Homeschooling-ul nu e ceea ce credeți voi

O națiune cu WC-ul în curte s-a apucat să discute despre cât de bine sau rău e că Dana Nălbaru și cu Dragoș Bucur și-au scos copilul din sistemul de învățământ de stat și îi fac home-schooling. E amuzant poate și pentru că home schooling-ul nu e reglementat sau înțeles în România și, mai mult, învățământul în România e obligatoriu până la 10 sau 12 clase (nu mai știu exact). Și au început oamenii să se îngrijoreze. Problema lor? Copilul nu ar avea parte de suficiente interacțiuni sociale. „Mă gândesc doar la ce pierde un copil: interacțiunea, socializarea, competiția… În lipsa lor, va fi un introvertit, la limita handicapului” spune unul din contactele mele din Facebook, dl. Adrian Teacă (și am selectat replica dumnealui pentru că e reprezentativă și include cam toate părerile pe care le-am auzit).

Probabil interpretarea greșită vine de la faptul că „HomeSchooling” s-ar traduce prin „școlarizare acasă”, și drept urmare, rumânul obișnuit să iasă din casă doar la ocazii speciale și dacă e evacuat cu forța din apartament presupune că copilul va fi închis în casă. Mai mult, probabil oamenii presupun că vine un profesor și stă cu el într-o cameră în timp ce copilul se plictisește sinistru și urăște absolut tot ce i se întâmplă. În plus, presupunerile sunt că nu va interacționa cu alți copii, pentru că rămâne blocat în casă. În cazul copilului Danei Nălbaru mă îndoiesc că va fi cazul – homeschooling pentru el va însemna cel mai probabil călătorii și vizite prin muzee, va însemna interacțiuni cu alți copii care sunt educați la fel. Și, probabil, profesori mult mai buni.

Toată lumea insistă că sistemul de învățământ „la grămadă” e mult mai bun decât orice fel de educație ar putea primi acasă. Haideți să vă zic un pic despre mine, că și eu sunt un pic de home-schooled.

În ultimul an de grădiniță am refuzat să mă duc. Refuzul, extrem de violent, se datora unor palme primite de la educatoare, și maică-mea a decis că e mult mai înțelept să rămân acasă. În anul acela am „suferit” enorm, nu m-a bătut nimeni și ieșeam din casă și mă plimbam prin cartier când aveam chef – și când mă plictiseam citeam din cărțile din biblioteca de acasă. În clasa I-a citisem jumătate din seria Jules Verne (că atât achiziționaseră ai mei).

Când am intrat în clasa I-a, școala era locul unde mergeam să mă plictisesc. Nu aveam voie să citesc în timpul orelor, și vreme de luni întregi a trebuit să asist la 40 de oameni silabisind fiecare în parte. Școala nu a făcut foarte multe pentru mine – am devenit mai introvertit, neprimind suficientă atenție și fiind printre cei de la care așteptările au fost întotdeauna înalte – presiunea pusă pe mine de către învățătoare a fost de așa natură încât m-am închis în mine. A trebuit să rup prieteniile cu cei din cartier, și am legat alte prietenii noi, așa de strânse că nu mai vorbesc cu nimeni din generală din clasa a IX-a.

Fiecare oră era tortură. Orele de matematică, română, erau o plictiseală cruntă – eu făceam încă dinainte de școală calcule în miliarde, înmulțiri cu multe cifre, citeam fluent. În schimb, trebuia să-i ascult pe ceilalți cum silabisesc: „m, a, m, a, ma-ma, mama”. Școala m-a ținut în loc. Socializarea a fost minimală și competiția nu m-a pasionat niciodată: mi s-a spus că eram în continuă competiție cu Ioana, fata de nota zece a clasei, doar că mie nu-mi păsa de ce note are ea, și după ce am observat pe pielea mea cum „competiția” din clasă era aranjată nimeni și nimic nu m-a mai convins să fiu competitiv.

Practic, sistemul public de învățământ a însemnat pentru mine o regresie care s-a întins de-a lungul a 16 ani. Pentru mine a însemnat un constant pas înapoi, și cel mai probabil, motivul pentru care am realizat mai puține decât aș fi putut.

Sistemul public de învățământ pornește de la presupunerea că toți copiii trebuie să se dezvolte identic. Și nu e adevărat – nu numai că copiii nu trebuie să se dezvolte identic, dar nici nu o vor face. Unii au nevoie de mai multă atenție la scriere, alții la citire, alții la matematică. Unii au mai multă deschidere spre desen, alții spre muzică, alții spre calcule matematice. Unora le place mai mult franceza, altora engleza, alții îți zboară prin trei limbi străine, și, în fine, alții vor avea probleme de înțelegere de limba română.

Sistemul public de învățământ ar trebui să intervină acolo unde părinții nu-și permit să își crească copilul sau nu au timpul necesar. Și multă vreme, propaganda comunistă a enunțat că locul fiecărui om este la muncă vreme de 8 ore. Nimic mai fals, și societatea modernă ne arată că există încă femei care preferă să stea acasă. Și nu mă refer de țărani săraci, vorbesc de țăranii bogați, ăia cu mașini scumpe din București. De ce îi obligăm pe ăștia să-și trimită copiii în grija unor profesori care împart 50 de minute la 25 de elevi. Practic, în medie, copilul vostru va primi atenția unui profesor vreme de 2 minute pe oră. Repet.

2 minute pe oră. Pentru asta trimiteți copiii la școală, pentru cel mult zece minute pe zi. Da, există activități de grup, dar asta nu înseamnă foarte mult – mai ales când ai de-a face cu un sistem de învățământ sub-dotat.

Și acum, întrebarea: e bine că Dana și Dragoș vor să-și crească copilul acasă? Eu zic că da – angajații în sistemul de învățământ sigur nu o să fie de acord cu mine, dar nu îmi pasă. Tu nu ai vrea să faci ce e mai bine pentru copilul tău? Încă nu am văzut copil care în clasa a VIII-a să vorbească la fel ca tipul ăsta de mai jos – totul datorită sistemului de învățământ. Din contră, pentru mine sistemul românesc de învățământ a fost o piedică și un pas înapoi – coroborat cu niște profesori care nu au văzut că declinul meu școlar se datorează lor, nu capacității mele, și cu faptul că părinții mei nu au avut bani să-mi cumpere meditatori și să îmi cumpere locul în față la diversele activități.

Apropos, dacă învățământul românesc e așa grozav că nu e nevoie de homeschooling de ce fac profesorii bani din meditații? Ăla nu e home-schooling?

PS: Doar ca să clarific: nu cred că homeschooling e soluția pentru toată lumea. De fapt, mi-aș dori un sistem de învățământ public care să nu transforme homeschooling-ul într-o alternativă necesară. Nu avem acel sistem de învățământ, însă, și de-asta cred că decizia lui Dana și Dragoș e bună având în vedere situația actuală.

PPS: Am uitat să precizez: homeschooling presupune că la sfârșitul anului cineva autorizat verifică nivelul copilului. Nu e lăsat de capul lui vreme de 12 ani. Și să nu confundăm home-schooling-ul cu oamenii autodidacți.


Comments

Homeschooling-ul nu e ceea ce credeți voi — 118 Comments

  1. Eu și acum îmi aduc amintele „traumele” prin care am trecut datorită învățătoarei mele din ciclul primar, toate astea pentru că refuzam să îmi fac cruce și să spun rugăciunea înainte și după încheierea cursurilor. Știu, puțin off-topic, dar cred că mulți au trecut prin treburi din astea în urmă cu 15-20 de ani

  2. Problema e ca multa lume echivaleaza home schooling-ul cu modul in care erau educati copiii din unele familii nobiliare pe vremuri, singuri intr-o camera cu o guvernanta..

    • Dorin Lazar, te felicit pentru articol. Ma regasesc in el.

      Ca mama trecuta prin sistemul public de invatamant am ales sa fac homeschooling cu copilul meu. De ce? Pentru ca ii vreau binele mai mult decat i-l vrea statul. Ii doresc succesul si fericirea mai mult decat guvernul. Nu este deloc greu de facut homeschooling in Romania si nici scump cum se crede. Trebuie doar dorinta si dedicare. Este homeschoolingul pentru toata lumea? Nu, si nimeni nu a zis asta, este o alternativa educationala foarte buna, bineinteles. Era de asteptat ca acest fenomenul homeschoolingului sa ia amploare. De ani de zile parintii nemultumiti cer schimbare. S-au saturat de asteptat si au inceput ei schimbarea. “One family at a time” cum ar zice americanii. O sa tot auziti de homeschooling pentru ca nr. familiilor care o fac creste exponential.

      In rest, daca doriti sa stiti mai multe, daca sunteti interesati, a postat cineva mai sus unde puteti gasi informatii.

  3. Dacă îţi permiţi să angajezi profesorii la materiile de bac şi ce mai vrei să înveţe copilul, atunci nu văd o nicio problemă, mai ales că vacanţele le faci tu. Unii confundă socializarea forţată pe care o ai la muncă sau şcoală cu socializarea de bună voie. Copilul poate să fie înscris la diverse cursuri, activităţi de grup în continuare.

  4. În clasa I-a țin minte cum mă forțau să scriu cu mâna dreaptă, dar n-au reușit, tot cu stânga scriu. Nu văd de ce era așa de important să scriu cu mâna dreaptă.

    • Mi-s-a intimplat acelas lucru. Nu pot sa spun ca aceasta metoda nu a oferit avantaje pentru ca mai tirziu am reusit sa scriu si sa fac lucruri cu ambele miini. Totul depinde de cum creierul este “wired”. In mod normal daca un copil are predispozitie de a face lucruri cu mina dreapta va trebui sa fie antrenat sa scrie cu mina dreapta. Aceste persoane care folosesc partea stinga a creierului vor avea calitati in domenii care au de a face cu “logic” in matematica si alte stiinte. Cei care au predominanta partea dreapta a creierului vor predomina in activitati care au de a face cu creatie si arta. Din punct personal de vedere, pentru ca am fost “antrenata” in ambele hemisfere am devenit “proficient” in toate domeniile. A fost gresit ca profesoara sa predea un stil pentru toata lumea? Sigur ca da. Si cred ca a facut-o pentru ca este mult mai usor sa ii inveti pe toti la fel. Inca imi aduc aminte cind trebuia sa facem semne cu mina in aer sa reprezinte fiecare litera si trebuia ca toti copiii sa o faca in acelas timp si in acelas fel. In ziua de azi aceasta metoda este invechita si nu ar trebui sa se mai foloseasca. Explicatia ar fi ca nu beneficiaza copilul din punct de vedere psihologic atragind efecte negative mai ales pe plan emotional si adultii vor avea interpretari gresite despre potetialul de invatare a copilului deoarece antrenarea sa scrii cu mina “non-dominant” va lua un timp. Chiar daca un copil incepe si este incurajat sa scrie cu mina stinga, exista in educatia moderna alte modalitati prin care partea stinga acreierului poate fi educata.

  5. In cazul homeschooling-ului, cum se procedeaza apoi daca / cand copilul vrea sa intre la liceu sau facultate? Ma refer la cazurile cand se cere “diploma de BAC” sau alte birocratii de-astea.

    • se înscrie în clasa 12 şi dă ceva teste ca să dovedească că are cunoştinţele acumulate.Apoi dă şi bacul care e obligatoriu pentru facultate.

    • Mersi, Andrei. Deci e ok 1-11 acasa, 12 la liceu, Bac, apoi ce facultate alegi. Suna rezonabil.

    • Nu tine ironia prietene. Informeaza-te ca trebuie sa colaborezi cu un liceu sau scoala. Scoala umbrela. Ideea de baza e ca cine vrea sa faca va afla demersurile necesare, carcotasii vor carcotii pe net chiar daca nu au interactionat in realitate cu o astfel de problema.

    • Nu e nicio ironie. Ti-am multumit pentru raspuns, chiar nu stiam. Si nu eram ironic cu rezonabilitatea, chiar mi se pare ok. Nu m asteptam ca sistemul romanesc sa fie atat de permisiv cu asta, ma asteptam la niste restrictii mai mari.

    • Daca decizi sa iti educi copilul acasa, intr-un sistem in care nu exista reguli foarte bine stabilite pentru acest mod de educare, sugerarea mea este sa platesti un profesor sau profesori din cind in cind ca sa verifice ca ceea ce ii predai copilului este corect si se aliniaza cu cerintele programelor scolare pentru fiecare nivel. Dupa multe citirii despre realitatile sistemului de educatie din Romania inteleg foarte bine de ce parintii au ajuns sa considere educarea copiilor acasa. O alta sugerare este sa gasiti alti copii care vor fi educati acasa si depinzind de situatia financiara a fiecaruia puteti sa ii educati impreuna (anunt in ziar, Internet, prieteni, etc). In acest caz, angajarea acelorasi profesori va ajuta foarte mult chiar daca este numai pentru un timp limitat. Daca puteti, tineti legatura cu profesori online si cereti sugerari si explicatii in mod zilnic. De asemena, trebuie sa considerati cheltuielile care vin cu aceasta decizie (timp valabil, pregatire proprie, tehnologie, carti, etc.).

    • Cunosc din proprie experienta ca un copil care este initial “homeschooled” va trebui eventual sa petreaca citva timp intr-o scoala ca sa se obisnuiasca cu predarea diferitilor profesori, modul de predare al programei scolare si formarea de relatii cu alti copii. Aflati daca puteti sa il “homeschool” pe copil pentru toata durata scolii dar in acest caz trebuie sa luati in consideratie cu cit va inainta in virsta va gasi materiile din ce in ce mai dificile si va avea nevoie de expertiza unui profesor sau mai mult decit un profesor.

  6. Stim cu totii ca trebuie sa dai spaga invatatoarei ptr ” coronita”, atentii de tot felul si meditatii neaparat cu profii clasei copilului. O mizerie , o minciuna cu care se hranesc parintii.

    • Fetita mea e in clasa a II-a si nu a trebuit sa dau vreo spaga sau atentie pentru ceva. Eu nu zic ca nu se practica, dar sa nu generalizam.

    • Nu e chiar asa ! Copilul daca invata , invata , nu e nevoie de spaga ! Fiica-mea in anii de gimnaziu a avut doar premilu I si acum la liceu (care e un liceu de prestigiu) e la fel, a terminat cls. a IX si a X cu media 10 si nici macar nu-i cunosc profesorii, despre meditatii sau spaga nici nu poate fi vorba !!! Referitor la sistemul de invatare mai sus mentionat as fi pentru – nu esti constrans de un program fix si a studia materiile impuse, plus ca ai timp mai mult sa te ocupi si de alte activitati extrascolare !

    • Eu am plecat de mult din tara dar inca mai profesez. Sint atit de surpinsa sa aud ca aceleasi obiceiuri de acum cel putin 40 de ani inca mai exista. Am crezut ca intr-un “modern” sistem de invatamint parintii au ceva de spus. Toata lumea ii critica pe profesori si in acelas timp se asteapta ca ei sa isi faca meseria la perfectie. Din citirile mele am inteles ca inca mai exista o “bariera” intre copii, profesori si parintii care nu ar trebui sa existe pentru ca toate partile implicate au acelas obiectiv: educarea apropriata a copilului. Felul de comunicare este foarte important in educatie. Se observa o “frica” a parintilor sa interactioneze, sa intrebe, sa vorbeasca si sa afle de la profesori ceea ce se intimpla cu copilul lor in scoala. Toate articolele pe care le-am citit CRITICA vehement tot ceea ce este in relatie cu educatia in Romania dar nu am gasit UNUL in care profesorii incerc sa ofere explicatii sau sa creeze o linie deschisa si pasnica de comunicare cu toti cei interesati. De cite ori vorbiti sau ati vorbit cu profesoara intr-un an scolar si daca ati vorbit ati venit la un consent?

  7. Pingback: Reforma in educatie trebuie sa porneasca de la numarul de elevi

  8. Oricum, ramane un subiect controversat.. In state precum Germania sau Olanda homeschooling-ul e interzis (exceptand motive medicale), insa precis cei care vor gasesc portite pentru a ocoli legea..
    Oricum, is curios daca la noi chiar sunt suficienti profesori capabili sa faca asa ceva acasa la copil, pentru cei ce isi permit costurile.

    • Din păcate în Germania e greu și găsești porți deschise o singura fata cunosc pe care trebuiau sa ascundă de la naștere aproape ca sa poată face homeschooling acum are 22 de ani și e la facultate ei de 10 ani mai mult am stat în Germania decât în România și am auzit cazuri un de familia a fost nevoita sa emigreze în USA ca sa poată educa copii cum au vrut ei. Și asta după lunga chinuita și procese cu statul German. EU doresc cu toată inima ca sa se poată face homeschooling și aici

  9. Copilul meu e in sistem public de invatamant si asta nu m-a impiedicat sa duc copilul pana la 6 ani sa viziteze Mari muzee Europeene de arta, Istorie si stiintele naturii. Si in continuare fac si voi face asta cu copilul meu. Indifferent de “schooling-ul” ales , ea va veni ca o completare a educatiei parintilor ! Educatia academica nu Este o problema de ” a primi atentie ” . ” Datul si primitul de atentie ” Este se pare ce vor Romanii in deosebi!

    • *mari, nu Mari
      *europene, nu Europeene
      *istorie, nu Istorie
      *Indiferent, nu Indifferent
      *este, nu Este.
      *sunteți excesiv de generoasă cu spațiile din jurul punctuației.
      *românii, nu Romanii. Deși e o întrebare bună, oare ce doreau romanii? Știu că latinii aveau un sistem de educație foarte dur, doar un pic înmuiat de prezența instructorilor greci, mult mai elevați ca tehnică didactică.
      *îndeosebi, nu in deosebi.

      Acum, vă sugerez să-l duceți pe copilul dumneavoastră la muzee la o vârstă la care poate să și înțeleagă ce vede.

      Vă îmbrățișez cu stimă și simpatie.

    • Domnule Dorin Lazar chiar credeti ca nu stiu cum sa folosesc literele ???? Nu v-ati dat seama ca sunt greseli de tiparire ??!!! oricine foloseste un IPhone stie cum sunt setarile si sincer nici nu m-am oboist sa fac corecturile necesare pt ca nu contravineau intelesului propriu zis al cuvintelor si nici nu stricau intelesul frazei :….chiar ati gasit replici total neinspirate si deplasate de la subiectul respectiv. Faptul ca aveti un blog pe net nu va face un erudit, iar in alt fel, eu personal, nu va cunosc….decat de pe net . Copilul meu merge cu MINE peste tot si nu cu altcineva. Sa stiti ca am vazut acolo copiii si mai mici ca ea dusi cu clasa …si erau in system public de invatamant intr-o tara Europeana ( uite asa am vrut sa scriu si sunt sigura ca ati inteles cuvantul ) . Nu cred ca acei copii, daca vorbeau alta limba decat a mea, intelegeau si mai bine ce vedeau .Oricate bolguri ati scrie dvs si alti , sa zicem , scriitori moderi conteporani , ar fi o mare infatuare sa va imaginati ca sunteti formatori de opinii sau educatori in vreun fel al acestei natii …poate cu exceptia celor care chiar au un WC in curte.
      Mult succes in datul cu parerea pe net …eu am incheiat-o !! A fost prima si ultima data cand ma voi mai baga intr-o discutie alta decat profesia mea ! Singura dvs fraza care e perfect adevarata si care m-a facut sa va citesc articolul a fost exact prima …si cam atat . Este f multa exagerare in cuvintele dvs si imi dau seama cam ce vedeti dvs in jur. Imi pare rau pentru dvs …dar cred ca sunteti totusi fericit.

  10. Eu vreau solutii. Am vazut si am inteles ca sistemul nostru e varza. Dar, avand 3 copii nu voi putea face homeschooling, nu mi-as permite… Si ce solutii sunt? Waldorf sau mobtessori?

  11. ” De ce îi obligăm pe ăștia să-și trimită copiii în grija unor profesori care împart 50 de minute la 25 de elevi. Practic, în medie, copilul vostru va primi atenția unui profesor vreme de 2 minute pe oră. ”
    Esti varza rau de tot ! Cand dascalul preda o lectie, nu o preda unui singur copil, ci intregii clase. Cand pune o intrebare, cand rezolva o problema la tabla, etc o face antrenand intreaga clasa, nu doar un elev. A…ca tu te uiti pe pereti si nu esti atent, asta e alta problema.
    In alta ordine de idei, sunt multi care fac credite pt a-si trimite copiii la scoala, care e cat de cat “gratuita”. De unde sa plateasca ei pt ” home-schooling” , cum zici tu, chiar daca puteai spune mai romaneste scolarizare acasa ?

    • Știi că așa cum nici nesimțirea cu care îmi răspunzi nu e o chestie obligatorie, nici homeschooling-ul nu ar trebui să devină o treabă obligatorie.

      Nu, românii nu își fac credite pentru a-și trimite copiii la școală. Nu la școala gratuită. Încă nu am auzit de nimeni să facă astfel de credite, și chiar dacă ar exista, nu e un fenomen de masă. Dacă tu susții altceva, te rog, niște link-uri către niște studii, statistici. Sau e mai ușor să dai din gură?

    • “Practic, sistemul public de învățământ a însemnat pentru mine o regresie care s-a întins de-a lungul a 16 ani. ”
      Corect, am observat si noi asta. Inteleg ca dupa un liceu si o facultate absolvite, erai mai “nepregatit” ( sa nu zic altfel in nesimtirea mea ) decat inainte de a te duce in clasa I.
      Pentru link-uri si alte informatii a inventat un nene gugal-ul.
      Nu dau din gura, ci scriu. Observ ca-ti place sa corectezi.
      Deci inca o data, 50 min impartite la 25 de elevi egal 2 min pt fiecare elev !?? Haidi bre…

    • 2 minute pe oră în caz că au parte de un profesor dedicat. Nu, expunerea la tablă, discursul profesorului nu sunt „atenție acordată copilului tău”. Da, înveți chestii când e unul scos la tablă și verificat la lecție, adică atunci când i se verifică fix chestiile pe care le-a învățat acasă?

      Câți profesori nu vin și dictează prostii din manual? Câți profesori când problema nu e de manual? Îți zic eu, mulți. Mai mult de jumătate din cadrele didactice pică examenul de titularizare.

    • E cam trista remarca initiala, dar trecand peste, as vrea sa stii ca in Romania un invatator/profesor preda unidirectional, nediferentiat si de obicei pe un singur canal de comunicare, unor copii cu diferite tipuri de inteligenta, nivel de intelegere si asimilare…de aceea observatia ta “te uiti pe pereti si nu esti atent” e perfect adevarata: copiii se plictisesc, nu sunt motivati(consemnati in banci 5 reprize de 50min), mai ales ca acum ei acasa sunt stimulati de jocuri pe tablete, WII, X-Box, scoala e din ce in ce mai arhaica. In mediu urban unele scoli au achizitionat table multimedia, unii invatatori/profesori profita de Scoala Atfel sa faca mult doritele excursii in care se vede clar cat de “incarcerati” sunt copiii, dar si cat de dornici sunt de miscare si cat le lipseste libertatea. Nu vreau sa imi imaginez ce e cu adevarat in mediul rural, exceptand locurile unde primarii au renovat scolile cu bani din proiecte europene…Nu inteleg de ce ti se pare scumpa scolarizarea acasa, oricum multi parinti fac scoala dupa scoala ca sa se asigure ca copilul lor a inteles materia, cei care se simt depasiti la clasa a IV-a de analiza unui poem de Gellu Naum vor angaja un meditator la romana, cei care in clasa a V-a opteaza pentru copilul lor o clasa bilingva, angajeaza un meditator de engleza(exact pentru ca alea 2 min de 2 ori pe saptamana nu-l ajuta pe copil sa foloseasca corect do/does la interogativ sau sa foloseasca infinitivul scurt cu did la examen etc.) E scump angajamentul in scolarizarea acasa, in rest, parintele poate apela la companii umbrela care il pot ghida in proces pentru sume decente, dar timpul e cel mai scump, la fel cum scumpe sunt si afectiunea sau motivatia.
      https://youtu.be/BeEy7SkM26k

    • Pentru marea majoritate a populației în Romania (as zice 70%) e foarte dificil financiar să își țină copilul în școală (rechizite, haine etc..), deci meditatori sau home schooling sunt SF-uri în ziua de azi pentru foarte multi. România e mult mai mare decât upper class-ul din marile orașe.

    • Depinde cum definesti middle class – ca daca e dupa venituri, la 2000-3000ron/luna, cam greu.

  12. Domnule lazăr, nu sunteți un produs de homeschooling nici pe departe. Sunte-ti produsul wc-ului din curtea romanului! …v-au cam murit laudatorii după cum se vede, totusi am o curiozitate: va mai numiți si maior cumva?…

    • *Lazăr, nu lazăr.
      *Sunteți, nu Sunte-ti
      *V-au, nu …v-au (la începutul frazei nu se pune punctuație, că nu suntem la spaniolă)

      Nu, numele meu complet e Dorin Lazăr Obersturmbannführer, la dispoziția dumneavoastră.

      Cât despre lăudători, vă asigur că au murit mult după ce s-a încheiat suferința criticilor mei.

  13. Pentru cei care vă lăudați că sistemul de stat e ceva grozav, am o întrebare: Vreți un link la cum niște eleve snopesc în bătaie o altă elevă, un link către elevi de generală făcând sex, sau bând alcool, sau fumând, sau link-uri către clipuri cu elevi bătând profesori?

    Sau poate un link cu statisticile de la bacalaureatul 2014-2015-2016. Ca să vedem succesul școlar pe care îl garantează sistemul curent de învățământ.

    • Rezultatele examenelor sunt generate de scaderea dorintei de educatie a copiilor si /sau parintilor.Exemplele societatii arata ca obtii ce vrei fara scoala.Sunt profesor si ma rog de copii sa vina la orele de pregatire GRATUITE sustinute in scoala.Daca raman 10 -15 elevi din doua clase….e bine.Nu profesorii sunt de vina!Elevii nu vor sa citeasca,nu vor sa exerseze….Muzica ,suc,bani,haine,iubire(la clasa a9-a au iubit),se casatoresc la 16 ani,vin gravide la scoala gravide (pentru ca au drepturi),parintii nu vin la sedinte,unii nu stiu in ce clasa sunt copiii lor,etc.Va pot spune multe alte exemple.Discut cu ei ,incerc sa ii ajut ,nu primesc….adica te asculta si fac ce vor sau ce le impun parintii.Si cate v-as mai putea spune!Este infernal sa lucrezi in invatamant.Incepi cu a-i invata sa se imbrace,sa nu mai vorbeasca vulgar,sa nu mai fie violenti ,sa …..se spele…da ati auzit bine….Facem ore de specialitate,ore de dirigentie,activitati de toate neamurile si scriem tone de hartie cu dosare ,portofolii,etc.Suntem profesori,medici,politisti,istorici,nutritionisti,pompieri,parinti,etc.fiecare dintre noi in fiecare zi.DEGEABA.Ei fac ce vad la tv.,ce face x si y “vedeta”si nu da doi bani pe educatie,valori,familie,cariera.Offff!Si cate as putea sa va mai spun.Foarte putini copii si parinti mai gandesc la succes,cariera,etc.Exista parinti care isi doresc “ceva”pentru copii ,dar nu vor sau nu pot copiii,exista copii care vor si pot ,dar nu-i sustin parintii si exista parinti care sustin si au copii care pot si vor(acel procent care promoveaza bacalaureatul).In concluzie nu profesorii sunt de vina pentru ceea ce numiti sistem de invatamant slab.Va multumesc celor ce aveti rabdare sa cititi!

    • “Sunt profesor si ma rog de copii sa vina la orele de pregatire GRATUITE sustinute in scoala.Daca raman 10 -15 elevi din doua clase….e bine.”

      Eu am premii la olimpiadele naționale, deci nu eram chiar o terchea-berchea, ci o elevă bună. Însă când s-au organizat ore de pregătire GRATUITE în școală, nu m-am înghesuit să merg la ele. Dacă profesorul nu-și poate preda materia la clasă, înseamnă că nu-și face treaba, așa că n-are niciun sens să mă duc la el la lecții suplimentare. Ca să ce? Să-mi pierd timpul?

      Mă duceam la ore suplimentare doar pentru olimpiade – și, într-a 12-a, la meditații de matematică. Eu fusesem olimpică națională la matematică, dar profesorul nostru de la clasă nu știa să predea, așa că m-am dus la bețivul școlii. Bețivul ăsta era un profesor care respira matematică în același ritm în care înghițea alcool, preda de înțelegeam repede și fără probleme.

      Așa că n-aș zice că era doar vina noastră, a elevilor. Ba dimpotrivă. Aveam un profesor de informatică care ne-a predat într-a noua o lecție despre „vectori”, ne-a zis cum se declară, ne-a zis cum se inițializează – la final l-am întrebat, totuși, ce e un vector și la ce se folosește. Habar n-avea. Ce să învăț de la el? Nu mare lucru, evident.

  14. Nu exista posibilitatea unui astfel de sistem in Romania.Trebuie sa mergi la scoala ,obligatoriu 10 clase.Asta este.Propuneti un alt sistem,asteptati sa devina lege si apoi scolarizati copiii acasa!M.Savu .

    • Vă răspund aici și la răspunsul de mai sus. Am doar două întrebări pentru dumneavoastră:
      1) Câți repetenți ați lăsat la materia dumneavoastră?
      2) Câți oameni trec de dumneavoastră fără să cunoască materia pe care o predați?

      Cunosc cât de dificilă e slujba de profesor astăzi. Dificultatea vine din ani de indolență care s-au transmis: de la învățători, la profesorii de generală, la cei de la liceu. Nimeni nu aplică corectivele, toți copiii sunt trecuți mai departe, deși există mecanisme pentru a elimina copiii disruptivi. Există repetenția, există note scăzute la purtare și repetenția datorată notelor scăzute la purtare.

      Referitor la replica asta: de ce așteptați ca eu să vin să propun o soluție mai bună pentru problemele pe care le aveți dumneavoastră la serviciu? Adică, sigur, eu pot veni și să sugerez cum ar merge lucrurile mai bine, dar eu nu lucrez în învățământ. Eu nu sunt specialist în învățământ, teoretic dumneavoastră sunteți. Eu nu aștept să vină altcineva să îmi spună cum să-mi fac treaba la serviciu, nici dumneavoastră nu ar trebui să așteptați să vină altcineva să vă dea indicații.

    • Sunt profesor in Romania. Stiu sigur,ca se poate face educatie acasa si ca exista destul de multe familii care traiesc in Romania si care fac homeschooling. Legea, in Romania, nu interzice aceasta forma de scolarizare.
      Cu respect,
      Raluca Buzdugan

  15. Vad ca se inghesuie unii sa dea drept exemplu olimpicii. Nu, nu, ei nu au rezultate datorita sistemului romanesc de invatamant. Trebuie sa fii naiv sa crezi asta sau sa ai cel putin 35-40 de ani. Nu mai comentez mai departe. Articolul este excelent. Aveam intentia sa scriu mai multe dar nu are rost. Cat despre homeschoolingul interzis din Germania, nu mi se pare ok. Dar au si un sistem mai sanatos putin.

    • Aveti dreptate,domnisoara.Olimpicii sunt dotati cu o inteligenta deosebita,muncesc acasa ,provin din parinti interesati si isi doresc succes si profesionalism.Profesorii indruma ,completeaza si finiseaza.Aportul este de 80-20 %.

    • dar ce spuneti de sistemul olandez doamna, ca nici el nu permite! …nici cel din Liechtenstein, nici cel din Luxemburg (aici s-ar permite oficial de vreo cativa ani pana la varsta de 12 ani dar cum esti obligat sa il institutionalizezi la 12, toata lumea renunta), nici Suedia nu permite, nici Elvetia (doar 3 cantoane si alea foarte restrictive…ssi lista poate continua.

  16. home schooling presupune sa te inscrii la o scoala , de care sa apartii si la care sa dai teste, care sa-ti dea o diploma, e un fel de scoala la distanta, nu ce spuneti voi…..

  17. Tocmai ce am văzut Teachers şi o replică de acolo mi-a reamintit realitatea rece. Când o mamă era rugată să discute despre educaţia fiului ei, răspunsul a fost de genul: “Nu mă interesează, e treaba voastră să-l educaţi, nu a mea”. Din păcate, asta e mentalitatea majorităţii românilor, aşa că … restul sunt poveşti. Să fim seriosi, părinţii care au vocaţie educaţională sunt puţini, extrem de puţini Părinţi care să-şi ducă copiii la muzeu ? Are you kidding me ? Despre ce discutăm aici ? Îţi dai seama la ce s-ar ajunge dacă ar rămâne educaţia la latitudinea părinţilor ?

  18. Noi facem home schooling la copiii nostri (in State). Recunosc am fost sceptic la inceput, dar am vazut comunitatea de homeschooling si ce programe au. Copiii homeschooled se intalnesc intr-o retea cu altii copii h.s. si fac activitati impreuna, bineinteles cu parintii de fata. Exista material special pt h.s pe care-l cumperi la inceput de an. Studiile arata (cel putin in America) ca elevii h.s .intrec pe cei din scolile publice in ORICE aspect, si nu exagerez. Cei impotriva au insistat ca desi dpdv academic sunt buni, totusi copiii vor fi anti-sociali. Nimic mai fals, chiar dimpotriva sunt mai deschisi decat ceilalti mai curiosi si mai inventivi. Nu au sechelele batailor din scolile publice, injuraturi, profesori dezinteresati de ei emotional etc. Traiesc intr-un mediu incurajator si prielnic pt cea mai buna performanta. E adevarat ca nu oricine isi permite h.s chiar daca si-ar dori, in general mama trebuie sa stea acasa iar tatal singurul care lucreaza.

  19. Eu nu-mi permit sa fac home schooling cu copiii mei, insa stiu de pe acum ca, dupa ore, zilnic, vor merge la tot felul de cursuri: pictura, teatru, un instrument, dansuri, sport etc, urmand ca in timp sa se rezume la lucrurile pe care le fac placere. Probabil ca, asa cum am patit si eu, invatatoarea/dirigintele imi vor reprosa ca neglijez scoala si rahaturile alea de teme pentru acasa, numai ca o sa ma doara fix undeva.

  20. Aiurea, lumea nu stie ce e homeschooling cu adevarat si ii invideaza pe cei ce-l pot face. Si nu toata lumea si-l permite. Fiindca hs se face in alt ritm, ritm care cere timp, cea mai rara resursa. Si cand ai timp n-ai bani. Tot modus operandi al hs presupune ca lectia x o poti face la muzeu sau nu stiu ce ateliere costisitoare. Ca ai timp si bani sa faci un concediu la schi, sa ai timp de un matinal la filarmonica sa ii duci la sporturi. …. Parintii citati sunt liber profesionisti stapani pe timpul lor. Cam atat….Nu, mai e ceva. Lumea fuge de sistem in loc sa incerce sa-l schimbe.

  21. Lucru nereglementat dpdv legal in Romania din cate am inteles, doar daca nu capeti dubla cetatenie pentru sustinerea examenelor in alt stat . Pe hartie situatia asta aduce cu abandonul scolar .. 🙂

    • Poate că e momentul să se clarifice, să se definească home-schooling-ul dacă nu e corect definit în România. Legile nu-s făcute să fie eterne.

  22. @Gilda, ca să nu te mai obosești să îmi arăți una dintre zecile de erori de gramatică din text: în mod șocant, nu despre asta e vorba și gramatica am învățat-o la școală.

    Sunt sigur că îți place piesa aia cu „We don’t need no education”, chiar dacă e o greșeală de gramatică în refren.

    • Nici în enunțul problemelor de matematică nu este vorba despre gramatică….. Totuși, trebuie să fie corecte din punct de vedere gramatical…..altfel, riscăm să nu mai înțelegem ce ni se cere în problemă. Doar suntem români, nu?! Și trebuie să scriem corect românește! Mai ales când scriem articole…… Oricum, cu tot respectul, este o greșeală de…. gramatică “elementară”, după părerea mea….”clasa I-a”!
      Referitor la melodia amintită…. ai aflat că în cazul versurilor sunt permise astfel de greșeli, nu?! Deci, nu cred ca este un exemplu bun!
      Și nu continuam dacă nu ai fi șters primul comentariu! 🙂

    • La fel și în cazul postărilor pe blogul meu. Nu îți convine, fă chestia aia nasoală: apasă pe X-ul din colțul de dreapta sus. Nu ești obligat să citești textul meu.

  23. Mulțumesc pentru sugestie! Exact asta am sa fac (o sa apăs “X”)!
    Iar tu sa ai grija să ștergi și al doilea comentariu…. 🙂
    Eventual, după ce consulți manualul de gramatică (clasa a V-a, oare?!)….

  24. Sigur, majoritatea copiilor asta face: in ultimul an de gradinita se apuca ei singurei sa citeasca. De regula, Madam Bovary , ca suna mai interesant. Mergand pe fir, autorul se cam plictisea el in clasa unu, pentru ca, nu-i asa, invatase deja sa citeasca acasa de la 4-5 ani iar calculele cu miliarde nu mai reprezentau vreun mister. Mensa, tata! (ps: si-al meu face calcule cu miliarde: un mld + un mld= 2 mld. Se pune?) Sigur, toti copiii fac asta, nu? Shit, incep sa-i cred pe-ai mei retardati. Sau pe je, care chiar a invatat literele printr-a-ntaia. Ma rog, exemplele continua cam in acelasi registru “eram un geniu, nimeni nu m-a inteles”. Bai frate, copiii sunt de muulte feluri: unii sunt facuti pt homeschooling (ca-cazul de fatza cu geniul in discutie – poate 0,01% asa ca nici gand de generalizare. Din cate stiu eu, in Romania poti sari ani de scoala cu niste examene, asa ca plictiseala poate sari si ea niste ani .), altii pentru sistemul step-by-step (ala in care copilul face scoala -nu teme!- de la 8 la 16:00 – nerecomandat alora cu ADHD – foarte multi in ultimul timp), altii pentru traditional! Se compara mere cu pere.Nu e bun sistemul de stat?Nu, zau! Pai eu, cand a fost sa aleg, ma duc pe calea educarii copiilor, sau ma duc la o companie care imi oferea un salariu de fo’ 4 ori mai mare (atunci, la vremea aia, cand abia terminasem o facultate), ghici ce! Exact! NU sistemul in sine este de vina ci faptul ca noi ne vaitam prea mult si nu schimbam nimic. Fa salarii la profesori . Din alea adevarate, si-ai sa vezi cum creste standarul. Ala micu’ al meu e clasa intai. Da frate, chinuie niste liniute de ne-a luat batzul! PLICTISITOR!Jur ca imi vine sa i le fac eu. DAR!!! Repetitia asta ii dezvolta motricitatea. Si a inteles. Scrisul i-l formezi asa, nu apasand taste la un calculator (ba da, ai nevoie de scris in viitor, o sa vezi). E doar un exemplu. Desigur, geniile sunt peste asta si nu au nevoie de asa ceva. Calatorii si vizite prin muzeu? Ma ierte Dumnezeu, really? Socializare zero si interes minus infinit. Cel putin la 80% din copiii sub 14 ani pe care ii cunosc.I-am tarat dupa mine, pe-ai mei, pe cuvant! Si la noi in tara si aiurea. Nu s-a prins, tata. M-am panicat si-am intrebat si alti parinti. Unu’ mi-a zis la un moment dat ca I-a luat lui fie-sa o inghetata si a pus-o sa il astepte la intrare. A zis ca renunta pe moment, pentru urmatorii 2(0) ani.
    Plus, tu ca parinte, in societatea de azi, ai tupeul sa stai acasa , sa te ocupi NUMAI de copil? Pentru ca asta presupune, sa stai de fundu’ copilului. Ma indoiesc.
    Si-acum parerea mea legata strict de Dana si sotul din dotare: reclama! exact, reclama la khanacademy.com. Dar, repet, ii doar parerea mea.

  25. Dar este deja “homeschooling-ul” asta in Romania. In mediu rural unii parinti prefera sa isi tina copii acasa si sa ii puna la munci gospodaresti. Ies la final niste… genii… asa de pe la coada vacii. Am ajuns sa importam tot ce apucam de afara ( nu conteaza daca corespunde sau nu realitatii romanesti) in speranta ca poate va functiona si la noi.

  26. ….2 minute de copil in cazul fericit ……… in clasele simultane 1minut pe copil… a da si incepe anul scolar fara carti, sau nu avem voie sa strangem fondul clasei dar nici nu ne aloca sistemul materiale didactice necesare si nunumai (vorbesc aici de hartie igienica, sapun etc) ……

    • Şi dacă nu ai făcut cum poți ştii că poate să fie mai rău decât învățământul actual? Eu la matematică nu am înțeles fracțiile în clasa a 5-a, un unchi de-al meu a parcurs cu tot ce nu înțelegeam în 2 ore, am realizat mai târziu ce înseamnă să ai doar profesorul tău, am făcut meditații doar 2 ore pe săptămână la matematică în ultimul an de clasa a 8-a şi mi-a prins bine. Avantajul şcolii e altul, nu că socializează copiii, poți socializa oriunde ai un grup, ci pentru părinți, că cunosc orarul cât timp copilul e într-un loc iar ei nu stau acasă.
      Toată lumea a ajuns să-şi dea cu părerea şi să compare cele două sisteme, chiar dacă despre unul avem exemple la greu că e la genunchiul broaştei iar despre celălalt nu prea au auzit. Dar ştiu ei că nu poate să fie mai bun, că a zis şi nevasta preşedintelui care e profesoară de engleză. A ajuns aia să vorbească mai mult ca el.

  27. Trebuia poate sa incep cu PS si PPS. Pentru ca sunt de acord cu ambele. Inceputul e sinistru. Carevasazica cei cu WC in curte isi dau cu parerea, vai de capul lor. Foarte elegant va spun – hai sictir! N-are nicio relevanta, da’ pare important pentru matale. Pe urma argumentele in favoarea sistemului din paragraful urmator abunda in sintagme ca “cel mai probabil”, “ma indoiresc ca”, “probabil”, etc. Superba argumentatie… daca cei ce sunt impotriva au WC in curte atunci “cel mai probabil” vorbesc prostii si “ma indoiesc” ca au dreptate.
    O foarte buna prietena frantuzoaica a facut timp de un an homeschooling cu copiii ei obligata de o situatie familiala. Cu doua rezerve importante: programa de studiu (curricula) era aceeasi ca la scolile din sistemul francez iar prietena mea are pregatire pedagogica – e profesoara. Eu sunt profesor (de matematica) si desi am renuntat de mai bine de 18 ani la invatamant in cei 4 ani in care am predat am invatat ca mai importante decat cunostintele mele stiintifice sunt abilitatile si cunostintele pedagogice si metodice. Da’ asta e, daca tot romanul se pricepe la fotbal si politica de ce nu s-ar pricepe si la pedagogie si metodica? Ce e asa de mare lucru.
    O zi buna.

    • Ceea ce nu inseamna ca sistemul de invatamant nu trebuie schimbat din temelii. A, si nici macar nu inseamna ca homeschoolingul nu poate fi o alternativa pentru anumite cazuri. De pilda in Canada doar circa 10000 din cei peste 3 milioane de elevi sunt in sistem homeschooling. Cu rezultate mai bune la discipline umaniste si ceva mai slabe la cele reale. In plus nu s-a descoperit (in acele cazuri, sub 0.1% din total) ca un copil in sistem homeschooling are probleme de adaptare in societate. Cica din contra. Super! Doar ca inteleg ca sistemul acesta poate fi aplicat unora (nu foarte multi) si, ca sa revin la textul de mai sus, faptul ca cineva are WC in curte nu face opinia lui mai putin valabila. Ca asta m-a enervat! Ala nu e argument. E doar aroganta.
      Inca o data, o zi buna.

    • @Adi – cred ca e vorba mai degraba despre varianta de homeschooling in care parintele plateste mai multi profesori care vin acasa si ii predau individual copilului..

    • @ Tudor

      Posibil, nu avem multe date. Cert e ca din ce am auzit si citit sistemul functioneaza, chiar foarte bine, doar ca nu e nici larg raspandit si nici nu poate fi aplicat celor mai multi elevi. Pe mine in toata povestea asta ma deranjeaza bagatelizarea muncii profesorului. In anul 3 la primul seminar de metodica am avut tema “Metodica predarii aritmeticii la clasa a 5-a”. Am primit o problema: “Ana si Ionel au impreuna 12 mere. Ana are cu 2 mere mai mult. Cate mere are fiecare”. Poti sa iti imaginezi ce hohot de ras a fost. Ei bine NICIUNUL dintre cei 20-25 de studenti la matematica in anul 3 n-a stiut cum se rezolve acea problema PE MINTEA copiilor de clasa a 5-a. Pentru ca nu conteaza cat stii tu ci cat reusesti sa transmiti din ceea ce stii. Iar pentru asta trebuie efectiv sa intri in mintea copilului. Nu e atat de simplu pe cat pare.

    • “Bagatelizare” in sensul ca oricine s-ar pricepe. Chiar si un parinte fara nicio pregatire pedagogica. Dar probabil ca e cum spui, un fel de meditatii cu profesor. Nu stiu.

    • @Adi, cred ca ai uiat sa mentionezi ca aia din Canada, sunt copii structured homeschooling si nu “unschooling” (cei fara nici o programa).
      In rest, perfect de acord cu tine!

  28. Domnule Adi.

    Daca fiind profesor ate interactionat cu elevii asa cum o faceti aici nu imi este de mirare ca invatamintul romanesc este la un nivel slab. Daca veti calatorii un pic prin vest si apoi si prin USA veti afla ca sistemul “home schooling” este cel mai performant. Are mai multe metodologii si aplicabilitati in functie de copil. Cu tot respectul va doresc sa deveniti un profesor mai bun.
    PS- WC in curte dovedeste gradul de cultura al unei natiuni, fie ca va place sau nu ,sau va deranjeaza.

    • WC-ul in curte in cele mai multe cazuri arata gradul de saracie al acelor oameni si atat.. Degeaba il pui in casa daca nu exista canalizare si apa curenta, si nici bani pentru asa ceva.

    • Domnule Hendel. Cu elevii interactionezi intr-un fel. Lor nu le-am spus niciodata ca vorbesc prostii cum iti voi spune dumitale. Poate eventual le-as atrage atentia ca nu se scrie “veti calatorii” cu doi “i”.

    • Dupa cum bine se stie, sistemul de invatamant public din USA este foarte departe de a fi o referinta in privinta nivelului de cunostinte transmise elevilor – poate doar o referinta de “asa nu”. Evident ca intre a plati mii de dolari pe an pentru o scoala particulara sau a face home schooling este mai ieftin sa faci home schooling. Mergei putin mai la nord in Canada si veti vedea cum scade dramatic proportia celor “home schooled” pentru simplul motiv ca nivelul cunostintelor predate la scoala este cu totul altul – mostenirea europeana inca isi spune cuvantul. La fel in acel “vest” – exceptand cazul ca va refereati la vestul salbatic apartinator tot de USA. Pentru ca vestul european e departe de a fi atat de picat in extaz pentru home-schooling cum ati vrea sa ne faceti sa intelegem. Poate ar fi mai simplu sa iesiti dvs. din USA si sa vedeti cum e prin tarile in care sistemul de invatamant mai transmite si cunostinte elevilor.

      Iar WC-ul in curte dovedeste gradul de saracie al unei natiuni jefuita de secole de altii. USA dvs are mult mai putine WC-uri in curte decat Romania, iar gradul de cultura tinde asimptotic spre zero.

  29. Dorin Lazar, te felicit pentru articol. Ma regasesc in el.
    Ca mama trecuta prin sistemul public de invatamant am ales sa fac homeschooling cu copilul meu. De ce? Pentru ca ii vreau binele mai mult decat i-l vrea statul. Ii doresc succesul si fericirea mai mult decat guvernul. Nu este deloc greu de facut homeschooling in Romania si nici scump cum se crede. Trebuie doar dorinta si dedicare. Este homeschoolingul pentru toata lumea? Nu, si nimeni nu a zis asta, este o alternativa educationala foarte buna, bineinteles. Era de asteptat ca acest fenomenul homeschoolingului sa ia amploare. De ani de zile parintii nemultumiti cer schimbare. S-au saturat de asteptat si au inceput ei schimbarea. “One family at a time” cum ar zice americanii. O sa tot auziti de homeschooling pentru ca nr. familiilor care o fac creste exponential.
    In rest, daca doriti sa stiti mai multe, daca sunteti interesati, a postat cineva mai sus unde puteti gasi informatii.

  30. Oare din cei care se regăsesc în articol există cineva care să ne împartașească și niste costuri anuale aproximative pentru această nouă paradigmă a educației? Haideți fraților, sa discutăm pragmatic, să vedem cam cine și-ar permite să susțină financiar.

    • Ti-as fi raspuns eu, dar nu stiu de ce mi se pare din tonul tau ca nu asta te intereseaza de fapt. Ce pot sa-ti spun este ca o mama singura, care lucreaza part time si castiga sub 2500 ron face homeschooling cu un copil si nu-ii lipseste nimic, din contra.

    • Nu conteaza, pentru ca un copil scolit acasa va deveni in timp autodidact si daca va avea acces la resurse bune se va servi singur cu ce-l intereseaza. De fapt este nevoie de mult mai multa prezenta parentala in primii 4 ani decat in liceu. Parintii nu te pot face sa inveti, ei te pot doar sprijini.

    • Dorin, las-o baltă..
      Gloria M, mamă singură, sub 2500 lei lunar și își permite homeschooling? Poate-i înzestrată cu talent pedagogic și bună cunoaștere a cerințelor de pregătire psiho-pedagogică altfel în mod clar trebuie apelat la alții care știu ce să facă (evident nu gratis ci pe bani). Când copilul e mic bănuiesc că nu-i nevoie să implici pe nimeni în educația lui (timp să ai pentru asta) dar cu cât vărsta copilului e mai mare cu atât cresc și cerințele deci va trebui să plătești profesori.

  31. stii Lazar ca wcul din curte in care ne cacam are in 1 rand rol de a ti fertiliza gradina bunicilor?se si muta odata la cativa ani din colt in colt ,pentru o uniforma fertilizare naturala a pamantului.daca te duceai la o scoala normala poate invatai asta :)si nu mai faceai haz ca ne cacam in curte.pe langa asta ,o vorba veche spune ca “niciodata sa nu te caci in a ta casa” bafta omule

    • Dorești niște păreri despre cacofonie? Sau să discutăm despre subiectul din postare?

      Dacă e să vorbim despre cacofonie, să înțeleg că problema e că s-ar putea să se hlizească un copil de 10 ani când citește un text de Ion Luca Caragiale? 😉

  32. In ultimul an de gradinita ati citit tot ce aveati prin biblioteca ?
    “Orele de matematică, română, erau o plictiseală cruntă – eu făceam încă dinainte de școală calcule în miliarde, înmulțiri cu multe cifre, citeam fluent. În schimb, trebuia să-i ascult pe ceilalți cum silabisesc: „m, a, m, a, ma-ma, mama”. Școala m-a ținut în loc. ”
    Ati fost un geniu neînțeles sau parintii au gresit foarte mult cum se intampla in multe cazuri , cand parintii isi pregatesc copilul inainte de clasa 1 si normal ca acel copil isi pierde timpul de pomana daca el stie deja ceea ce i-se preda in primul an.
    Este doar o parere .

  33. “sistemul public de învățământ a însemnat pentru mine o regresie care s-a întins de-a lungul a 16 ani”

    Sistemul public de învăţământ a însemnat o regresie fiindcă aşa fusese programat să fie, mai ales în anii 1980 şi primii 3-4 ani după Loviluţie. Nu a fost aşa nici din greşeală, nici pentru că nu erau materiale, nici pentru că profesorii ieşeau din şcoală prea proşti, nici pentru că erau raţii / cozi / comunism / masoni / reptilieni etc.

    Contraexemplu: să zicem că, atunci când părinţii aleg la ce clasă să îşi dea puştiul, acesta e pasionat de biologie. Maniac. Mănâncă pe pâine toate animalele, plantele, bacteriile şi eucariotele, îşi economiseşte alocaţia ca să îşi cumpere microscop şi stă numai cu nasul în Animal Planet şi Discovery. Îl dau la o clasă de chimie-biologie, sau nu?

    Dacă eşti un geek fără familie şi copii, care judecă totul ca într-un joc pe calculator (“îmi upgradez unităţile ca să aibă Science +2”), ai sări în sus fericit.

    Nu şi dacă ai fi comunist. În situaţia tulbure din prezent, dacă îţi trimiţi puştiul la o clasă la care ar avea numai 10, l-ai scăpat din mână.

    De ce erau copiii trimişi la materiile pe care le urau din tot sufletul şi nu le înţelegeau nici măcar cât limba chineză? Spre exemplu, unul bun la literatură era trimis la mate-fizică?

    De ce laboratoarele construite cu mari eforturi şi cheltuieli în şcoli au fost încuiate în anii 1980 şi 1990 şi rar s-a mai făcut vreo oră acolo?

    De ce în aceiaşi ani 1980 şi 1990 erai făcut albie de porci ca Ioana Boureanu când vorbeai de unul din rarele experimente pe care le făceau profii la fizică sau chimie?

    De ce părinţii îţi dădeau peste mână când citeai prea mult?

    De ce toate obiectele folosite în mici experimente pentru copii (de la Mecano la machete ale ceasurilor, spre exemplu) au dispărut în anii 1980 şi nu au reapărut în magazine decât mult după 2000?

    Da, chiar aşa, oare de ce?

  34. Da sunt copii care nu se pot acomoda la a invata in grup. Au fost mari savanti ex.Pascal n-a putut invata numai acasa cu mama lui, dar nu putem generaliza,sa nu uitam ca in viata nu toti facem numai ceea ce ne place .Cati oameni au meserii care nu le plac si totusi le fac uneori cu succes,sa fim realisti,in viata mai faci si ce e necesar nu numai ce-ti place, inveti si sa te acomodezi .Nu poti sa-ti izolezi copilul sub un clopt de sticla, .Si la facultateva avea profi mai placuti sau mai putin placuti ,atunci ce va face se va ascunde dupa fusta mamei?

    • Dacă crezi că “părinţii” este răspunsul tău la întrebare, atunci eşti într-o maaare eroare !
      Nu toţi părinţii pot fi calificaţi moral să decidă viitorul copiilor lor ! Sunt mulţi părinţi care ar vrea ca progeniturile lor să îi ajute tot restul vieţii la munca câmpului, de exemplu, în defavoarea unei şanse de a pleca de acasă. Sunt alţii care ar dori o educaţie mai dogmatică si mai puţin ştiinţifică (sunt mulţi ce încă pun la îndoială vârsta Planetei, nu mai spun de Teoria Evoluţiei).
      În şcoala publică ar avea măcar şansa de a întâlni un cadru didactic (sau mai mulţi, şanse mai mari ca aceştia să fie selectaţi cât de cât dpdv moral) care să-l înţeleagă mai bine şi să-l îndrume corect.
      Există părinti cu pregătire pedagogică şi universitară care pot face homescooling (aceştia sunt şi sursele exemplelor pozitive), dar sunt mulţi ce nu-şi permit dpdv al cunoştiinţelor de a-l educa la toate materiile sau nu-si permit dpdv al timpului (cineva mai trebuie să meargă şi la muncă).
      În cele din urmă, mai există şi competivitatea faţă de alti copii ce îi motivează pe aceştia să studieze mai mult.

    • @Blue: realitatea curentă e că mai puțin de jumătate din cadrele didactice au luat examenul de titularizare. Eu am mari întrebări în legătură cu calitatea profesorilor.

    • Ani de zile părinti cu pregătire superioară (medici, avocaţi, ingineri, etc) şi-au dorit ca progeniturile să le calce pe urme, să practice aceeaşi meserie ca a lor, chiar dacă aceştia nu aveau vocatia sau atracţia către meseria respectică. E dovada că părintii rar sunt obiectivi, chiar dacă au pregătire superioară.
      Având in vedere subiectivismul majorităţii părinţilor, mai crezi că aceştia sunt în stare să decidă ce e mai bine pentru copil ?

    • Da măi, e discutabilă pregătirea unor profesori, aşa este pste tot în lume, nu doar la noi. Dar măcar în sisteamul public are balta peşte ! Pentru cei cu pretenţii, care sunt interesaţi de copil, se pot alege alte şcoli.
      Dacă un copil nu este supus unui mediu competitiv, poate sfârşi prin a crede că e pregătit, dar nu este. Vezi copiii care se pregătesc în şcolile din mediul rural: când ajung în mediul urban, notele lor scad brusc. Sau vezi bacalaureatul la anumite licee particulare. De aceea trebuie să existe permanent evaluări la nivel naţional, să nu se culce pe o ureche că notele sau calificativele primite ar fi obiective.

  35. Pingback: Argument contra homeschooling în România | dorinlazăr.ro

  36. Prima învățătoare a copilului meu, a fost o brută de femeie, care s-a îmbrăcat în trening alb, asortat cu o geantă sport uriașă, pentru a-i însoți pe copii la teatru.
    Dacă nu știau să răspundă la lecție, urla afirmând că a început să le “miroasă” a băiat, sau fată, în funcție de nepriceput.
    Notele le dădea în funcție de acceptul părinților de a-i plăti meditații.
    Da, dădea meditații copiilor din primul an de școală, chiar dacă le era și dirigintă!
    Am multe amintiri traumatizante din anii de școală “la stat”, ai mei, sau ai copilului meu.
    Personal, am cheltuit enorm cu pregătirea copilului la materiile de bază, pentru că învățământul “de stat”, chiar și la școlile cu tradiție, lasă de dorit.
    Consider că homeschooling este o opțiune pentru copiii cu probleme locomotorii (cu un sprijin financiar de la stat), sau pentru copiii cu părinți, bunici, mătuși sau unchi foarte bogați, care vor o educație de calitate.
    Cât privește socializarea, aceasta ar trebui să aibă loc în parcuri, în spații de joacă, în cluburi sportive, sau vocaționale.
    Am convingerea că România este pe un loc codaș la instruirea vocațională a copiilor, ba chiar și în privința copiilor înscriși în cluburi sportive, sau utilizatori de biciclete, patine, skateboard-uri, karting-uri, rachete de tenis…

    • Da, absolut, prea puține treburi practice, prea multă teorie, și mulți neaveniți care profită de sistem. Oamenii onești și capabili se pierd între cei prea mulți care nu-și fac treaba.

  37. Cind cineva vrea sa invete nu conteaza cit de dotata este scoala. Sint copii din Filipine, America Centrala, India, Africa si o gramada de alte tari din lume, care stau pe jos si nu se mai pling ca nu au una sau alta. Acesti copii ar da orice sa aiba numai jumatate din ce au copiii din Romania. Daca dotarea scolii devine o problema, ca pentru orice problema exista a solutie. Ori va retrageti copilul din scoala si il mutati in alta scoala, ceea ce este foarte insultator meseriei de profesor si educatiei unei tari SAU cheltuiti bani ca sa imbunatatiti si sa aveti ceea ce aveti nevoie. Tot ce am citit in acest blog trebuie sa vina de la oameni care au ceva resurse monetare numai daca vorbim despre costul accesului la computer si Internet. Daca vreti sa “tineti scoala deschisa” pentru copilul vostru sa continua sa o frecventeze, puneti mina in buzunare si soatete-ti bani pe care sa ii folositi pentru educatie. Vreti sa acceptati sau nu educatia este o “investitie pe viata”. Sint sigura cind copilul va avea o educatie superioara mai tirziu care ii va permite sa traiasca o viata decenta nu o sa va para rau ca ati redus o bere sau o tigara pe zi si au platit acesti bani ca sa imbunatatit conditiile scolii si felul in care doriti ca copilul sa va fie educat.

Comentariul tău