În România nu există breaking news

Citesc newsletter-ul Cristinei și aflu cu uimire că mai există oameni care au instalată aplicația Biziday care aparent din când în când mai dă breaking news. Și sunt un pic mirat. În România nu există breaking news.

Serios, suntem o țară prea mică și prea slabă economic și cultural pentru a avea momente de genul ăsta. De ce ne mințim? Suntem o țară care nu are suficient de multe știri culturale cât să umple o revistă sau să dea de vorbit unui podcast săptămânal. De ce credeți că avem nevoie de breaking news?

În ultimii cinci ani am avut fix 2(două, two, dva, zwei, doo) „breaking news”. Prima a fost Colectiv – o știre devastatoare cu urgență atașată și cu ramificații complexe. A doua a fost „Noaptea, ca hoții” – unde în 20 de minute eram în fața prefecturii să protestăm. O știre la fel de periculoasă, care a avut atașată o urgență reală, și a fost nevoie de acțiune urgentă. În rest nu a existat știre care să nu poată aștepta o oră, două, zece, o zi, două.

Serios, faceți experimentul ăsta. în loc să deschideți site-urile de știri, citiți știrile de ieri. Nu știu, abonați-vă la un newsletter, citiți ziarele vechi, și o să vedeți cât de neimportante sunt toate „breaking”-urile pe care le bagă pe gât alde Biziday.

Nu, în România nu există breaking news pentru că nu există material uman care să trăiască la intensitatea aia. Nu există nimic care să nu poată suferi amânare în România. Nu suntem un popor care să trăiască sub imperiul urgenței, al exclusivității, al momentului curent. Ca să extrapolăm, ăsta e motivul pentru care mai mult de 80% din români nu au nevoie de mașină personală decât ocazional, dar deja pun în față o temă mult prea complexă.

Nu cred că e prima oară, dar o să vă repropun un experiment: închideți toate site-urile de știri, și citiți-le doar sâmbătă dimineața. Nu știrile de sâmbătă – știrile de pe toată săptămâna. Abonați-vă prin RSS la un flux de știri precum cel de la Digi (să zicem) și consultați-l doar la o săptămână distanță. Vedeți cât de multe lucruri vă afectează real viața. Cât de multe lucruri de-acolo chiar sunt de interes pentru voi? Câte informații de-acolo v-ar fi făcut tensiunea să crească, dar în lipsa urgenței sunt cel puțin amuzante? Câte call-to-inaction ați pierdut?

Singurele știri care contează cu adevărat sunt știrile locale – dar alea nu sunt de breaking-news nici ele. Totul se mișcă cu viteză de melc – și nu e un reproș, așa se întâmplă lucrurile în realitate când trăiești după secolul luminii dar tu aveai trase jaluzelele.

În București, știrile din 1988 sunt la fel de valabile – sistemul de încălzire e incapabil să dea apă caldă cetățenilor, capitalismul e rău, toți cei care învață engleză sunt trădători de patrie, chestii simple și de efect. În Brașov, de exemplu, există un singur tip de urgență, a mai apărut un pui de urs sau trei urși pe la o pubelă în cartier. În rest, știrile de acum zece zile sunt la fel de utile și valabile.

În România nu există nimic urgent. Nu mă crezi? Dacă îți cer eu să termini urgent ceva ce muncești pentru mine cât ți-ar lua? O zi? Două? Zece?

Da, în România nu există breaking news.