Legea e o treabă mișto, să o respecte toți în afară de mine!

Mă bucur când mai descoperă cineva aceeași problemă cu ipocrizia maselor pe care am descoperit-o și eu în ultimii ani, și anume că e mult mai ușor să cerem, să pretindem niște lucruri, decât să le facem noi. Cazul de azi e prezentat de Monica Felea:

Răspunsurile mi se par super-meseriașe, și vă asigur că aceiași Tineri Frumoși și Liberi care piratează filmele de Oscar ies în stradă să urle că nu vor să fie o nație de hoți. Cunosc foarte bine discuția din postura posesor de blog care din 2013 s-a plasat ferm contra pirateriei; am auzit toate argumentele astea și să le discutăm încă o dată ar fi inutil. „Fur doar filme străine, pe alea românești nu le fur”, sau „dacă nu aș fi furat nu aș fi avut o cultură cinematografică vastă” nu sunt argumente, sunt copilării.

De-asta m-am și retras din protestele contra legilor justiției. Pentru români legile sunt oricum niște lucruri orientative, în primul rând pentru că statul e incapabil să le comunice altfel decât prin amenzi, iar funcționarii care aplică acele legi sunt și ei români, susceptibili la șpagă. În al doilea rând, e imposibil ca român să consideri că legile sunt făcute să te apere pe tine, să te protejeze de infractori, motiv pentru care nu există niște plângeri reale contra indivizilor care fac abuzuri, care încalcă legea sau care pur și simplu inventează un nou tip de abuz posibil din cauza legilor prost concepute.

Treaba asta cu „asta înseamnă să fii securist” se numește „public shaming” – omul care se gândește să facă lucrul corect este oprit din fașă. Nu cumva să faci reclamații, nu cumva să încerci să schimbi ceva. Același sentiment îl am și eu de vreo 5 ani de când observ fenomenul ăsta. Oamenii sunt revoltați că tu îndrăznești să vorbești încercând propriile moduri de șantaj. În cazul meu, chiar am avut pe cineva care a căutat prin niște arhive de comentarii să-mi arate ce ipocrit sunt eu pentru că acum 15 ani susțineam că nu e ok pentru deținătorii de conținut să nu lase căi de a accesa conținutul legal în țări considerate second-hand precum România. A fost plăcut să-mi văd comentariile de când eram tânăr, dar nu asta a fost intenția individului.

Treaba asta cu legile e o treabă complicată. Și scriind articolul despre cum toți vor să fie super-eroi m-am oprit înainte de a pune o idee foarte importantă legată de exodul românilor. E mult mai ușor să abandonezi nava și să te muți la altul care are deja ordine în casă decât să stai să faci ordine la tine. E mult mai ușor să pleci dincolo și să te integrezi într-un sistem care funcționează, să respecți regulile ălora (deși nu tot timpul au sens) în loc să le respecți la tine acasă. România e locul unde suntem boși, nu respectăm legile, când mergem dincolo suntem prea puțini ca să ne permitem să ignorăm legile în masă. De-asta avem căpșunari care se întorc în România să facă ce le vrea aia lor, și să abuzeze cât se poate – pentru că cât timp sunt acolo se simt forțați să respecte regulile (și pentru că amenzile sunt prohibitive, dar mai ales că amenda nu ți-e dată de un român care ar prefera să ia șpagă).

Un polițist care nu ia șpagă a devenit vedetă în România, dar cumva Godină e perceput ca un caz singular, ăla care nu ia șpagă. Probabil că sunt mai mulți care nu iau șpagă, dar în mentalitatea colectivă, ideea că un polițist nu ia șpagă e imposibil de luat în calcul.

Concluzia e destul de tristă. Noi ne plângem de ăia care fură milioane de euro, dar noi, la rândul nostru, încurajăm niște găinării, suntem prieteni cu niște oameni care fac diverse găinării. Cum îi identificați? Destul de simplu: oamenii care vorbesc despre filmele de Oscar pe care nu aveau cum să le vadă în mod legal (și nu, <site-cu-multe-filme> nu e, cel mai probabil, un mod legal de a vedea filmele alea). Care e diferența dintre cele două categorii de hoți? Ăia de sus fură cifre mai mari? Păi nu e normal să vă reprezinte cei mai buni dintre voi?

Pirate and catgirl by RedRomanov

25 Replies to “Legea e o treabă mișto, să o respecte toți în afară de mine!”

  1. robintel

    Teoretic ai dreptate. Practic, piața de media este manipulată în așa fel încât, deși am Netflix, HBO Go, Amazon Prime, Voyo și Digi Play, nu am acces la niciun film dintre cele de Oscar.

    Or, treaba asta nu e normală.

  2. Dorin Lazăr

    Nu e normală pentru că? Înțeleg, dacă am fi vorbit de premiile Gopo da, e anormal să nu ai disponibile filmele respective. Dar de ce ți-ar da oamenii acces la filmele lor într-o formă în care nu le convine să îți dea acces? E treaba lor ce vor să facă cu marfa lor, tu nu ești obligat să le urmărești filmele, ba, din contră, poate ar trebui să le urmărești mai puțin propaganda lor (filmele sunt, în mare majoritate, propagandă) și să-ți construiești propaganda pentru propria ta supraviețuire culturală.

    Discuția nu e complicată deloc; dacă cineva nu-ți dă acces în curtea lui nimeni nu spune că omul e obligat să taie bilet la poartă pentru tine doar pentru că și-a pus gazon și flori.

  3. Cristian

    Am fost plăcut surprins să văd că două filme pe care le-am văzut la cinema au luat Oscar (Forma apei și 3 Panouri Publicitare).

    Din păcate în Brașov nu mai sunt cinematografele de altă dată (Astra, Modern, Patria). Mie mi se pare aiurea să merg la Mall să văd un film.

  4. krossfire

    Mama de cate ori ai scris pe tema asta si de cate ori am scris si eu pe tema asta. Cred ca putem totusi porni de la o fraza simpla: Divertismentul nu e un drept fundamental. De-asta nici n-ai cum sa justifici furtul pentru a-l consuma. Nu e ca si cand ai fura pentru a-ti hrani familia.

  5. DanielV

    E plina Romania de situatii din astea. Si nu vorbim doar de filme ci de orice fel de munca care nu se concretizeaza in produse fizice. Am avut nu stiu cate situatii pana acum de genul: “ce daca ti-am luat chestia aia fara sursa, e pe net, e la liber”. Sau “daca nu iti convine da-ma in judecata”. Sau preferata mea: “eu am obtinut mai mult trafic decat tine cu ce ai postat tu, prin urmare nu ai dreptul sa imi ceri nimic”.

    Si vorbim in general de oameni care ies in piata si protesteaza si vor o tara ca afara, dar sa inceapa de la altii, nu de la ei. Pana mea, nu am cerut bani, am cerut sa nu fii carnat si sa postezi link activ cu sursa.

  6. Dorin Lazăr

    Deși am scris de nenumărate ori despre asta, impactul nostru a fost neglijabil. Cumva, încep să îl evaluez ca pe un eșec personal – în mod sigur nu pot să o numesc reușită dacă oamenii nu percutează. Poate vorbim în locul greșit, nu știu.

  7. Dorin Lazăr

    Uneori mi se întâmplă și mie să iau niște scurtături, mai ales cu pozele pe care le folosesc să ilustrez articolele. Când o să-mi fac curățenie o să încerc să identific sursele și să le dau link decent, până atunci încerc cât pot de bine.

    Necazul meu e că oamenii nici măcar nu încearcă. Dacă ar încerca, măcar ar scădea cu câteva procente hoția. Și s-ar simți și ei mai bine știind că consumă ceva ce au plătit, că banii lor o să ajungă la creatorii produsului sau la intermediarii care l-au ajutat să vadă chestia aia legal, etc.

  8. krossfire

    Da, cam asta e problema: romanii inca nu inteleg pretul unui “serviciu”. Sunt oameni care si acum tremura cand aud cam ce bani cer in domeniul meu pentru texte, strategie etc. Pai cum asa, doar nu lucrez la strung!?! (Din pacate, asta se vede si in arta, unde oamenii nu inteleg ca ceva are fix valoarea pe care o da piata, nu valoarea pe care si-o imagineaza creatorul).

  9. jollyca

    Exista un circuit al filmelor, iar asta difera de la un distribuitor la altul. Apar la cinema, apoi pe VoD, apoi DVD (da, inca mai au asta) etc. Nu este o manipulare pietei, ci fiecare distribuitor isi face planul lui in functie de film si care este profitul maxim pe care-l poate scoate in urma lui. Mi se pare normal cand productia ta costa USD 180M (Thor: Ragnarok) sa iti scoti cat mai bine banii pe ea.

  10. jollyca

    Sunt un om care cumpara continut atunci cand poate, adica am acces la HBO Go, am Netflix, Google Music (as da bani pe Spotify daca ar fi in Ro), platesc jocuri pe Steam / GoG etc. De cate ori propovaduiesc continutul platit ma lovesc de argumentul “pai daca nu am cum altfel? Pai uite, trebuie sa-mi fac abonament si la Netflix si la Hulu si la Amazon, si uite cati bani dau, unde ajungem?! Sa faca undeva unde dau un singur abonament si cumpar”. Ce ma amuza este ca sunt oameni cu facultate, oameni care ar putea sa inteleaga un minim de economie de piata, dar refuza sa faca asta pe motiv ca motivele lor sunt mai intemeiate decat a lui Voiculescu (de exemplu). Plus ca ei fura de la bogati, nu e ca si cum saraceste netflix ca nu-si platesc ei 10 eur / luna.

    Pai ma baieti, si Dragnea era indreptatit sa fure, ca doar banii din chenzina nu-i ajungeau pentru Brazilia sau pe unde mai are el proprietati.

    PS: da, ocazional mai fur continut de pe torente, dar nu ma fac un monument de moralitate protestand impotriva legilor justitiei.

  11. Dobrică

    Întrebare fără caterincă, că văd că tot se menționează Google Music și Spotify și altele d-astea cu muzică: dacă dau play pe youtube la o melodie uploadată de un cont oarecare, adică nu al autorului piesei sau casei de discuri, se cheamă că piratez?

  12. krossfire

    Jollyca: Zicea cineva mai sus si cam aia e marea problema – nu neaparat pirateria deranjeaza (majoritatea oamenilor care nu pirateaza sunt in situatia ta si a mea: software legal, jocuri legale si filmele si muzica in majoritate legale), ci faptul ca oamenii se lauda cu asta. Stiu oameni de 40+ cu salarii de 1000+ care n-au nicio jena sa puna torente si sa le spuna altora ”sa nu se mai complice cu biletul la cinematograf”. Dar tot ei dau apoi share reportajelor de tip ”De ce nu mai avem cinematografe in Romania?”. Oamenii nu fac nicio legatura intre o mizerie pe care o fac zilnic si pe care o considera un drept al lor și consecințele ei pe termen lung. Și mă doare când văd asta la oameni care nu au 14 ani.

  13. alunelu

    Nu noi facem politia YouTube-ului. Daca e acolo, se prezuma ca e legal, ca e un site care (teoretic) protejeaza drepturile de autor, au tot felul de algoritmi care depisteaza incalcarile. In schimb, site-urile “cu multe filme” nu pot fi suspectate de asa ceva.

  14. VladBPopa

    Poziția mea față de piraterie e un pic mai nuanțată decât a ta și deși nu te contrazic cu absolut nimic, privesc lucrurile din alt unghi.

    Ca să știm unde stăm, am fost pe ambele părți ale baricadei – în studenție închiriam filme și inscripționam cd-uri(așteptam câte 3-5 zile să vină ceva pe kazaa) și acu vreo 10-11 ani am făcut una dintre primele dacă nu chiar prima serie vod de la noi(12 episoade de aventură pescărească, 8 luni prin țară). Am pus cinci episoade gratis pe net, văzute instant de mii de oameni, iar următoarele 7 le primeai pentru 4 euro. Mi-am luat carne când au ajuns spectatorii la episodul 6 și au văzut că restul au preț de mi-am umplut lăzile frigorifice pentru toată viața.

    Și totuși… e clar că nu există altă scuză valabilă pentru a te folosi de munca altuia fără permisiune sau plată(dacă asta implică permisiunea) decât o urgență vitală, iar ultimul film cu roșcate nu intră în categoria asta, orice încercare de a justifica chestia asta e anulată de momentul în care îl întrebi pe omul care-o folosește, dacă el munca lui e pe gratis.

    Din perspectiva piratului lucrurile sunt clare, nu ai niciun drept să faci asta, e o formă de furt. Din perspectiva creatorului de conținut însă?

    Eu și nu sunt singurul, prefer să mi se citească o carte pe gratis, de către un om care nu și-o poate permite, decât să nu mi se citească. Și nu, nu e o chestie tipică scriitorilor mici, am văzut-o la case foarte mari. Cred că pentru foarte mulți creatori, în general nu doar de carte, atât vreme cât pierderea financiară e zero sau nu e deranjantă, cam asta ar fi alegerea.

    Un om obișnuit să citească, să vizioneze filme, să folosească un software îți va deveni mult mai ușor client, când are capacitatea financiară să o facă, decât unul care nu consumă nimic din toate astea. Când am învățat eu photoshopul, mi-era imposibil să-l plătesc, așa că ani de zile am folosit versiuni sparte – în ultimii cinci-șase ani plătesc undeva la 700 de euro pe an abonament la adobe, la fel și pentru teme, pluginuri, aplicații. Nu aș fi fost client bun acum fără istoria de hoție în spate.

    Ca să n-o mai lungesc, cam așa văd eu lucrurile din unghiul creatorului de conținut:

    cei care piratează susținând că e dreptul lor(cu varii justificări idioate), care se simt îndreptățiți la munca altuia pe gratis și eventual pufnesc superiori și șmecheri spre cei care o cumpără(fără să-și dea seama că ăștia îi sponsorizează de fapt și altfel produsul nu ar exista) sunt de căcat;
    cei care piratează conștineți că nu e dreptul lor, destul de fini la obraz încât să considere că adună un fel de datorie morală față de industrie(oricare ar fi ea), pe care nu-i auzi etalându-și șmecheria și descurcăreala cu mândrie, ăștia sunt tolerați binevoitor de o mare parte a creatorilor.

    În categoria a doua poți să-i bagi pe cei care au abonament la servicii de streaming deși găsesc același conținut pe torrente, care merg la cinema când au ocazia, cumpără cărți, adică dau înapoi ceva industriei când pot să o facă. Cât despre unde e limita nivelului financiar ”nu își permite”, cred acolo unde cheltuielile lunare normale îl lasă pe om fără bani în zilele dinainte de salariu(nu vorbim de mofturi de colecție, hobby-uri scumpe ci de cheltuieli responsabile).

  15. krossfire

    Intr-o tara normala, omul ala da, ti-ar deveni client. In Romania nu va face decat sa-ti ceara mai multe lucruri pe gratis. Si eu sunt de parere ca omul trebuie sa primeasca macar o mostra gratuita (unul din argumentele ”pro-piraterie” ale unora era ca ”pe torrenti pot sa incerc inainte sa cumpar” – evident ca nu mai dadea nimeni banii pe bilet la cinematograf dupa)… dar dupa ce am produs vreo doua jocuri pe Android mi s-a cam luat de ”oamenii care vor sa aiba acces gratuit”.

  16. VladBPopa

    E limpede că la noi prima categorie e abundentă și la a doua îi numeri pe degete, dar pe comportamentul minoritar mă bazez când zic că eu aș lupta pentru schimbarea atitudinii – înțelege că nu e dreptul tău – înainte de a milita pentru schimbarea radicală a comportamentului, aia vine și ea.

  17. Dorin Lazăr

    E frumos optimismul ăsta al tău, dar eu cred că e nefondat. Nu te poți bate cu prețul zero, și psihologia saltului de la 0.00$/produs la 0.01$/produs e foarte complexă. Nu l-am văzut să funcționeze la români, dar poate nu am știut eu unde să mă uit.

  18. VladBPopa

    Nu-i optimism, sunt conștient că atâta vreme cât există alternativa prețului zero și nu te arde nimeni, piratarea va rămâne fenomen de masă, la fel ca șpaga, aruncatul gunoaielor aiurea, parcarea nesimțită și așa mai departe. Zic doar, că-n condițiile astea, tocmai pentru că psihologia saltului de la 0.00 la 0.01 este cum este, nu are rost, practic vorbind, să încerci s-o obții.

    Mai bine încerci psihologia saltului de la 0.00 la 0.00+rămâi dator și așa nu te războiești cu ambele componente ale problemei: disconfortul financiar pe care-l cere calea legală plus admiterea vinovăției comportamentului greșit. Rămâi doar cu cel mai ușor de digerat pentru majoritatea, cel moral.

    Saltul următor, de la nu-i corect să piratez ia să bag niște bani în industrie e mai scurt decât cel direct, iar saltul următor, îmi permit să cumpăr tot și o fac este și mai scurt. Din câte am văzut, ce-i drept într-un cerc restrâns, e mai ușor să obții niște bani pentru industrie așa decât să scoți din prima un – da, e furt, de mâine nu mai consum nimic ce nu cumpăr.

    Ca să nu fiu ipocrit, recunosc că nici eu nu sunt acolo, la faza de îmi permit sau pot să cumpăr tot. Că tot vorbim de filme, când ajung într-un oraș mare bag serii de câte 2-3 unul după altul la cinema, atât pentru experiență cât și pentru obraz, dar nu sunt în stare să merg regulat câte o sută de kilometri să văd ce apare și nici să aștept blu-ray-ul. Aș plăti cu drag echivalentul biletului pentru premieră online și sper să se ajungă acolo(asta a fost iar una dintre părțile constructive ale pirateriei de conținut digital – mișcarea spre streaming la fotoliu).

    Mai degrabă e pesimism, fără bici nu poți face omul să se comporte perfect moral într-un salt de la negru la alb ci trebuie să te mulțumești cu pași mici.

Comentariul tău

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Sprijină dorinlazar.ro

GDPR

Uniunea Europeană vrea să vă informez că nu vă folosesc datele personale pentru nimic. Și o fac aici.