Leapșa cu cărți, 2014AD

Într-o plictiseală cruntă ce ne-a apucat vara asta (da, e din cauza verii, nu se întîmplă prea multe), oamenii au început să-și dea o ‘leapșă cu cărți’.

În primul rînd, urăsc cuvîntul ‘leapșă’. Leapșă înseamnă ‘palmă’ – și, deoarece acesta este un blog semi-cult și sferto-doct nu o să dăm sinonimul pentru palmă care alunecă înspre autoerotism. Jocul la care face referire se numește “de-a leapșa” și presupune să-i aplici o lovitură (una sănătoasă, preferabil) unuia dintr-un grup. Plăcerea e aceea de a da palma, de a fi suficient de rapid să-l prinzi pe unul să îi dai una de să vadă stele verzi pe pereți. După care să fugi suficient de repede să nu-ți primești tu una.

Dar pentru că am primit această leapșă peste ceafă, am considerat necesar să răspund la ea. Și o să răspund, mai jos, după care o să explic de ce nu sunt de acord cu lepșele și de ce nu fac asta de obicei.

Provocarea: Enumeră 10 cărți care ți-au influențat viața.

Lista mea:

  1. Jules Verne – Ocolul pămîntului în 80 de zile + seria de cărți din biblioteca alor mei (nu era seria completă, dar erau suficiente cît să-mi deschidă apetitul)
  2. Antoine de Saint-Exupery – Citadela. Musai de citit cînd ești încă tînăr. Uitați Micul Prinț
  3. Ion Diamandi – Cum să realizăm jocuri pe calculator – cartea pe care am ținut-o lîngă HC-ul meu multă vreme, și din care copiam programe fără să le înțeleg.
  4. Biblia. Da.
  5. Asimov – Ciclul Fundației, citit în ordinea corectă (ordinea publicării). La sfîrșitul Preludiului Fundației am plîns ca un copil. Ah, eram încă unul.
  6. O carte de C de la Teora. E cartea pentru care am abandonat etern Pascal-ul, din cauza căreia am înnebunit profa de Info, și care m-a făcut să înțeleg ce e ăla pointer. Nu mai țin minte autorul, nici numele cărții.
  7. Frank Herbert – Împăratul-Zeu al Dunei. Tot ciclul Dune e fantastic, însă Împăratul-Zeu a fost favorita mea.
  8. PCGPE și TechHelp! – cele două ghiduri care se pasau din dischetă în dischetă. Eu le citeam pe calculatoarele de la liceu, pentru că pe-atunci nu aveam calculator.
  9. Ray Bradbury – Fahrenheit 451 / George Orwell – 1984. No comment needed.
  10. Franz Kafka – CastelulMetamorfozaProcesul – citite toate într-o perioadă în care nu ar fi trebuit să le citesc.
  11. Sigmund Freud – Introducere în psihanaliză și Trei eseuri privind teoria sexualității. Citite în facultate, după ce în timpul liceului mă aplecasem un pic către misticism, mi-au redat un pic de structură și m-au ajutat să înțeleg mai bine situațiile sociale din jurul meu. Nu e nevoie să îmbrățișezi teoria lui Freud, abordarea însă este neprețuită. Numai bun de scos angoasa cauzată de Kafka.
  12. Gabriel Garcia Marquez – Un veac de singurătate – cartea care m-a ajutat să mă obișnuiesc cu ideea că toți o să murim în cele din urmă.
  13. Portalul despre Buddhism de pe Wikipedia.
  14. Ayn Rand – Atlas Shrugged

Ok, sunt 13 sau mai multe. Nu am fost niciodată bun la numărat.

Acum, de ce nu mi se pare o chestie foarte deșteaptă chestia asta cu leapșa. Am povestit de faptul că numele e total greșit, așa că mă refer la cu totul altceva. În primul rînd, leapșa asta a circulat prin facebook. Iar facebook este un loc infertil pentru astfel de manifestări; în cîteva zile totul va fi dat uitării pentru că Facebook funcționează perfect pentru peștișorii de acvariu cu memoria de 10 secunde. Ce e mai vechi de zece secunde se uită.

Lepșele aveau sens prin 2005, cînd altul era scopul (hint: linkbuilding). Dar acum nimănui nu-i mai pasă de lepșele astea. E doar un motiv să o ardem social, să mai punem niște lemne în focul facebook. Toți au spus că și-au mai adăugat o carte pe lista lor de lectură. Dar, întrebarea mea e: cîți dintre voi ați cumpărat o carte datorită acestei lepșe? Așa cum am explicat mai demult, valoarea acestei lepșe e zero, pentru că toți care participă în ea, în loc să meargă să cumpere cărțile respective (și, eventual, traducerile făcute de români), downloadează cărțile de pe torenți. Un act și mai infertil decît leapșa pe facebook.

Un alt lucru deranjant e că oamenii citează cărți care nu i-au influențat pe bune. Nu, ei citează cărți care ar fi dorit să-i influențeze, dar nu i-au influențat. Am văzut pe listele altora cărți precum biografia lui Steve Jobs și o să vă povestesc altă dată despre ipocrizia celor influențați de biografia lui Jobs. Am văzut oameni influențați de Paulo Coehlo – și singurul mod în care te poate influența Paulo Coehlo este să vină personal și să-ți dea două palme după care să-ți ia toți banii și să-ți plece cu nevasta în turul lumii. Și, evident, am văzut oameni influențați de autorii ăia pe care nimeni nu-i citește din alt motiv că sunt trendy, dar toată lumea îi enumeră. Da, mă refer la Jose Saramango, la Murakami, la Salman Rushdie, și la alte nume exotice, puse des pe listă pentru că sună bine.

Oamenii, practic, confundă ‘cărți care m-au influențat’ cu ‘cărți care mi-au plăcut’. Ori cărțile pe care le-am scris mai sus, toate, m-au influențat. Puternic. Practic, din ce am citit în ultimii 14 ani am enumerat doar două ‘cărți’. De ce? Pentru că de pe la 21 de ani am fost deja un adult format din punct de vedere emoțional și social, cu scopuri bine definite, cu propriul meu drum în societate. Deci nu, Coehlo nu mă mai influența, și nici dorința de a epata cu nume complicate, preferabil cît mai exotice. Problema esențială a acestei provocări înlănțuite este că mai nimeni nu pricepe (sau nu citește) enunțul. Facem leapșa ca maimuța.

Între timp, această postare o să rămînă, spre deosebire de postările tuturor cu ‘lepșile’ pe facebook. Peste 5 ani cineva o să găsească pe google articolul ăsta, și o să recitească lista mea. Poate atunci o să își adauge cărțile pe listă, și o să le și citească după ce le-a cumpărat.

Comments

Leapșa cu cărți, 2014AD — 6 Comments

  1. lăsând la o parte faptul că poziţia 13 nu e tocmai o carte, ce anume influenţe ai avut din această direcţie? (asta dacă nu cer prea mult, bineînţeles)

  2. 1.Mie mi-e greu sa cred ca 10 carti iti pot influenta cu adevarat viata
    2.Eu am una singura: In cautarea sensului vietii… viktor e. Frankl
    3.Cred si eu ca biblia, in special evangheliile, iti influenteaza…chiar vindeca…viata

  3. eu recunosc că una dintre cărțile care m-a influențat foarte mult, citită acum vreo 10-15 ani a fost scrisă de salman rushdie. “pământul de sub tălpile ei” şi am spus pe undeva şi de ce: mi se pare cea mai fascinantă interpretare a mitului orfeic, poate unul dintre cele mai des întâlnite mituri în literatură şi a fost motivul sau poarta spre o cercetare în această direcţie.

    pe peretele meu FB însă am pus fix acele “cărţi” obligatorii în ghiozdanele noastre: tezele congreselor, lucrările congresului 11, cartea de bucate într-o vreme în care ştim cum erau produsele alimentare prin magazine şi alte lecturi obligatorii la vremea lor. o parte dintre ele m-au ajutat să văd minciuna, o altă parte mi-au dat motivul să caut mai mult în jur.