Film: Hîrtia va fi albastră

Un film românesc care are un singur mare defect: are o poveste cutremurătoare, dar refuză cu obstinație să fie cutremurător. Filmul debutează cu finalul, reluînd apoi ultimele 12 ore din poveste. Începutul e șocant, tulburător, dar sfîrșitul nu mai impresionează pe măsură.

Nu știu dacă a fost un film bun sau rău. Mi-a plăcut atenția pentru detaliu, frustrarea și sentimentul de confuzie propagat peste tot în film. Atmosfera este bine recreată, detaliile sunt realiste și pe alocuri chiar savuroase. Singurul lucru care lipsește este finisajul… și niște personaje care să mă atingă. Vorba lui Dinică în Filantropica: „Smulge-mi o lacrimă”. Povestea are pe alocuri șansa să o facă, să smulgă lacrima. Eșuează însă în acest punct.

Altfel, reușit… Aș spune mai multe dar nu simt nevoia să fiu vorbăreț azi.