Greșeala de logică a lui Cabral

Ieri a fost Webstock, conferința de social media. Prima prezentare din Webstock a fost o prezentare supărată a lui Cabral în care ne-a explicat că ‘Blogosfera s-a bășit’. Deși Nico a încercat să îndulcească exprimarea (s-a bușit), ieșirea lui Cabral a fost destul de dură dar oarecum justificată. Zic oarecum, pentru că de fapt ajung să cred că ne-a plăcut mai mult să îl auzim pe Cabral cum ne beștelește decît să procesăm un pic ce zice și să realizăm că de fapt el nu are neapărat dreptate.

În principiu, Cabral a spus că blogosfera e pasivă. Așteaptă subiecte servite de alții și nu face nimeni ‘pasul în plus’. Și a dat un exemplu: Ghiță Ciobanul, despre care el nu credea că există și e pe bune (eu nu știam că există, deoarece nu dau prea des drumul la Tv). În cele din urmă, explică Cabral, a trebuit el să se urce în mașină, să își ia riscul să conducă pînă la Sibiu, să îl cunoască pe Ghiță Ciobanul lui Vodafone și să vadă dacă e pe bune.

Și aici, la prima vedere, parcă îți vine să zici alături de el: “da, mă, are dreptate. De ce nu a putut să facă un blogger chestia asta?

Păi aici e problema. Că un blogger a făcut chestia asta, și bloggerul ăla se numește Cabral. Că și Cabral e parte din blogosfera care s-a bășit (în propria lui exprimare), și chiar Cabral e cel care a mers să investigheze.

Și mai e o treabă. Vorbim de expunere. Poate că Cabral nu a fost singurul care s-a dus acolo să-l cunoască. Poate că, neștiut de nimeni, s-a dus și mult mai celebrul fishilică (vă mai amintiți de el?). Și poate fishilică a scris. Și poate că fishilică a confirmat că Ghiță Ciobanul există, și poate că cititorii lui fishilică nu au considerat că e genul de chestie pe care să o dea mai departe. Și atunci ce te faci? Că tot Cabral, vedetă Tv și blogger, trebuie să meargă să confirme pentru toți că Ghiță Ciobanul există (apropos, habar nu am dacă există, cine e și nici nu mă interesează).

Bun, și-atunci care e soluția? Fishilică (care probabil că nu s-a interesat de acest subiect) nici măcar nu s-a gîndit că ar putea deveni o vedetă publicînd un articol despre Ghiță Ciobanul. Nu a scris despre asta, ci a continuat să publice poezie algebrică, spre deosebire de Cabral (nu îi citesc pe niciunul din ei pentru că nu simt că aș avea subiecte comune de discutat cu ei). Fishilică probabil nu va scrie niciodată despre Ghiță Ciobanul. Dorin Lazăr nici atît – el neurmărind reclamele de la televizor.

În prezentarea lui, Vali a spus la un moment dat că sunt prea puțini bloggeri influenți. Sau, mai exact, că sunt aceiași bloggeri. Acolo e de fapt problema lui Cabral – a înțeles că el e unul din aceiași bloggeri, și a înțeles că el nu poate să facă toată munca pentru tot ce numește el blogosferă. Și, mai important, e frustrant acest lucru. Și a decis să-și verse frustrarea într-o prezentare pe care bloggerii au aplaudat-o pentru că ‘hey! Cineva ne bagă în seamă!’.

Și acest articol ar fi unul steril dacă doar aș arăta cu degetul la Cabral, și aș spune: “hă hă, uite că ai greșit”. Real, chiar dacă avem de-a face cu o greșeală de logică, cadrul general în care se plasează afirmația lui Cabral e corect. Nu există blogosfera de care ar fi nevoie pentru a descoperi următorul Ghiță Ciobanul, dacă e real sau nu. Blogosfera aceea antrenată social.

Problema e cea de definiție de blogosferă. Blogosfera, așa cum e definită acum, e mult prea inclusivă. În ea apar poeziile lui fishilică (habar nu am dacă fishilică publică poezii), apar ratonii Andressei (care să nu uităm că e printre cele mai influente bloggerițe), și apar mult prea multe bloguri de persoane de PR, Marketing, care în general au ceva de vîndut sau reprezintă pe față sau nu o companie. Cabral (și nu numai, oricine) o să o citească pe Andressa, o să citească toată gașca de PR și de marketing, și o să se piardă acolo într-o suită de evenimente sterile, organizate ei între ei. Nimeni nu o să-l citească pe Dorin Lazăr, pe Manuel Cheța sau pe Alex Trofim (e drept, ei sunt din Brașov, acolo ca să îți bagi șușanele publicitare costă). Cînd eu vorbesc despre niște indivizi care deversează apă stătută în mijlocul Brașovului istoric, cînd Manu vorbește despre Raspberry Ketone, cînd Sorin Jitaru întreabă Poliția despre consumul de droguri prin Brașov (și nu i se răspunde), nu o să apară prea mulți privitori. Și și noi suntem parte din blogosferă.

Și acum vine problema: Cine citește blogosfera românească? Pentru că am teribilul sentiment că blogosfera românească e împărțită în mici comunități în care oamenii se citesc între ei – iar cei din București au impresia că sunt citiți de mai mulți (ei fiind mai mulți oricum). Și că puținii care sunt citiți prin toate părțile țării apar prea des cu cruci pe facebook de fiecare dată cînd au o opinie diferită de bunul simț al melteanului comun.

Așadar, pe scurt, ca să nu lungesc inutil articolul: Cabral probabil nu citește blogosfera sibiană. De-asta a fost nevoie să ajungă el acolo să vadă cine e Ghiță Ciobanul. Și problemele pe care eu le identific sunt cam așa:

  1. Nu există o blogosferă activă social, implicată social
  2. Blogosfera e de fapt o reuniune de mici sfere care interacționează prea puțin.
  3. Mai mult, sferele locale sunt citite mai mult de către cei care fac parte din acea sferă. Ele nu au cititori – au doar contribuitori, dar sunt în general grupuri care nu au impact și nici recunoaștere nici măcar la nivel local.
  4. Prea mulți dintre cei considerați influenți sunt nișați (PR + marketing e o nișă) sau pur și simplu neimplicați social (vezi ratonii).
  5. La fel, mulți dintre cei considerați influenți sunt de fapt influenți din cauza unor surse alternative. Cabral e cunoscut pentru că are prezență pe sticlă. Tudor Chirilă are din punctul de vedere al zelist cel mai citit blog (asta cînd zelist nu decide să pună Umbrela verde, site-ul despre care nimeni nu știe că există, pe primul loc). Pe Tudor Chirilă nu îl citește nimeni pentru că opiniile lui sunt valoroase, pentru că nu sunt. De fapt, Tudor Chirilă are doar blog în caz că vreo adolescentă și-a uitat empetreiurile cu Vama, să aibă de ce plînge. Deci nexam – Tudor Chirilă e citit că a făcut două piese faine acum mai mult de 10 ani și cam atît. Și asta se întîmplă cu marea majoritate.
  6. Cu alte cuvinte, 90% din ‘blogosfera’ citită sunt fie oameni care sunt citiți că fac ceva interesant altundeva, fie sunt PR & marketing (și toată lumea vrea să facă bani din Internet, dînd numa’ click-uri).

Există soluții? Nu prea văd. Nu există o clasă medie – fie avem oameni cu maxim 100-200 de unici pe zi, fie avem oameni cu 5000+ de unici pe zi. Dacă vrem să ne raportăm la cei cu 5000+ ca fiind bloggerii de top care dau rezultate, atunci trebuie să ajungem cumva la o masă mare de oameni care au 2000-3000 de unici pe zi. Cum facem asta?

Habar nu am. Habar nu am, pentru că din punctul meu de vedere, 5000 de unici sunt puțini. 5000 de oameni sunt fix atît – 5000 de oameni, nici măcar un cartier al Brașovului. Pentru că oricum am întoarce noi lucrurile, blogosfera românească e firavă, și la top, și la coadă. E irelevantă din punct de vedere social, după cum bine a observat Cabral, și, cred eu, nu o citește foarte multă lume.

Așa că trebuie să trecem, ca blogosferă, printr-un proces de reeducare. Poate avem nevoie de niște agregatori de încredere – oameni care să selecteze lucruri interesante din blogosferă, și să le pună să le vadă și ceilalți. Și pînă acum singurul care are un proiect de genul ăsta serios, care chiar are impact (impact pe care îl simt și eu ocazional) e mult-înjuratul Vali, cu știrile zilei. Din blogosfera românească e singurul blogger despre care știu eu să educe bloggerii și să și îi sprijine, cu acest proiect. Poate voi mă puteți contrazice, și-mi puteți arăta alte surse similare.

Irina Margareta Nistor spunea proverbul ăla dintre actori, cum că ‘nimic nu e mai dulce decît carnea de coleg’. Cabral a mușcat cu multă plăcere și înverșunare ieri. Are dreptate. Nouă ne-a plăcut să fim mușcați. Întrebarea e: Cabral, ce să facem să creștem blogosfera ca expunere? Să nu ne mai citim noi între noi, să nu ne mai lovim noi între noi, ci să ne facem cît mai vizibili?

Așa-i că e greu de dat un răspuns? Oricum, întrebarea nu e numai pentru Cabral. E pentru noi toți.

PS: Dacă totuși Cabral o să ajungă să citească această prea-lungă-postare și reușește să treacă de sentimentul că l-aș ataca (sper că e evident că nu o fac), mai am o sugestie. Am scris de multe ori despre importanța diacriticelor, și a diacriticelor corecte. Îi sugerez să înceapă de la filmulețul lui Cristi Adam despre cum să-ți pui diacritice pe Windows 7. Pentru că așa cum a arătat experiența, eu sunt un ‘băsist jegos’ și nicidecum un ‘basist jegos’ cum pretinde tot internetul – deși mi-ar plăcea foarte mult să învăț să cînt la chitara bas.

PPS: Cristian Manafu mi-a clarificat percepția asupra bloggerilor brașoveni la Webstock. Îi mulțumesc și am retractat porțiunea care se referea la acel aspect. Asta nu înseamnă că lucrurile spuse în legătură cu ‘brașovenii vs. restul lumii’ nu rămîn valabile, dar acelea sunt deja alte discuții.

Comments

Greșeala de logică a lui Cabral — 25 Comments

  1. „(asta cînd zelist nu decide să pună Umbrela verde, site-ul despre care nimeni nu știe că există, pe primul loc)”

    Corecție: Umbrela verde e site-ul despre care prea puțini știu că NU există. Ca să citez pagina de web la care mă trimite zelist, „This Account Has Been Suspended”

    • Ah, vrei să zici că cel mai citit website din blogosfera zelist a fost suspendat??? Se pare că i-a făcut lumea prea mult trafic, au vrut prea mulți să citească Umbrela Verde. 🙂 Succesul i-a dat gata!

  2. A, dar astea se stiu. Sunt sigur ca Cabral a vorbit din ceea ce vede in Bucuresti, in bula locala. Nu mi-am batut capul cu asta pt ca ce a zis el sunt deja stiute de mult timp. Cand esti intr-o blogosfera locala in care tu pui bani de campanie si de crearea a ceva cultural (Brasovul, atunci si acum) vezi lucrurile ceva mai aproape de oameni si ceva mai departe de univerul pr&mkt.

    Un lucru e bun: a vorbit despre blogosfera. Era grav daca nu avea despre ce blogosfera sa vorbeasca.

    Legat de reclama Vodafone: who cares? Reclamele sunt reclame si oamenii nu le cred. Se uita si vad ca e un serviciu nou sau un pachet nou si pleaca mai departe. Care blogger normal la cap se duce sa investigheze reclame?!

    Te duci si faci asta daca ai blog nisat pe investigat reclame, nu cand tu scrii despre toate cele sau nu te intereseaza domeniul reclamelor.

  3. Fără să crezi că te atac, la partea cu blogosfera împărțită în sfere, ai descoperit apa caldă.

    Eu, un blogger fără vizibilitate, spun asta de ceva ani. Ba chiar am spus-o și celor ce se numesc „a-listeri“ și știi ce reacții am primit? Fix nici măcar una! Pentru că nu poți spune public, ca mare blogger ce stoarce bani de la agenții, că blogul tău e citit de aceiași oameni pe care aceleași agenții îi plătesc.

    Nu e nevoie de lideri în blogosferă, e nevoie de un grup unit. Dar mai e mult până departe…

    • Nu cred că se îmbată nimeni cu apă rece – lucrurile astea sunt știute. Sunt puțini oameni care reușesc să colecteze oameni din afara scriitorilor de bloguri – aceia sunt relevanți în ‘blogosferă’, aceia au rezultate. Punct.

      Nu e nevoie de grup unit. Și Partidul Comunist a fost un grup unit, și nu e o treabă de invidiat. Altfel ne trezim că facem un grup de oameni ce scriu numai la comandă, și-i dăm numele de ‘blogal initiative’ sau ‘Jurnalul Național’ – depinde pe ce publicăm.

  4. Dorin, n-ai inteles nimic. Ai batut apa in piua cu Ghita, cand ala sa fost un exemplu fugar.
    Daca atat ai inteles, ce ai expus aici, atunci ai dreptate, greseala e a mea, dar nu-i de logica ci de “expose”: n-am stiut cum sa spun astfel incat si tu sa intelegi.

    In articolul tau vad frustrarea ca nu esti din Bucuresti, ca nu ai altceva pe care sa se bazeze brandul tau personal, ca nu te simti atat de influent pe cat tu consideri ca ai merita.

    Si iti spun astea fara sa ma infierbant, ca nu ma ia capul la anii pe care-i am daca-mi spune cineva ca gresesc.
    Am citit ce-ai scris, am trecut prin filtrul logic (cat o mai functiona si-al meu) si-am concluzionat ca ce spui tu ajunge sa se bazeze pe “aia e vedete, de-aia e cititi”.

    Tu ma corectezi ca “Uite, blogosfera a facut ceva in cazul Ghita, pentru ca chiar el s-a dus acolo si el e parte din blogosfera”. Da, suna a argumentatie.

    Doar ca trunchiezi ansamblul si ajungi la un sofism plictisitor. Pentru ca eu am spus ca timpul de reactie al altora a fost la pamant. Mai ales al celor din Sibiu.

    Ce este, insa, cel mai incorect in ceea ce sustii este ca vorbesti, asa cum spuneam si mai sus, de “cazul Ghita” de parca de asta era vorba. Eu am vorbit despre alte cateva exemple. Si erau exemple, nu erau cazuri de discutat, din exemplele respective se contura o imagine de ansamblu.
    Desigur, daca le luam pe rand cineva a scris si de Rosia, cineva a scris si despre marsul celor 5.000 de biciclete, altcineva a scris si despre cainii comunitari… da, cate cineva a scris, dar nu noi, vorbind din punct de implicare al breslei/comunitatii.

    Si-apoi incepi cu o lista cu fishilica (inainte sa aiba pretentia sa fie citit, un blogger trebuie sa faca, si-are multe de facut. Ca-ti faci blog nu ajunge sa ai pretentii.), cu Manuel Cheta (n-am nimic cu omul, il respect la fel ca pe oricare altul, dar nu voi citi niciodata pe cineva care scrie “Dobitoaca asta ordinară minte ca o hienă jegoasă.”.), si alte exemple.

    Desigur, fiecare cu valorile si cu alegerile lui. Desigur, ne putem alege sa ne manifestam cum vrem.
    Dar, desigur, trebuie sa ne si asumam ca alegerile noastre sa nu fie cele mai bune, si-atunci nu putem avea pretentii sa fim cititi/bagati in seama/ajutati.

    Da, sa ne asumam… asa cum mi-am asumat eu ca vorbele mele de la Webstock sa provoace si un post ca al tau.

    Cat despre intrebarea ta: “Cabral, ce să facem să creștem blogosfera ca expunere? Să nu ne mai citim noi între noi, să nu ne mai lovim noi între noi, ci să ne facem cît mai vizibili?”… despre asta a fost Webstock 2013. Si cel din 2012, 2011… si tot asa.

    Sfaturi se gasesc pe toate drumurile, dar ca sa asimilezi ceva e mai bine sa asculti si sa incerci sa intelegi, nu sa te chinui sa gasesti un nod in papura si sa ataci acolo.

    Cumva… asa, putin… cum am facut eu cu postul tau.

    Zi buna.

    P.S. Mai e o chestie misto… daca tu n-ai auzit de mine nu e vina ta, e vina mea, ca n-am fost in stare sa ajung la tine.
    Atunci cand vizualizezi problemele lui fishilica, X, Y, Z, incearca un exercitiu de imaginatie si vizualizeaz-o, macar o data, si asa cum spun eu. Garantez ca ajuta.

    • @cabral Salut, și merci pentru răspunsul prompt.

      În primul rînd, să scot lucrul ăsta de pe masa discuției: nu trăiesc din blog, și brandul personal, cel relevant pentru mine din punct de vedere al carierei, CV-ul meu, dacă preferi, are cu totul alte coordonate decît acest blog. Sunt programator, iar ca programator vorbesc pentru mine proiectele la care am lucrat și la care lucrez. Ele sunt irelevante pentru dorinlazar.ro. Am făcut separarea în mod intenționat.

      De aceea sper că înțelegi că o să ignor ce spui despre frustrările mele legate de faptul că sunt în București: Sunt în Brașov, și e de o mie de ori mai bine decît dacă aș fi fost în București. Există și dezavantaje, dar ele nu au de-a face cu faptul că nu intru în mixul social (inclusiv social media) care e Bucureștiul. Și cu asta am zis tot despre subiectul ăsta.

      Nu spun despre tine că lumea te citește numai și numai pentru că apari la televizor. Spre deosebire de alții ai luat blogul în serios. Nu sunt în măsură să judec mai mult calitatea ta de blogger, de vreme ce nu te urmăresc.

      Și evident, știu de tine de pe vremea cînd dădeam drumul la televizor. Acest lucru nu e atractiv pentru mine – ce faci ca televiziune nu intră în zona mea de interese, așa cum nu te interesează nici pe tine foarte tare abilitatea mea de a scrie cod în C++ sau C#. Am însă un avantaj. Știu de tine, și tu ai fost practic primul care mi-ai vorbit. Din păcate nu am prins întreaga prezentare – mai corect ar fi fost să fiu prezent la webstock și să-ți dau acest răspuns acolo. Din păcate nu e o prioritate mesajul tău, dar mesajul tău mi se adresează.

      Sigur, spui că exemplul cu Ghiță e mai puțin relevant, poate. Am bătut apa în piuă pentru că nu avea sens să dezbat întregul tău discurs – cred că totuși am înțeles foarte clar că blogosfera te nemulțumește. Acest lucru nu e invalidat de faptul că mi-am centrat demonstrația în jurul lui Ghiță. Mai mult, titlul acestui articol e ‘Greșeala de logică a lui Cabral’ – deci permite-mi să mă concentrez asupra acestei greșeli de logică, în care beștelești blogosfera fiind parte din ea.

      Tu spui că problema e timpul de reacție. Eu am aflat de Ghiță cu cîteva zile înainte de webstock, și nu mi s-a părut altceva decît divertisment imbecil dintr-o reclamă. Nu m-a interesat foarte tare subiectul – nu-mi afectează viața, nu mi se adresează. Îmi ceri reacție mai rapidă? De ce aș avea o reacție rapidă pe un subiect care nu mă interesează, care nu are nici o legătură cu viața mea? Nu te desconsider pentru că pe tine acel subiect te interesează. Tu faci televiziune, și e foarte normal să te intereseze. Nu mă aștept să ai o reacție în momentul în care Bjarne Stroustrup prezintă noi feature-uri în C++14. Nu te aștepta să îmi pese de jobul tău. Îmi pasă de jobul tău doar în măsura în care îmi dă ceva în plus. În mod special, îmi pasă de jobul tău strict din punct de vedere tehnic – sunt mai interesat de mixerele din studio care procesează vocea ta, și de camerele de filmat decît de ceea ce faci tu. Și e absolut normal să fie așa.

      Diferența ar fi că tu te adresezi unui cîmp mai larg. Sigur, tu ai o altă viziune; ți se pare normal să tratezi problemele pe care le vezi ca fiind importante pentru toți cei care te ascultă. Nu a fost cazul la Webstock. La Webstock, probabil, sunt oameni care, ca și mine, știu foarte puțin despre Cabral, și nici nu au de ce să le pese. Asta e diferența: blogosfera are un alt criteriu de selecție decît audiența, care alege să-l vadă pe Cabral.

      Scriu blog de pe vremea cînd Manafu, Ciubotaru și Arhi își dădeau lepșe ca să le crească vizibilitatea. Am fost înaintea multora aici. Am făcut blog de mai multă vreme; blogul ăsta are la ora la care spun lucrurile astea 1034 de articole, din care vreo 500 sunt probabil inserturi muzicale de pe youtube și alte forme de divertisment, vreo 150 sunt articole tehnice. Restul sunt articole cu tentă socială, politică, educativă. Articole în care m-am implicat. Vocea mea a fost una din puținele care a rezistat în online de opt ani. Doar pentru că tu nu mi-ai auzit vocea nu înseamnă că ea nu există, și nu înseamnă că eu nu am făcut.

      Sper că ai citit despre experimentul Fishilica. Fishilica s-a lăsat de blogging în 2011 și deci nu avea cum să scrie despre Ghiță, despre Roșia Montană sau altceva. E unul din miile care au eșuat. E un exemplu bun, pentru că omul poate nu a vrut să aibă voce în online. Îl judeci pe Manuel Cheța în felul în care Antena 3 îl judecă pe Patapievici – după un citat scos dintr-un context mai larg. Desigur, ar trebui să-l cunoști pe Manuel Cheța ca să înțelegi contextul. E un om care învață. Manuel e un om care învață mai mult ca mulți alții, ascultă mai bine ca mulți alții și e un exemplu într-un fel în care ți-ai refuzat să cunoști. Nu știi nimic despre Manuel Cheța din 2005 (așa cum și eu știu foarte puține), și nu știi cum de a ajuns Manuel Cheța să fie un exemplu de folosit în această postare. Ți-ai refuzat un privilegiu în a cunoaște un om, și e ok – cu toții facem astfel de alegeri zi de zi.

      Însă nu știi nimic despre valorile mele. Îți e foarte greu să le judeci, nu mă cunoști. Din nou, ești în dezavantaj, dar chiar și-așa, nu trebuie să asumi că valorile mele sunt inferioare într-un fel alor tale. Nu mi-am permis să judec ce nu cunosc – am folosit exclusiv ce ai spus la webstock și minimul de context necesar pentru a-mi încadra explicațiile.

      Știi ce nu ai întrebat? Nu ai întrebat: “bă, doar vorba e de tine: ce ai de gînd să faci?” Aia ar fi fost singura întrebare încuietoare. Nu am scris articolul ăsta degeaba – și va fi continuat într-o postare viitoare. Și a considera postarea asta a mea ‘un găsit de nod în papură’ și ‘un atac’ ar însemna să consideri prezentarea ta de la webstock același lucru. Nu pretind în vreun fel superioritate morală și consider că întrebările respective, de la final, ni se adresează nouă tuturor. Pentru că, real, nu există o blogosferă și, și mai dureros, continuăm să ne amăgim cu termenul. Nu, există doar luptători izolați.

      Și așa și trebuie să fie. Cabral, ce poți să-mi spui de blogosfera din Statele Unite? Cum este ea unită? Cum e formată? În ce sens e coezivă?

      Nu cumva confunzi citizen-journalism cu ‘blogging’?

      Apropos de PS-ul tău: dacă scopul tău e să ajungi la mine, să aud eu de tine, atunci, bănuiesc, e un scop care servește foarte bine omul de televiziune Cabral. În fond, vrei să ajungi la mine pentru ca alții să îmi vîndă produse în pauzele tale de publicitate. Dar, Cabral, ajungi la o statistică, la o cifră. Nu ajungi la omul Dorin Lazăr. Vrei să îl cunoști? Vino să bei o bere cu el în Brașov. Dacă nu vrei, atunci scopul tău de a ajunge la mine a eșuat din punctul meu de vedere. Probabil și al tău, de vreme ce nu o să te urmăresc dincolo de acest dialog.

      La fel, eu nu vreau să ajung la tine decît cu cele două mesaje de mai sus. Primul, că nu există blogosferă (și poate că vrem să facem una) și al doilea, că ar fi util să folosești diacritice. Primul e o chestie care ar putea dura milenii, dar ce zici, accepți challenge-ul meu de a-ți educa viewership-ul să scrie cu diacritice?

      E un challenge din care avem amîndoi de cîștigat, fie și numai dacă încerci să faci schimbarea. Un pas înainte nu strică.

  5. Poate Cabral nu realizează că nu toţi bloggeri sunt vedete TV şi nu toţi au maşină şi bani ca să îşi permită o escapadă la Sibiu, doar ca să verifice o informaţie! 😀

    • Speculăm. Sunt sigur că știe lucrurile astea, eu cred că problema e în altă parte – și i-am și răspuns un pic mai sus. Eu știu mulți bloggeri din Brașov care ar fi făcut verificarea asta, dar nu benevol, precum Cabral, ci doar dacă Vodafone ar fi dat un 500 de euro de benzină. Că știi cum e, pentru un ban bun în plus mănînc și un pui fript, nu refuz.

      Cabral cred că reclamă lipsa citizen journalismului. Poate că asta e ceea ce lipsește blogosferei, mai știi?

    • Poţi face blogging civic/cetăţenesc pe gratis şi pentru comunitate şi cititori sau poţi face blogging corporatist/pişcotăresc pentru Vodafone ;şi cine mai plăteşte. Depinde ce obiective ţi-ai propus! 😀

  6. Pingback: N-am fost la Webstock da’ parcă am fost • alphablog.ro

  7. eu am doar o mențiune de făcut: nu poți clama lipsa de coeziune și alte asemenea și aproba comentariile unui jeg uman precum bădău. sau ale unui dobitoci precum dan tănăsescu. cele două nu se pupă una cu alta. eu nu pot aproba comentariile unor oameni care îmi mânjesc prietenii cu rahat. dar așa sunt eu.

    • Întotdeauna e greu cînd cineva nu e de acord cu tine, indiferent prin ce mijloace reușește să se exprime. Da’ ăsta a fost dintotdeauna defectul tău. Știu, superficialitatea e o hibă a ăstora trecuți de 30 de ani. Și eu o resimt deseori.

  8. fara sa intru in detalii, doar citind titlul lui Cabral, tind sa-i dau dreptate.
    bula bloggosferei se va sparge.

    • La ce te referi tu cînd spui ‘bula blogosferei’ – despre ce bulă vorbești, care a fost maximul?

      Și dincolo de faptul că nu prea știi ce e blogosfera și nici nu înțelegi de ce Cabral a ținut prezentarea AIA, AȘA cum a ținut-o și nici măcar nu prea știi ce a zis acolo – cum tinzi să-i dai dreptate?

    • bula social media. este o constatare “logica”, ca tot iti place tie sa apelezi masiv la ea.
      e mai degraba o constatare stiintifica, daca vrei, asa stau lucrurile cand vine vorba de tehnologiile emergente. constatarea mea nu e argumentata pentru ca nu fac parte din miscarea asta si mi-e greu sa stiu toate detaliile privind de pe margine.
      Gartner are niste studii in acest sens…
      nu dispera, socializarea nu va disparea, insa va lua alta forma. speranta mea e sa se intoarca acolo unde a fost. socializarea reala nu se face in fata unui ecran…

    • Bula social-media e o chestie paralelă cu blogosfera. Social media e folosit de bloggeri să promoveze conținutul, dar bula social-media e umflată de piariști & marketeri să facă mizerii, și de neaveniți să prostească oameni. Cu alte cuvinte, ai identificat fenomenul, dar nu se referă la mine, la bloggeri și la ce discutam aici. O ratare spectaculoasă, dacă ai fi fost pe teren – așa, în parcare, nu e nimic remarcabil.

      Social media nu are de împărțit nici cu socializarea, că nu ajută pe oameni să întîlnească alți oameni (acolo te referi la platforma facebook care, iarăși, nu e social media, ci o platformă pentru a face social media. Deci iar, ratare spectaculoasă.

      În rest, sunt de acord cu tine – doar că vorbești de cu totul altceva, despre ce eu nu am vorbit pe-aici. ‘Blogosfera’ și social-media sunt două chestii care coexistă, și cam atît.

  9. Pingback: A trecut și Webstock 2013 | Obisnuit.eu