Fly on the windscreen

Acesta e probabil cel mai ‘întîrziat’ review la ceea ce a fost concertul Depeche Mode în România. S-ar putea spune foarte multe despre acest concert… Un concert cu adevărat de neuitat, și, da, am fost la 1 metru de Dave Gahan himself (bine, eu eram în mulțime, el pe scenă. Haide, nu 1, să fie 2.

DM probabil e trupa pe care am ascultat-o de cînd eram mic – de fapt e primul exemplu de muzică modernă pe care l-am adoptat și cu care am crescut… și pe care nu l-am abandonat. DM pentru mine a început cu o casetă pe care Radu (un prieten) o avea, nu se știe de unde, cu albumul Violator. Care mulți zic că este cel mai bun album al lor.

De atunci, de pe cînd lumea se împărțea în rapperi, rockeri și depeșari, care se încingeau la bătaie de fiecare dată cînd se întîlneau, ascult Depeche Mode.

Ce este remarcabil la ei este că au fost de fiecare dată în stare să scoată albume care nu sunt copii idioate după cele anterioare. Au rămas originali, unici… și dap… i-am văzut în sfîrșit în România la un concert – un concert magnific, din punctul meu de vedere.

Un singur lucru l-a împiedicat să devină no. 1 în topul tuturor concertelor la care am fost. După cei care au cîntat în deschidere a durat cam o oră pînă au intrat în scenă ei. E păcat… mai ales cînd aștepți de cîteva ore bune. So… topul pînă acum: 1) Faithless 2005 la Arenele Romane și 2) DM 2006 pe Lia Manoliu.

Pentru cei care nu au văzut concertul: da, ați pierdut foarte mult. 🙂 Too bad for you… I’ve just had my complete DM experience.