KUbuntu 9.10 – o reîntîlnire

Cum ziceam, zilele astea s-ar putea să fiți loviți cu ceva mai mult conținut tehnic zilele astea.

Tocmai m-am reîntîlnit cu KUbuntu 9.10. Acum vreo două luni era într-o stare deplorabilă, absolut sinistră aș putea zice. nimic nu mergea, totul se bloca, îngheța, murea sub ochii tăi.

Două luni mai tîrziu, după o reinstalare și un prim pas de “sudo aptitude update; sudo aptitude full-upgrade”, după care instalarea driverul-ui grafic (în stadiu beta) de la NVIDIA (fără a mai folosi prostia integrată în kubu direct) , mai aveam o singură problemă.

O problemă care m-a uimit de vreo cîteva luni încoace. De fiecare dată cînd intram în Linux, internetul mergea mai prost. Atît de prost încît nu mergeau download-urile de pe sourceforge.net, lucru de neiertat pentru un sistem Linux. (sudo aptitude install msttcorefonts dura o veșnicie și nu se termina niciodată cu succes).

Am aflat în sfîrșit care e problema. Router-ul meu, un Belkin, foarte Windows-friendly, se prezenta ca primul la DNS resolving. Lucru care făcea DNS resolving-ul incredibil de lent, pentru că, well, nu prea știe să facă DNS caching, sau nu reușesc să-i găsesc eu setările necesare. Drept urmare, după mai multe încercări (cea mai disperată fiind scoaterea completă a suportului de IPv6), am reușit să găsesc o soluție. Evident, un workaround: adăugarea DNS serverelor RDS înaintea listei de servere dată de router-ul meu pentru resolving. Rezultatul: 60 de rezolvări de DNS în 36 de secunde spre deosebire de 2 minute și 54 de secunde cît dura înainte.

Pentru asta, am modificat fișierul /etc/dhcp3/dhclient.conf și am adăugat liniile

prepend domain-name-servers 193.231.189.18;prepend domain-name-servers 193.231.189.19;

Cînd o să schimbe RDS nameserverele, o să trebuiască, evident, să le modific și eu, dar deocamdată merge și-așa. Opțiunea evidentă (să dau un șut router-ului) nu e, deocamdată, viabilă.

Așa că dacă aveți o problemă cu Linux, Ubuntu (sau oricare variantă), și routere Belkin (sau altele de genul ăsta care de pe Windows merg splendid, dar de pe Linux merg ca în epoca de piatră), probabil că soluția e să umblați la setările resolver-ului local.

PS: tot merge încet. O să încerc și ceva DNS caching local, dar pentru asta de timp am nevoie.

Comments

KUbuntu 9.10 – o reîntîlnire — 2 Comments

  1. Mergând pe principiul “You know it’s love when you memorize her IP address to skip DNS overhead” eu mi-am făcut alias-uri între IP-uri și domeniile mai des frecventate.

  2. 🙂 Of course. Ar trebui să fac și eu o astfel de listă, dar am n-sisteme (n=2, dar poate crește) pe care nu doresc să le mențin separat.
    Plus că nu e o soluție foarte elegantă 😉 DNS s-a creat tocmai pentru a nu fi nevoie să-ți creezi astfel de liste 🙂
    Un pic de DNS caching însă n-ar strica. O să explorez problema de îndată ce mă pot elibera de lucrurile mai importante pe care le am de făcut. 🙂