Mîndruță, dreapta și stânga

Lucian Mîndruță a ieșit la televizor să dea o veste proastă românilor.

Cred cu tărie că stânga este o sumă de minciuni spusă leneșilor și neisprăviților pentru ca alții să se îmbogățească.

Poziția lui Lucian e una dificil de explicat unui public care nu pricepe despre ce se vorbește la televizor. De altfel, în dialogul pe care l-a avut, cei care găzduiau emisiunea s-au chinuit mult să explice în mod greșit ceea ce dorea să zică, să scoată din context și să îl pună într-o situație defavorabilă. Dar el însuși s-a pus într-o situație dificilă, pe care o voi explica pe final.

Punctul lui de vedere nu e ceva nou pentru cei care îl urmăresc. L-a explicat și în articolul “Stânga de caviar îți fuge din farfurie1)Titlul articolului îmi amintește că diacriticele sunt imperios necesare; prima oară am citit “Ștanga de caviar” însă chiar în acel articol mărturisea că alegând în mod conștient dreapta a trebuit să renunțe la punctele de vedere populiste.

Dreapta e despre libertățile individului, pe când stânga este despre luat din libertățile individuale și sărăcit națiunea. Dreapta e despre prosperitate și încurajarea sistematică a ei, pe când stânga e despre sărăcirea sistematică a populației. În gândirea ‘de dreapta’ poți alege dacă ajuți bătrânica să treacă strada sau îți ajuți proprii părinți sau copii să o treacă, pe când în gândirea “de stânga” ești obligat să treci strada cu bătrânica chiar și împotriva voinței ei, în pofida propriei tale familii.

Si ca veni vorba, sa vedem ce este stanga de caviar. Este socialismul proclamatiilor de la tribuna: “Doar noi te ajutam!” Este socialismul care incurajeaza gandirea captiva si dependenta nu tocmai simbolica.

Este socialismul care stie ca votul tau se bazeaza tocmai pe impasul in care te afi.

Si nici nu va incerca vreodata sa te scoata de acolo, doar te va tine prizonier cu picatura salariului mic de la stat si vorba buna a incurajarii gaunoase din partea unor oameni care-s, pana la urma, milionari!

Stânga de caviar îți fuge din farfurie

Omul de dreapta pare arogant când vorbește de lucrurile de care are nevoie de la stat, dar ceea ce vrea să transmită e “dacă mă taxezi de mă rupi când fac afaceri pe mii de euro, mă oprești din a dezvolta o afacere pe milioane de euro, de unde și taxele pe care le încasezi sunt mai mari”.

Omul de stânga pare umil. Vine și spune cât de mult se gândește la compatrioții lui, la soarta lor, la binele lor. Însă în momentul în care cineva care are mai mult de șase case după ce a lucrat exclusiv la stat (vezi cazul Ponta) îți dai seama că stânga e foarte profitabilă.

Problema multora care descoperă principiile dreptei (și sunt foarte mulți care le-au descoperit destul de recent) este că entuziasmul de început îi face să ardă în propria confuzie ideologică. Dacă urmăriți discursul lui, lipsește încercarea de a dialoga, e prins de entuziasmul misionar al celui care a descoperit o idee și o aplică în mod absolut. Lipsește moderația, dar e o greșeală de începător.

Pentru că entuziasmul îi acoperă argumentele. Ar fi fost suficient să justifice cu date reale afirmațiile lui. De exemplu, printre marii susținători ai stângii românești se numără oameni ca Ion Țiriac, Sebastian Ghiță, defunctul Dinu Patriciu, oameni cu averi extraordinare. Ar fi fost foarte ușor să explice că topul celor mai bogați oameni din lume e burdușit cu oameni de stânga. Pentru că munca onestă fără ‘viziune socială’ nu te îmbogățește. Capitaliștii ăia nasoli contra cărora protestează mișcările anarhiste sunt fix acei capitaliști socialiști, care profită din afaceri cu statul, cu impuneri de produse și soluții.

Cred că în vreo cinci sau zece ani Lucian Mîndruță o să fie mult mai capabil să justifice poziția dreptei, acum însă trebuie să-și ascută armele și să mai stea să se gândească la ideile pe care le are. Entuziasmul radical e doar un pas în clarificarea unor idei.

Din păcate, Lucian are parte de adversari de slabă calitate. Ca om care mă cred de dreapta cred că aș avea mai multe argumente pentru stânga decât au deștepții care îl critică. Și fără oameni inteligenți în zona de stânga, derapajul înspre extremism este facil. Dar oamenii inteligenți din România nu au cum să fie de stânga; nu ai cum să te plasezi la stânga în mod inteligent în România, o țară care are nevoie de dreapta mai mult ca de orice. Pentru că înainte să ne îmbăiem în auto-suficiența de stânga avem nevoie de pornit motoarele economiei, și asta se face doar prin motivarea antreprenoriatului, a afacerilor mici și mijlocii, prin măsuri de dreapta.

Thatcher Socialism

NOTES   [ + ]

1. Titlul articolului îmi amintește că diacriticele sunt imperios necesare; prima oară am citit “Ștanga de caviar”

Comments

Mîndruță, dreapta și stânga — 18 Comments

  1. Despre stânga și dreapta, via Sorin Cucerai, de pe Fb:

    “Acum câteva zile i-am rugat pe prietenii mei „de stânga” și „de dreapta” să își testeze nivelul de toleranță față de seturi de politici din tabăra „cealaltă”. Politicile erau enunțate în termeni cât mai generali, tocmai pentru ca fiecare să fie liber ca în răspunsuri să detalieze cât și cum crede de cuviință. Întrebările, aici: https://www.facebook.com/sorin.cucerai/posts/10152440646187644?pnref=story – le mulțumesc încă o dată tuturor celor care-au răspuns.

    Relativ previzibil, cei „de dreapta” au frisonat la impozitul progresiv, iar cei „de stânga” la flexibilizarea pieței muncii.

    Acum, că jocul s-a oprit, trebuie să spun că seturile de politici pe care le-am selectat sunt perfect compatibile între ele (tocmai de-asta le-am și selectat) și descriu capitalismul de tip nordic. În toate clasamentele, țările nordice apar pe locuri fruntașe atât la libertate economică, cât și la justiție și protecție socială. Între cele două seturi pe care le-am propus nu există de fapt opoziție reală, ci complementaritate: asta ne spun datele din teren.

    Concluzia testului pe care l-am propus e una singură, din punctul meu de vedere: ficțiunile ideologice ne îngroapă în tranșee de unde aruncăm unii în alții cu pietre. În realitate, ceea ce dogma stabilește că trebuie să urâm a priori și necondiționat e adesea complementar și benefic pentru politicile celelalte, pe care dogma ni le oferă spre susținere necondiționată.

    Pe scurt, tranșeele există doar în capetele noastre. Dacă părăsim lumea asta fictivă și ne uităm la cum stau lucrurile în realitate, avem o șansă să evoluăm și să dovedim că ce ne-a crescut între urechi nu e efectul unei maladii bizare.

    Un scurt comentariu suplimentar pentru cei care cred că modelul nordic este foarte frumos, dar inaplicabil în cazul României. Pentru că, spun ei, România e o țară săracă, deci nu prea există bogăție de redistribuit prin programe sociale. Iar bogăția nu poate fi creată decât printr-un capitalism unhampered – politicile sociale sunt pentru generațiile viitoare. Cu alte cuvinte, o variațiune pe eterna temă „acum nu e momentul”.

    Toate bune și frumoase – doar că, așa cum știți și voi, nu întreprinzătorul creează locuri de muncă, nu el plătește salarii, ci piața: consumatorii, clienții dispuși să cumpere bunurile sau serviciile oferite de întreprinzători. Iar dacă respectivii consumatori potențiali sunt săraci, ei nu se vor transforma în clienți.

    Oricât de minunat ar fi produsul pe care îl produceți, oricât de extraordinare ar fi fabricile de macrameuri, de murături sau de calculatoare pe care vreți să le puneți pe picioare, totul e degeaba dacă clienții sunt prea săraci ca să-și permită să cumpere macrameuri, murături sau calculatoare. În condițiile astea, marketingul și advertisingul nu ajută cu nimic, fiindcă ele nu pot oferi soluții miraculoase prin care realitatea de fapt să fie alta.

    Unii spun că politicile anti-corupție sunt – indirect -și politici de combatere a sărăciei, fiindcă banii economisiți prin dispariția corupției vor putea fi folosiți pentru finanțarea de politici sociale.

    De acord. Dar e timpul să înțelegeți că politicile de combatere a sărăciei sunt și ele – indirect – politici pro-market, pentru că aduc pe piață un număr mai mare de clienți care își permit să cumpere bunuri și servicii – și astfel firmele au acces la mai mulți bani care să le permită să se dezvolte și să prospere.

    Dacă nu sunteți dispuși să susțineți politici de combatere a sărăciei din simplă empatie față de semenii voștri mai puțin norocoși, susțineți-le măcar din interes personal: ele vă vor aduce mai mulți clienți care să vă finanțeze vacanțele.

    Politicile de combatere a sărăciei sunt good for business!

    Vă reamintesc povestioara aia cu raiul și cu iadul care arătau identic: grupuri de oameni aflați în fața unor bunătăți culinare fără număr și fără sfârșit, iar oamenii erau dotați cu linguri prea lungi pentru a putea fi folosite ca să te hrănești. În iad, fiecare urla la fiecare din motivul ăsta. În rai, fiecare folosea lingura cea neobișnuit de lungă pentru a-l hrăni pe cel de lângă el.”

    • Mihai, e normal să ‘frisonăm’ la impozitul progresiv, pentru că impozitul e oricum progresiv și dacă aplici o cotă fixă. 16% din 1000 RON e altfel decât 16% din 100000 RON. Problema e că există salarii de și sub 1000 RON. Asta e problema pe care cel care dă 16000 RON trebuie să o rezolve, ori dacă tu îi iei 45000 în loc de 16000, crezi că i-ar mai conveni să dea salarii mai mari?

  2. Pingback: Sinteza săptămânii 47 din 2014

  3. Sunt în principiu de acord cu tine, dar pe de altă parte un sistem de dreaptă meritocratică nu prea există în lume.

    România ar avea mult de câștigat prin îndreptarea spre o dreaptă reală, singura problemă e că nu prea văd cum ar reuși.

  4. Să clarific – problema fundamentală e că cineva care are un business de suces în general va încerca să-și solidifice poziția pe piață și prin influențarea sistemelor politice și legale. Cam nimănui nu-i place competiția directă. Dacă-ți poți bloca competiția prin legislație … de ce să n-o faci așa, e mult mai ușor decât să inovezi (iar prin inovație nu mă refer doar la a scoate un produs sau serviciu nou, mă refer și la reorganizarea companiilor).

    Asta e o problemă la care o soluție încă n-am văzut. Stânga poate defapt înrăutății lucrurile, prin creșterea semnificativă a costurilor competitorilor incipienți.

    • @Vlad: exact, problema e că în România e nevoie de o dreaptă puternică, care să elibereze oamenii întreprinzători, să-i ajute să prospere și să creeze locuri de muncă, de exemplu.

      După aceea o să vorbim și de ce ar putea face o stângă pentru societate.

  5. Mandruta e doar inca unul dintre cei care prolifereaza ura si ne dezbina pentru ca smecherii sa poata fura si conduce in continuare: stanga contra dreapta, ortodox contra catolic, diaspora contra tara, tineri contra batrani, cu studii contra needucati, cu copii contra fara copii, bugetari contra privati, muncitori contra someri, oraseni contra tarani, saraci contra bogati, prosti contra destepti etc etc etc de parca nu e nevoie de toate categoriile de oameni pe acest pamant! Nu vedeti ca toate discutiile si toate campaniile se invartit numai in jurul acestei invrajbiri a romanilor de 25 de ani incoace? Cand de fapt cu totii vrem aceleasi valori umane si europene: libertate, demnitate, dreptate, prosperitate, performanta, civilizatie, si nu in ultimul rand pace. Ce importanta au toate astea? Ce dreapta si stanga in Romania traseismului politic in care isi imbarliga toti cozile ca sa fure cat mai mult???
    Dupa parerea mea lasati deoparte discordia, cliseele, sloganele, agresivitatea, aroganta, intoleranta, demigrarea, injuraturile, fara a insemna ca trebuie sa avem toti aceleasi pareri, si apreciati deschiderea, toleranta, diversitatea de opinii, acceptarea partenerului, concurenta loiala, fair-play-ul, eleganta si pe cei care promoveaza aceste valori in societate.
    Alegerile au trecut, a fost ales fara nicio suspiciune sau contestatie un presedinte, ceea ce este un lucru bun si unic dupa atatia ani de strigate de frauda an de an. Penalizati-i pe cei care isi bat joc, injura, fura, sunt aroganti, jignesc, demigreaza, tradeaza, umilesc, indiferent de stanga sau dreapta. Penalizati-i pe cei nedrepti si partinitori, care nu pot accepta o discutie civilizata pe mai multe directii, indiferent din ce partid fac parte. Penalizati-i pe cei care ataca sau protejeaza oameni, grupari, dosare, sesizari, analize, contestatii, emisiuni dintr-o singura parte, indiferent din ce institutie sunt acestia.
    Ce conteaza niste litere, o denumire de partid, ce conteaza ca TVA-ul e 19 sau 24, ca impozitul e 16 sau 12, ca aia sau ailalta? Important e sa se aplice aceeasi regula la toti, sa nu mai fie smecheri mai presus de lege, smecheri care nu platesc, smecheri care sunt scutiti. Si oricine va veni la putere va mari salariile si va micsora taxele atat cat se va putea…

    • @ion: faza asta cu ura și învrăjbirea e simpatică, am auzit-o doar la PSD și Antena 3, organe propagandistice care încurajează ura și învrăjbirea.

      Ce contează niște litere și o denumire de partid? Nu contează, dar contează oamenii din spatele literelor și ce fac ei. FSN-ul (în forma PSD) n-a pierdut nicio rundă de alegeri de la 1990 încoace. Contează.

      Contează și diferența dintre 19 și 24 la TVA. Sunt niște bani pe care statul îi ia fără să facă nimic din buzunarul tău. Iar impozitul de 16 sau 12 nu se discută, ci impozitul de 45% e cel care se discută, impozit care era valabil pe vremea lui Năstase.

  6. @ion – din punctul meu de vedere multe chestii intră la furt. Când statul îi penalizează masiv pe cei care chiar produc, pentru a da pomeni electorale și pentru a încuraja puturoșenia, aia pentru mine e furt. Pentru tine poate fi ură și dezbinare, dar pentru mine e furt.

  7. “Dreapta e despre libertățile individului, pe când stânga este despre luat din libertățile individuale și sărăcit națiunea. Dreapta e despre prosperitate și încurajarea sistematică a ei, pe când stânga e despre sărăcirea sistematică a populației”
    “Cred cu tărie că stânga este o sumă de minciuni spusă leneșilor și neisprăviților pentru ca alții să se îmbogățească.”
    “țările nordice apar pe locuri fruntașe atât la libertate economică, cât și la justiție și protecție socială. “

    Toate 3 sună foarte bine, dar nu corespund cu realitatea din teren. De fapt oamenii Statului din ţările nordice fac eforturi să impună un mod de viaţă mai modest şi restrictiv, populaţia civilă obişnuită de la noi detestă ideea de libertate individuală, iar liderii politici se îmbogăţesc oricum şi îi domină pe leneşi şi neisprăviţi oricum: dacă n-a mers cu secera şi ciocanul, scot crucea aurită ca Putin şi Berbecali.

    De fapt, motivul ciondănelilor şi conflictelor din rândul publicului civil nu stă în “dreapta de foşti comunişti” sau “stânga de milionari”, ci într-un “război cultural”. (Cam aşa, ca în SUA anilor ’20: lumea urbană a automobilului, a radioului şi a jazzului se ciocnea de faptul că marea majoritate a votanţilor şi a liderilor politici aleşi de ei era rurală şi conservatoare.)

    Din punctul de vedere al viziunii economice, Puie Monta nici măcar n-a pretins că ar fi de stânga, ci mai degrabă că e român ortodox, familist şi tradiţionalist. Calităţi pe care le avea aşa cum avea şi doctorat.

  8. OK, am avut 10 ani de guvernare de dreapta in Romania. Perioada infloritoare in care a fost redus TVA, micsorate impozitele, fara inflatie si cu cea mai amre crestere economica din europa. Or fi fost si Boc si Ungureanu FSN-isti si s-or fi inspirat si ei de la Antena3…
    Parerea mea ramane ca oamenii de afaceri sunt mai deranjati de instabilitatea fiscala si juridica decat de etichetarea masurilor economice ca fiind de dreapta sau stanga. Si in Anglia sau America se produce alternanta stanga-dreapta la guvernare, si asta nu-i impiedica sa fie prosperi tot timpul.

  9. Eu ma gandesc ca societatea trebuie gandita ca o turma, ea va progresa cu viteza celei mai defecte parti.
    Adica daca ala care are afaceri de milioane de euro accepta sa aiba afaceri de mai putine milioane de euro doar pentru a-i asigura un fel de stabilitate aluia care nu-i mobilat suficient la mansarda sa aiba afaceri si sa genereze galeti de bani, astfel, va putea face milioane mai mult timp si fara sa arunce cineva cu rosii in el pe strada.
    Si stii foarte bine ca-s o gramada de exemple prin Europa de socialisti d-astia care o duc glorios de bine ca turma, sigur, nu au miliardarii americani, dar nici nu-i auzi plangand in pumni pe undeva.
    Pe langa asta orientarea spre dreapta a generat o gramada de probleme intotdeauna, cred ca d-asta americanii au rotatia asta, 8 ani the rich get richer, 8 ani o iei mai spre stanga, si asa nu ti se urca poporanii in cap.
    Si chiar daca in teorie e mai bine sa existe principiile astea meritocratice, eu fac, eu sunt destept deci am, in practica aia care nu au, care nu-s in stare sau nu vor sa faca, vor fi mult mai multi si intotdeauna se vor simti asupriti/furati si vor da de pamant cu aia care au. (deja se intampla peste tot)
    In Romanica daca te indrepti spre “adevaratele valori ale dreptei” nu vei face decat sa adancesti prapastia intre aia care au si aia care nu au, problema e ca in romania aia care n-au sunt oamenii din clasa de mijloc, pe langa asta perceptia romaneasca fata de aia care au e “a furat” .

    In concluzie adevaru`, in Romania e imposibil s-o iei spre dreapta, mai ales dupa 50 de ani de comunism.

  10. Aici sunt si eu de acord. Cu un mic efort, se poate. Eu as incepe de exemplu cu presa. Sa fie inchise toate televiziunile si ziarele care de ani de zile nu-si platesc datoriile la stat, taxele, TVA-ul. Cine e prost, lenes si puturos sa moara, lasand posibilitatea celor care se sustin in economia capitalista de dreapta sa produca si sa prospere.
    Si va citez, cateva pagini mai sus: “din punctul meu de vedere multe chestii intră la furt. Când statul îi penalizează masiv pe cei care chiar produc, pentru a da pomeni electorale și pentru a încuraja puturoșenia, aia pentru mine e furt.”

  11. @Dorin cateodata imi pare rau ca-s atat de cinic, dar totusi vorbim de-un popor care se gandeste cu nostalgie la igrasia pe care o aveau prin casa acu` 3j de ani, cand toata lumea avea un servici, cand toata lumea facea troc ca-n 700 i.e.n.
    Pe langa asta ceri efort de la niste oameni care nu sunt dispusi sa faca nimic sa-si imbunatateasca viata si asteapta sa li se dea si sa li se faca