The Hobbit: The Desolation of Smaug

„Hobbit: Dezolarea lui Smaug” e cea mai nefericită traducere a titlului filmului lui Peter Jackson. Desigur, în ziua de azi nimeni nu își mai pune întrebări, ci se vinde un brand, iar brandul e „The Hobbit: The Desolation of Smaug”. Cu cît sună mai aproape în românește cu atît mai bine.

Așadar, primul spoiler: Smaug nu e dezolat, nici măcar debusolat. Smaug este un dragon.

Mai tot internetul e revoltat de faptul că Peter Jackson a făcut din Hobbit trei filme, și întotdeauna al doilea film e filmul care e ‘meh’. E necesar, dar nu termină povestea. Nimic neașteptat aici, însă trebuie să vă mărturisesc că ‘Ruina lui Smaug’ e un spectacol excelent, care merită gustat.

Peter Jackson își ia o libertate extraordinară în interpretarea Hobbit-ului. Adaugă personaje, adaugă tensiune, urmăriri spectaculoase, adaugă acțiune nouă și leagă Hobbit-ul de Lord of the Rings într-un mod mult mai natural. Reinventarea cărții lui Tolkien e necesară; Probabil și Tolkien ar fi făcut la fel dacă ar fi avut ocazia.

Se vede că în spatele Hobbit-ului se află o echipă creativă cu un apetit deosebit pentru detaliu. În ciuda tuturor protestelor, lungirea Hobbit-ului se face într-un mod natural, chiar plăcut, și se simte munca pusă în fiecare cadru, în fiecare scenă. The Hobbit e impresionant, și e un omagiu extraordinar adus cărții. Aștept, evident, cu mare nerăbdare încheierea seriei. Și vi-l recomand cu căldură: Merită. În ciuda lungimii, nu m-am plictisit o clipă la el, și finalul evident mi-a deschis pofta pentru ultima parte. Și da, mi se pare că partea a doua (ca și în cazul lui Catching Fire) e mai bună decît prima.