilă pentru el introducând-o în discuție pe soția lui. Moment în care își acuza adversarul de tacticile pe care el le-a folosit în această campanie
2. din afirmațiile majore din prima dezbatere, Ponta a mințit în proporție de cam două treimi, pe când Iohannis nu a mințit deloc
3. “vreau o țară fără Băsescu și fără Iohannis”. Cum? Nu e prima oară când Ponta sugerează eliminarea fizică a adversarilor, lumea uită de episodul din tabăra TSD când a vorbit de executarea lui Băsescu
4. vă mai amintiți de Mugur Ciuvică, arestat abuziv de Năstase pentru Armaghedon 2? El nu-și mai amintește, suferind de sindromul Stockholm, dar noi putem să ne reamintim

Comments

Final de campanie electorală, 2014 — 1 Comment

  1. Se repeta aceiasi poveste ca de fiecare data. Mergem sa votam un individ care nici macar la nivel declarativ nu ne reprezinta. Cum pot vota eu pro-Ponta sau pro-Ionannis din moment ce nici unul dintre ei nu sunt nici pe departe atractivi pentru noi cei care muncim legal, producem ceva, platim taxe,etc. A zis vreunul din ei ceva concret despre stimularea mediului de afaceri, despre reducerea birocratiei ? Exista masuri concrete pentru reducerea evaziunii fiscale ?

    Nu pot fi PRO- cand observ ca subiectele principale sunt niste lozinci populiste . Am inteles, asta vrea marea masa a celor care chiar ies la vot sa auda: pensii si salarii (din ce bani nimeni nu se intreaba); arestari si mult circ.