Librării sau biblioteci

De dimineață am sugerat că ăsta e momentul bun pentru ca companiile de IT să elimine oamenii care numesc bibliotecile „librării”1)o explicație pentru cei care nu cunosc terminologia mai jos. Dincolo de spiritul de glumă în care am făcut propunerea — cum bine zicea un urmăritor de-al meu, ar fi dat afară tot IT-ul românesc — contraargumentele m-au făcut să întăresc propunerea. Există un motiv foarte bun pentru care ar trebui făcut lucrul ăsta.

Problema: în materie de programare, bibliotecile sunt ceva similar cu cele din viața reală: colectoare de informații – în cazul acesta funcționalitate și date, nu cărți și discuri. „Libraries” sunt un concept foarte des întâlnit, un element de bază pentru orice programator. A crea biblioteci de funcții, a folosi biblioteci de funcții e o chestiune care se întâmplă zi de zi în viața de programator. Cum ziceam, concept de bază.

Dar ce se întâmplă în momentul în care cineva numește acele „libraries” librării? De fapt, nu înțelege conceptul – este un concept pe care îl mimează, căruia i-a atașat un nume (de import, tradus greșit) și îl folosește ca atare. Problema nu e că a făcut importul de nume; așa se manifestă jargonul din orice meserie. Nu, problema e că nu a înțeles conceptul și nu l-a asociat cu conceptul similar din viața reală. Și a reținut un cuvânt asociat cu acel concept, dar nu poate să facă asocierile corecte. Asta înseamnă că omul se bazează pe memorie, nu face asocieri naturale2)Desigur, excludem de aici situația în care folosește traducerea greșită rar, inconsecvent, ca pe-o scăpare. Cu toții zicem lucruri stupide, blogul ăsta poate sta drept dovadă.

Și memoria e un lucru foarte limitat. Genul acela de om va avea o abordare similară și în alte situații; și practic trebuie să te bazezi că memoria lui va funcționa suficient de bine în momentul în care dă peste un concept mai dificil. Toceala e o chestie care nu a funcționat niciodată grozav, și a produs în general idioți cu diplomă. Programatorii de care vorbim aici sunt idioți cu simbrie – diferența e superficială.

Există însă un contra-argument cu adevărat bun. Mulți oameni tineri au crescut deja învățând mai degrabă limba stăpânilor decât limba lor nativă. Folosesc engleza cu mai multă naturalețe decât limba română. În momentul în care petreci 80% din timp cu nasul în texte în engleză, când nu mai ai contact cu limba ta nativă e normal să o stâlcești. Oameni dotați intelectual pentru munca de programator dar nu pentru abilități „umaniste”. Doar că și aici e o discuție. Poate că e momentul să îi oprești, și să le pui o frână. Să le pui o carte în mână, să se cultive. Să încerci să le deschizi orizonturile. Să îi ajuți să nu fie niște roboței de procesat matematici abstracte. Nu pot să explic cât de periculos e să ai niște oameni dezechilibrați, ultraspecializați. Doar că asta cere un efort teribil, efort pe care poate că nu sunteți dispuși să îl faceți acum, pe timp de pandemie.

Așadar, poate că într-adevăr soluția e să îi concediați. Nu știu.

PS: Da, am scris despre asta și în 2014.

NOTES   [ + ]

1. o explicație pentru cei care nu cunosc terminologia mai jos
2. Desigur, excludem de aici situația în care folosește traducerea greșită rar, inconsecvent, ca pe-o scăpare. Cu toții zicem lucruri stupide, blogul ăsta poate sta drept dovadă

22 Replies to “Librării sau biblioteci”

  1. Combo

    La modul principial sunt de acord cu tine, dar infracțiunea pare minoră. Pe mine mă zgârie pe creier exprimări de genul “harasează”.

  2. Preda Livius Augustin

    Dorin, în ce limbă ai interfața sistemului de operare?
    Sunt curios dacă e un factor în atitudinea asupra acestei probleme.

  3. Preda Livius Augustin

    Și eu. Și majoritatea celor pentru a căror concediere argumentezi.
    Cauza reală e mai complexă. Când lucrezi in IT, lingua franca este engleza. Iar termenul de library în sensul de software din engleză nu e identic cu termenul de bibliotecă. Nu are nimic în comun cu cărțile. E o metaforă doar.
    Cine a tradus prima dată library de software l-a tradus cu ce a văzut în dicționar: bibliotecă.

    Ciudat este că atât bibliotecă cât și librărie au rădăcini latine, dar probabil că au revenit în română din franceză unde au început să aibă un sens divergent. Am importat din franceză termenul. De ce nu putem importa încă un cuvânt din engleză care să reflecte noul sens al lui library, și să fie omonim cu librărie?

    Faptul că e folosit ca librărie in romana nu ar trebui să fie o problemă.

  4. Dorin Lazăr

    Doar că nu e folosit ca librărie în română. Serios, sensul e clar cel de bibliotecă, și are și mai mult sens. Da, înțeleg că limbile noastre sunt diferite, că ăsta e un false friend. Și sincer, mă aștept ca programatorii să fie mai metodici și mai dornici să facă lucrurile corect, nu „cum îmi vine la mână”.

  5. Preda Livius Augustin

    Are mai mult sens ca bibliotecă?
    În sensul de biblioraft, de loc de unde închiriezi cărți, sau care e punctul de la care pornești analogia?

  6. Dorin Lazăr

    Tehnic vorbind, da, are mai mult sens ca bibliotecă. În sensul că ai diverse lucruri grupate pe funcționalități, cu un index pe care îl poți consulta.

  7. Boris

    E librarie cand dai bani pe ele hihi.
    Nici biblioteca nu e bine…
    Mai folosesc “liburi”: “ai uitat sa linkezi si lib-ul ala de la openssl”
    Poate ajunge marea curatare de termeni si aici si vom avea “pachete software”.

  8. Preda Livius Augustin

    Dorin, ce zici tu e un registru poate. Nu bibliotecă.

    Și eu folosesc bibliotecă în defavoarea librăriei, dacă am strict e ales între cele 2. Dar în mod uzual, folosesc “lib”, cum a menționat și ante-comentatorul Boris. Neutru, un lib 2 lib-uri. La care pot face linking, nu legătură.

    Revenind la bibliotecă. Nu ai explicat încă scenariul de bibliotecă de la care ar trebui să facem o paralelă cu library.
    Index ai și la librărie, grupare pe funcționalități ai și la librărie. Nu ține.

  9. Dorin Lazăr

    E foarte bună îndârjirea de a apăra această deprindere – cum ziceam, nu condamn folosirea întâmplătoare. Hai să ducem gândurile mai departe.

    Codul e un limbaj separat în care avem o anumită fluență (sau nu). O putem considera ca o limbă în care traducem ideile noastre, și invers, înțelegerea noastră confruntată cu codul ne ajută să facem debugging, să scoatem problemele de-acolo.

    Ce zici însă de momentul în care ai un bug, îți este semnalizat, tu te uiți pe cod și nu vezi o problemă, ba mai mult, aperi acea problemă? „Păi se înțelege, e clar”, deși nu e clar, iar mașina îți spune că tu i-ai cerut să facă altceva. Vine cineva, îți explică, „da’ eu credeam că face altceva”.

    Dacă ar fi să reacționăm ca în cazul oamenilor fani de „librării”, e ca și cum ai spune: „nu, e ok cu bugul ăla în cod, că așa am scris-o eu și eu cred că limbajul ar trebui să se schimbe ca să fie cum zic eu”. Doar că nu e.

    Bun, alternativ avem în față cineva care în momentul în care înțelege ce greșește, încearcă cât mai des să nu repete eroarea. Adică să folosească „bibliotecă”.

    Acum zi-mi mie, cu care din ăștia doi vrei să lucrezi?

  10. Augustin Preda

    De lucrat aș dori să lucrez cu cei care sunt dispuși să își recunoască greșelile și să poate argumenta logic deciziile pe care le iau. Dar deviem.

    Tu ai menționat că unii trebuie concediați pentru că nu înțeleg conceptul de bibliotecă (un concept mai vechi decât iconul de floppy-disk de la acțiunile de salvare). Deci nu definiția, ci [problema e că nu a înțeles conceptul și nu l-a asociat cu conceptul similar din viața reală].
    Asta nu înțeleg eu: care concept?
    Conceptul că o bibliotecă (chestia de la care împrumuți cărți) e diferită de o librărie (chestia de la care cumperi cărți și felicitări)? Adică atunci când folosești un “library software” e ca atunci când mergi la bibliotecă dar nu e ca atunci când mergi la librărie? (diferență e dată de modul de plată, de diferența de viteză cu care se schimbă conținutul lor, dimensiune?)

  11. Ioan Mitiu

    Bine, bine punctat 🙂

    Deși la mine pe primul loc sunt cei care nu-s în stare să explice acronimele tocite. 🙂 Ăsta da meșteșug de tâmpenie pe filieră americănească. 😉
    Iar problema mare cu limba stăpânilor e că muuulți IT-iști români se vând așa de ieftiiin 🙁

  12. Aldus

    @Augustin Preda

    O librărie este în esență un magazin și funcționează pe modelul unei afaceri. Cărțile cumpărate de acolo devin bunurile tale personale, schimbându-și proprietarul. Peste un an, s-ar putea să nu le mai găsești în acea librărie. Conținutul librăriei este fluid, satisfăcând necesități conjuncturale de tip consumerist.

    O bibliotecă funcționează pe un model educațional și îți permite accesul la diverse materiale. O carte luată de la bibliotecă nu devine a ta, ci rămâne în patrimoniul bibliotecii respective. Tu doar o împrumuți pentru un anumit timp și scop. Peste un an, se presupune că vei găsi din nou cartea respectivă în acea bibliotecă, dacă vei avea nevoie de ea. Biblioteca implică o anumită stabilitate și chiar o îmbogățire treptată sau lucrări de îngrijire și revizuire.

    Chiar dacă cei mai mulți dintre noi nu suntem capabili să decelăm conștient și să argumentăm semantic finele diferențe de nuanță dintre unele cuvinte ce ne par sinonime în anumite contexte, la un nivel subconștient înțelegem totuși mult mai bine aceste diferențe și cel mai adesea ne alegem intuitiv cuvintele potrivite. Din acest punct de vedere, nu este deloc întâmplător faptul că englezescul „library” se traduce în limba română (conform oricărui dicționar) prin „bibliotecă” și nu prin „librărie”.

  13. Augustin Preda

    @Aldus: se rezumă deci la stabilitate conform descrierilor pe care le oferi?

    Dar și în software am putea avea în acest caz pachete software tratate precum librării, precum și pachete software tratate precum bilbioteci. Unele vor arunca backwards-compatibility-ul pe fereastră și vom avea un pachet software / “library” care va avea funcționalitate și conținut “fluid, satisfăcând necesități conjuncturale de tip consumerist” (până la următoarea versiune, când se schimbă moda).

    Aș avea de comentat și de modelul educațional. Poate fi model de afaceri de ex la Bookster.

    Înțeleg că pot fi diferențe fine legate de context, dar nu consider că sunt așa de mari în contextul de pachet software. Paralele poți face oricum:
    – scrii cod = scrii o compunere, un eseu… ceva acolo.
    – refolosești codul scris de altcineva (lib) = împrumuți cartea scrisă de alții și adaugi pasaje la compunerea ta ~= cumperi o carte și adaugi pasaje la compunerea ta (în ambele cazuri, poți face referire doar la alte cărți)
    – folosești un library care are o versiune nouă = împrumuți cartea cu noua ediție de la bibliotecă ~= cumperi noua ediție de la librărie.
    – folosirea unei funcții dintr-un library implică un cost (de performanță, de dimensiune a programului rezultat, de dependință în cazul descoperirii unor probleme de securitate sau schimbarea modelului de licențiere) = cost prin abonament ~= cost one-time

    Dar cred că iar deviez. Nu fac apologia librăriei software ca o variantă bună. Ci a bibliotecii software ca o variantă la fel de slabă. 🙂

  14. Dorin Lazăr

    Pentru mine lucrurile sunt mai simple. Ai de ales între cineva care face lucrurile greșit că îi e mai simplu și cineva care face lucrurile corect, chiar dacă nu e atât de simplu. No brainer.

  15. Emil C

    Realitatea e mult mai putin complicata.
    Folosirea gresita a termenilor printre programatori se explica prin faptul ca acestia sint pur si simplu inculti. Majoritatea au studiat preponderent matematica, iar studiile umaniste si de limba au trecut lejer pe linga ei. Am vazut programatori care pur si simplu nu stiu sa scrie corect in limba romana, desi erau perfect capabili sa scrie programe foarte bune.

  16. Aldus

    @Dorin Lazăr

    Da, dar omul voia să știe de ce e greșit și de ce e corect, cu argumente. Ceea ce, în sine, nu-i de condamnat.

  17. Dorin Lazăr

    @Aldus: cred că e evident, dar hai să o explicăm: într-o bibliotecă ții cărțile care pot fi consultate la cerere; o carte nu dispare din bibliotecă (bibliotecile de împrumut sunt altă discuție). La librărie te taxează pentru fiecare produs pe care îl consumi de-acolo – iei o funcție, gata, s-a dus. Nu mai e acolo.

    Cred că refuzul de a înțelege o diferență simplă și nevoia de a explica până în cel din urmă detaliu de ce libraries nu se numesc bookshops în engleză, la fel ca și insistența programatorilor români de a-și justifica inabilitatea de a folosi termeni corecți arată de fapt calitatea gândirii informatice românești, și explică lipsa locală de creativitate în domeniu.

    Mie mi se pare că subiectul e închis și a fost închis încă după ce am postat. În fine, m-am înșelat.

Comentariul tău (dacă comentezi prima oară, comentariul va ajunge în moderare)

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Sprijină dorinlazar.ro

GDPR

Uniunea Europeană vrea să vă informez că nu vă folosesc datele personale pentru nimic. Și o fac aici.